Știri
Știri din categoria Apărare
Canada vrea să strângă până la 100 de miliarde de lire pentru o „bancă” a apărării, într-o inițiativă care ar putea influența modul în care statele aliate își finanțează investițiile militare și care intră în competiție directă cu instrumente europene precum SAFE, potrivit HotNews.
Canada intenționează să anunțe la Summitul NATO de săptămâna viitoare din Turcia numele celor aproximativ 10 națiuni fondatoare ale Băncii de Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), a declarat pentru Reuters Isabelle Hudon, principala negociatoare a Canadei pentru lansarea proiectului și CEO al Băncii de Dezvoltare a Afacerilor din Canada.
Ținta de finanțare a inițiativei este atragerea unor fonduri de până la 100 de miliarde de lire sterline (133 de miliarde de dolari, aprox. 612 miliarde lei), cu scopul de a consolida apărarea națiunilor aliate.
Hudon a spus că lista inițială ar urma să includă, probabil, doar țări europene, alături de Canada, dar a refuzat să ofere nume. În același timp, a avertizat că anunțul nu este garantat și depinde de negocierile finale cu aliații, inclusiv pe tema angajamentelor de capital.
Negociatoarea a indicat și o posibilă extindere în afara Europei: DSRB a avut discuții „productive” cu Coreea de Sud, iar șansele ca statul asiatic să se alăture sunt „50-50”, eventual într-o etapă ulterioară.
Proiectul poate întâmpina obstacole în Europa, unde concurează cu inițiative de apărare deja în derulare, inclusiv programul de achiziții militare SAFE al Uniunii Europene. În acest context, DSRB riscă să adauge încă un canal de finanțare într-un peisaj deja aglomerat, cu potențial de suprapuneri între priorități și reguli.
Până acum, singura țară care s-a alăturat public Canadei este Luxemburgul, care va găzdui sediul european al băncii. Hudon a mai precizat că, în afară de Canada, nicio altă țară din G7 nu este „aproape” să se înscrie deocamdată.
DSRB a fost propusă inițial în 2014 de un grup de foști consilieri de securitate din NATO, foști militari de rang înalt și bancheri. În prezent, premierul Mark Carney promovează proiectul ca parte a apelului său pentru o alianță a „puterilor mijlocii”, pe fondul a ceea ce el descrie drept fracturarea ordinii mondiale tradiționale conduse de SUA.
Recomandate
Bulgaria își extinde apărarea antiaeriană cu încă cinci sisteme IRIS-T finanțate prin SAFE , într-o mișcare care leagă direct investiția militară de mecanismele europene de creditare și de achizițiile comune menite să reducă costurile, potrivit Economica . Premierul Radev a spus că se așteaptă ca „în câteva săptămâni” să existe un contract pentru noile sisteme, care „să garanteze protecția teritoriului nostru și să contribuie la capacitățile integrale de apărare ale NATO”. „Sper că în câteva săptămâni vom avea un contract care să garanteze protecţia teritoriului nostru şi să contribuie la capacităţile integrale de apărare ale NATO.” Finanțare prin SAFE și integrare în „Scutul Cerului” european Conform declarațiilor citate, achiziția ar urma să fie finanțată cu ajutorul împrumuturilor contractate prin mecanismul european SAFE. Totodată, sistemele IRIS-T ar urma să fie integrate în Inițiativa Scutul Cerului European (European Sky Shield Initiative – ESSI) , la care participă circa 20 de țări și care urmărește să faciliteze cumpărarea de echipamente militare și să diminueze costurile prin achiziții comune. Context: Bulgaria are deja un contract IRIS-T și invocă riscuri în Marea Neagră Bulgaria a contractat deja un sistem IRIS-T SLM în urmă cu doi ani, la un preț de 182 de milioane de euro (aprox. 910 milioane lei). Versiunea SLM este destinată apărării aeriene cu rază medie și poate fi folosită împotriva avioanelor, elicopterelor, rachetelor de croazieră și dronelor. Anunțul vine la o zi după ce două nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a Bulgariei. Nava Alfa Watan (pavilion Togo) s-a scufundat după avarii majore, iar echipajul – zece marinari sirieni – este dat dispărut; autoritățile bulgare au suspendat operațiunile de căutare după ce nu au găsit supraviețuitori. Cealaltă navă, Able (pavilion Palau), a luat foc după ce a fost lovită la aproximativ 70 de mile marine (aprox. 130 km) de coasta bulgară; cei 18 membri ai echipajului au fost evacuați, însă doi sunt grav răniți. Autoritățile bulgare au transmis că navele au fost lovite de drone aeriene și maritime, iar originea acestora nu a fost încă stabilită. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a atribuit Rusiei atacurile, însă premierul bulgar a evitat să indice un responsabil până la clarificarea faptelor, în timp ce ambasada Rusiei la Sofia a negat că navele ar fi fost ținte rusești. [...]
