Știri
Știri din categoria Apărare
Doar 17% dintre germani cred că Bundeswehr poate apăra țara, un semnal de risc pentru capacitatea Germaniei de a susține pe termen lung efortul de securitate din Europa, potrivit Știrile Pro TV, care citează un sondaj Insa publicat de ziarul Bild și preluat de dpa.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.005 respondenți, în perioada 21–22 mai. Doar 17% dintre cei chestionați au aprobat pe deplin sau „într-o oarecare măsură” afirmația că forțele armate germane ar putea apăra Germania în mod adecvat, în timp ce 72% au considerat că nu ar face-o.
Pe componenta de amenințări convenționale, 38% dintre respondenți s-au declarat îngrijorați de un posibil atac din partea Rusiei, iar 50% au spus că nu sunt îngrijorați. Procentul celor neîngrijorați este însă în scădere față de 52% înregistrat în septembrie 2025, potrivit datelor citate.
În schimb, îngrijorarea este „considerabil mai mare” în zona riscurilor digitale: două treimi dintre respondenți au spus că se tem de atacuri cibernetice, sabotaj sau dezinformare țintită, în timp ce 22% s-au declarat puțin sau deloc îngrijorați.
Pentru decidenți, combinația dintre încrederea redusă în capacitatea de apărare și percepția accentuată a riscurilor hibride (atacuri cibernetice, sabotaj, dezinformare) indică o presiune suplimentară pe prioritizarea investițiilor și a măsurilor operaționale de securitate, inclusiv în zona de protecție a infrastructurii și a spațiului informațional.
Recomandate
Germania își leagă explicit apărarea de flancul estic al NATO , iar întâlnirea cancelarului Friedrich Merz cu liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei înaintea summitului NATO pune accentul pe transformarea țintelor de cheltuieli în capabilități militare și pe consolidarea industriei de apărare, potrivit Mediafax . Merz a declarat la Berlin că „securitatea statelor baltice este și securitatea Germaniei”, făcând trimitere la un mesaj inscripționat pe Primăria din Vilnius: „Securitatea Lituaniei este securitatea noastră. Apărarea orașului Vilnius este apărarea Berlinului”, citat dintr-un discurs susținut la ceremonia de formare a Brigăzii 45 Blindate din Lituania , în mai anul trecut. Miza summitului NATO de la Ankara: bani, unitate, Ucraina Pregătirile pentru summitul NATO de săptămâna viitoare, programat la Ankara, au fost în prim-planul discuțiilor. Merz a spus că summitul „trebuie să fie un succes” prin transformarea NATO „în ceva mai european, astfel încât să poată rămâne transatlantic”. Prim-ministrul estonian Kristen Michal a cerut ca reuniunea să „se concentreze pe rezultate”, iar președintele leton Edgars Rinkēvičs a indicat trei priorități pentru summit, potrivit Euronews : Transformarea angajamentului de 5% pentru apărare (decis anul trecut la Haga) în „capabilități reale”, inclusiv prin achiziția „echipamentului potrivit” și consolidarea industriei de apărare în statele membre. Menținerea unității alianței și a sprijinului pentru Articolul 5 (clauza de apărare colectivă). Asigurarea sprijinului continuu pentru Ucraina și un acord comun privind abordarea „amenințărilor hibride” rusești și belaruse. Argumentul de securitate: presiune pe flancul estic și „amenințări hibride” Merz a susținut că Germania „învață” de la aliații baltici și a avertizat că „amenințarea nu este abstractă” pe flancul estic al NATO. El a acuzat Rusia că încalcă constant spațiul aerian al NATO, desfășoară atacuri hibride în spațiul cibernetic și a deteriorat cabluri submarine în Marea Baltică. Cancelarul a mai afirmat că Moscova „testează cât de unită și hotărâtă este NATO” și a notat că statele baltice „au atins și depășit de mult” obiectivul de 3,5% pentru cheltuieli de apărare convenit la summitul de anul trecut de la Haga. Rinkēvičs a avertizat că, dacă Alianța nu își îndeplinește obiectivele, statele baltice ar putea „fi nevoite să plătească mai mult” în cazul unui atac rusesc, argumentând că bugetele de apărare sunt și un instrument de descurajare. La rândul său, Kristen Michal a insistat pe trecerea de la angajamente la livrabile: Estonia investește deja peste 5% din PIB în „apărarea de bază”, iar celelalte state baltice și Polonia „fac același lucru”, în paralel cu nevoia de cooperare industrială mai strânsă și achiziții comune pentru a reduce mai rapid „decalajele de capabilități”. [...]
Documente confidențiale sugerează că Rusia și China pregătesc contramăsuri împotriva Starlink , un scenariu care ar putea schimba modul în care armatele își asigură comunicațiile și ar ridica miza riscului de escaladare în cazul unui atac asupra infrastructurii folosite de state NATO, potrivit Digi24 . Investigația, bazată pe documente obținute de The Insider , Der Spiegel și Le Monde, indică faptul că Moscova și Beijingul au discutat proiecte comune de apărare, inclusiv dezvoltarea unui scut antirachetă de nouă generație și opțiuni pentru contracararea constelației de sateliți Starlink, operată de SpaceX. Miza operațională este directă: Starlink este descris ca „indispensabil” pentru Ucraina, iar un atac reușit ar putea afecta și armate occidentale care au integrat serviciul în structurile lor. De ce contează: Starlink, infrastructură critică pentru comunicații militare Potrivit materialului, la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit de la SpaceX zeci de mii de terminale Starlink, iar la momentul unei reuniuni secrete ruso-chineze din noiembrie 2023 erau active peste 40.000 de terminale în Ucraina. Armata ucraineană folosește Starlink pentru controlul dronelor, coordonarea evacuărilor medicale și identificarea țintelor, iar un oficial ucrainean este citat spunând că sistemul a devenit „sângele” infrastructurii de comunicații. În documente apare și perspectiva Chinei: oficialii chinezi ar fi îngrijorați că, într-un eventual conflict, Taiwanul ar putea beneficia de aceeași infrastructură de comunicații prin satelit. Ce contramăsuri sunt discutate: de la bruiaj la atacuri cibernetice În cadrul prezentărilor menționate în documente, specialiști ai China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) ar fi propus constituirea unei „alianțe ruso-chineze anti-Starlink”. Opțiunile analizate includ: bruiajul sau încetinirea funcționării rețelei; perturbarea terminalelor Starlink de la sol, pe o suprafață de până la 20 de kilometri pătrați (potrivit documentelor); atacuri cibernetice asupra infrastructurii satelitare, inclusiv „spoofing” (falsificarea identității/semnalelor pentru a obține acces) și introducerea de programe malware pentru „paralizarea” rețelei; scenarii de „distrugere” a sateliților aflați pe orbită. Separat, sunt menționate studii publicate în China – inclusiv din cercuri asociate Armatei Populare