NATO își mută accentul pe arme care funcționează și fără GPS , după ce războiul din Ucraina a arătat cât de ușor pot fi degradate loviturile la distanță prin bruiaj și întreruperea legăturilor de comunicații, potrivit Antena 3 . Miza operațională este directă: sisteme de lovire care își ating țintele în medii de război electronic intens și pot fi folosite „la scară largă”, inclusiv în scenarii de blocare a activității pe aerodromuri. În acest context, NATO a organizat recent o competiție pentru companii ucrainene și occidentale, cerând soluții care ar putea forma roiuri în jurul unui aerodrom și ar împiedica inamicul să opereze acolo. Competiția este descrisă ca prima axată pe capabilități de lovire de când Alianța a început astfel de „provocări” în urmă cu aproape un deceniu. De ce contează: rezistența la bruiaj devine cerință, nu opțiune Un producător european de armament a explicat pentru Business Insider că loviturile ucrainene în profunzime au evidențiat nevoia ca dronele să poată zbura și lovi în condiții de război electronic intens. În paralel, în rândul armatelor occidentale și al industriei de apărare crește conștientizarea că armele cu rază lungă trebuie să funcționeze și atunci când sunt „deconectate” de operatori, altfel își pierd relevanța într-un conflict modern. Martina Tauberová, responsabilă de relații guvernamentale și strategice la compania cehă LPP Holding , susține că armatele nu se pot baza exclusiv pe sisteme care depind de menținerea legăturilor de comunicații cu operatorii: când accesul este blocat, aceste arme „nu își ating adesea obiectivele”. Exemplul LPP: dronă folosită de Ucraina, navigație optică bazată pe inteligență artificială LPP Holding spune că a câștigat competiția NATO deoarece dronele sale cu rază lungă, folosite de Ucraina pentru lovituri în interiorul Rusiei, pot opera în medii în care GPS-ul nu este disponibil. Potrivit companiei, Ucraina folosește de aproximativ 18 luni drona MTS-40, care ar costa 90.000 de dolari bucata (aprox. 405.000 lei) și poate parcurge peste 290 de kilometri peste graniță, utilizând navigație optică bazată pe inteligență artificială pentru zbor autonom. Tauberová afirmă că NATO a transformat capacitatea de a trece prin bruiajul inamicului într-o cerință, urmărind sisteme rezistente la războiul electronic, eficiente din punct de vedere al costurilor și potrivite pentru atacarea aerodromurilor inamice, cu obiectivul de a „refuza” constant capacitatea adversarului de a desfășura operațiuni. „Arme ieftine în cantități mari”: logica roiurilor versus rachete scumpe Un alt mesaj operațional din competiție este orientarea către muniții mai ieftine, produse în serie. Tauberová spune că războiul din Ucraina a demonstrat importanța armelor ieftine în cantități mari, care pot fi lansate sistematic împotriva țintelor. În scenariul aerodromului, roiurile de drone ar putea urmări și lovi: aeronave; piste; clădiri; stații de alimentare cu combustibil. Ea compară această abordare cu utilizarea unei singure rachete scumpe (exemplul dat: Tomahawk, „care costă milioane de dolari”), argumentând că roiurile ieftine ar putea fi mai eficiente pentru a copleși apărarea antiaeriană. Ce urmează: teste în Europa de Est și ținta de contracte NATO NATO a anunțat cei trei finaliști la începutul lunii septembrie: LPP pe primul loc, startupul polonez Supercluster pe locul al doilea (cu un balon de mare altitudine care poziționează sisteme autonome planatoare pentru lovituri la distanță) și o companie ucraineană nenumită pe locul al treilea (cu un sistem de autonomie bazat pe inteligență artificială pentru aeronave fără echipaj). Pentru LPP, următorul pas este testarea dronei în Europa de Est, alături de ceilalți finaliști. Compania spune că urmărește validarea NATO, vizibilitate mai mare, contracte cu armatele statelor NATO și extinderea producției. Separat, LPP dezvoltă și o rachetă de croazieră cu motor turboreactor, „MTS Narwhal”, proiectată tot pentru operare fără GPS; compania testează un prototip și speră ca racheta să intre în luptă pentru prima dată mai târziu în acest an. [...]
Franța își validează operațional descurajarea nucleară pe mare printr-un test M51.3 de pe submarin , într-un demers care confirmă capacitatea flotei de a relua utilizarea rachetei după o perioadă de mentenanță, potrivit Agerpres . Președintele Emmanuel Macron a asistat marți dimineață la „primul tir” de testare al unei rachete intercontinentale lansate de pe un submarin nuclear purtător de rachete balistice, în largul departamentului Finistère. Macron a urmărit lansarea de la bordul unei fregate a Marinei naționale, conform președinției franceze. Ministerul Apărării a precizat că racheta – a treia versiune a rachetei balistice strategice mare-sol M51, intrată în serviciu acum un an – a fost lansată „fără încărcătură nucleară” și a căzut în Atlanticul de Nord, „la multe sute de kilometri de orice coastă”. Ce validează testul și de ce contează operațional Lansarea a fost făcută de pe submarinul „SNLE Le Vigilant”, în cadrul operațiunii SMERTRIOS, pentru „a valida capacitatea submarinului de a utiliza M51” după „indisponibilitatea sa periodică pentru întreținere și reparații”, potrivit Ministerului Apărării. Instituția mai spune că racheta a fost urmărită pe tot parcursul fazei de zbor și că testul s-a desfășurat „în strict respect față de angajamentele internaționale ale Franței”. Context: tensiuni în Europa și mesajul politic al Parisului Deplasarea prezidențială nu a fost anunțată în prealabil și s-a desfășurat fără presă, deși tirul de testare fusese anunțat. Testul are loc pe fondul unui climat mai tensionat în Europa, Macron avertizând anterior asupra unei schimbări a „agresivității ruse și a amenințărilor” la adresa țărilor europene, după o serie de atacuri „hibride” atribuite Moscovei. În acest context, președintele francez a propus în acest an ca europenii să se alăture descurajării nucleare „avansate”, derivată din doctrina prezentată în primăvară, care păstrează decizia de folosire a armei atomice exclusiv la nivelul șefului statului francez. [...]
Atacul cu drone asupra a două nave comerciale în zona economică a Bulgariei ridică riscul operațional pentru transportul maritim din Marea Neagră , după ce una dintre nave s-a scufundat, iar cealaltă a fost evacuată în flăcări, potrivit Economica . Incidentul este descris ca un „atac coordonat fără precedent” cu drone asupra unor nave comerciale și ar fi primul atac de acest tip raportat împotriva navelor în zona economică exclusivă a Bulgariei, conform relatării corespondentului BGNES de pe litoralul Mării Negre, citată de Agerpres. Ce nave au fost lovite și ce se știe despre echipaje Conform informațiilor preliminare, navele vizate sunt: ALFA WATAN , sub pavilion Togo; ABLE , sub pavilion Palau. Operațiunea de salvare este în desfășurare în Marea Neagră, la est de Capul Sf. Atanas și de orașul de coastă Byala. Nava ALFA WATAN a suferit „avarii structurale critice” și s-a scufundat la est de coasta bulgară. În acest moment, nu există informații oficiale despre soarta echipajului sau despre eventuali supraviețuitori. În cazul cargoului ABLE , nava a luat foc după impact, iar situația i-a obligat pe toți cei 18 membri ai echipajului să o abandoneze. Salvare: feribot bulgar redirecționat de urgență Un rol central în intervenție l-a avut feribotul DIOSCURIA (tip ro-ro/pasageri), sub pavilion bulgar, care a fost redirecționat către locul incidentului. Echipajul feribotului a reușit să evacueze și să preia la bord toți marinarii de pe ABLE. Unele persoane salvate au fost rănite și au primit primul ajutor la bord, iar echipele implicate încearcă să organizeze evacuarea medicală de urgență către spitale de pe uscat. Ancheta și reacția autorităților bulgare Circumstanțele atacului, inclusiv identitatea celor care au operat dronele, sunt în continuare investigate, potrivit BGNES. Biroul vicepreședintei Iliana Iotova a confirmat marți, fără detalii suplimentare, că două nave au fost lovite de drone în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră, potrivit Reuters . Agenția BTA mai relatează că premierul bulgar Rumen Radev a convocat o reuniune cu reprezentanți ai instituțiilor statului, la care urmează să participe inclusiv Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului și Apelor, Administrația Prezidențială și serviciile de securitate. Radev ar urma să facă o declarație de presă la ora 11:15, la începutul reuniunii. [...]
Rebelii houthi susțin că au lovit infrastructură critică din Arabia Saudită, inclusiv o rafinărie Aramco, ceea ce menține riscul operațional pentru transport și energie în regiune , potrivit Economica , care citează informații transmise de Agerpres. Purtătorul de cuvânt militar al rebelilor, Yahya Saree, a afirmat într-un comunicat că forțele houthi au desfășurat „trei operațiuni militare calitative” folosind „un număr mare de rachete balistice, rachete de croazieră și drone” împotriva Arabiei Saudite și că toate „și-au atins obiectivele”. Ținte declarate: aeroportul din Riad și rafinăria Aramco din Rabigh Conform declarațiilor citate, prima operațiune ar fi vizat Aeroportul Internațional Regele Khalid din Riad, despre care Saree susține că a fost lovit „direct și precis”, cu efect de „perturbare a traficului aerian”. A doua operațiune ar fi vizat rafinăria Aramco din Rabigh, pe coasta Mării Roșii, unde houthi afirmă că ar fi produs „un impact direct și precis” și „un incendiu la fața locului”. Informațiile sunt prezentate ca revendicări ale houthi în textul citat și nu includ o confirmare independentă în materialul sursă. Avertisment pentru companiile aeriene și extinderea țintelor în sudul regatului Saree a mai spus că a treia operațiune ar fi vizat aeroportul din Abha, baza aeriană din Khamis Mushait, o tabără din Aqifa (în Asir) și „alte situri sensibile” din Najran și Jizan, în sudul Arabiei Saudite, susținând din nou „impacturi precise”. Totodată, purtătorul de cuvânt a reiterat un avertisment către „toate companiile aeriene internaționale” care folosesc spațiul aerian saudit să nu își continue zborurile, cu excepția spațiului aerian „sacru” din Mecca și Medina. Context: justificarea invocată de houthi Houthi, descriși în text ca fiind sprijiniți de Iran, susțin că atacurile ar fi un răspuns la „agresiunea saudită” în Yemen. Saree a afirmat că Arabia Saudită ar fi lansat „60 de atacuri aeriene și cu rachete” în ultimele 24 de ore asupra Sanaa și a mai multor guvernorate, provocând victime civile, inclusiv „femei și copii”, conform aceleiași surse. [...]
Intrarea Arabiei Saudite în ofensiva din Yemen ridică miza pentru securitatea rutelor de petrol , într-un moment în care regatul se bazează tot mai mult pe infrastructura internă de transport după restricțiile din Strâmtoarea Ormuz, potrivit HotNews . Coaliția militară condusă de Arabia Saudită a anunțat că se alătură ofensivei lansate cu o zi înainte de guvernul yemenit împotriva forțelor houthi, pro-iraniene. Purtătorul de cuvânt al coaliției, generalul Turki al-Maliki, a transmis pe X că „o sută de avioane de luptă” au participat „în zori” la operațiunea „Răsăritul Yemenului ” și că aceasta asigură „sprijin aerian 24 de ore din 24” forțelor guvernamentale de la sol. În același mesaj, al-Maliki a susținut că au fost distruse „324 de ținte de mare valoare” de la lansarea operațiunii. Coaliția mai afirmă că oferă „protecția aeriană” a strâmtorii Bab el-Mandeb , un punct strategic pentru comerțul maritim internațional, și că își continuă acțiunile împotriva „țintelor mobile”. Bab el-Mandeb, obiectiv operațional cu miză comercială Operațiunea a început duminică, după ce forțele houthi au blocat o arteră cheie care leagă Taez de Aden, unde își are sediul guvernul recunoscut internațional. Șeful Consiliului Prezidențial yemenit, Rachad al-Alimi, a anunțat atunci ofensiva pentru recucerirea teritoriului. Luni, forțele guvernamentale yemenite, susținute de Arabia Saudită, au capturat poziții-cheie în Strâmtoarea Bab el-Mandeb, potrivit unor surse militare și guvernamentale citate de Reuters. Conform acelorași surse, trupele au preluat controlul asupra unor porțiuni întinse din districtul Dhubab și își revendică „controlul deplin” asupra zonei, cu sprijin aerian intens al coaliției. Presa aliniată mișcării Houthi a negat anterior că forțele guvernamentale ar fi avansat în zonă. Presiune directă asupra exporturilor saudite de țiței HotNews notează că houthii au creat „mari probleme” Arabiei Saudite, inclusiv prin lovituri regulate asupra regatului și prin atacuri care au vizat infrastructura energetică. Un atac desfășurat duminică în estul Arabiei Saudite, revendicat de houthi, a dus la întreruperea transportului de petrol prin conducta Est–Vest, potrivit unei surse din sectorul energetic citate de AFP. Această conductă a devenit crucială pentru Arabia Saudită — principal exportator mondial de țiței, conform textului — după ce Iranul a impus restricții severe asupra navigației în Strâmtoarea Ormuz la începutul războiului din Orientul Mijlociu, afectând ruta principală de transport a petrolului saudit către piețele internaționale. [...]
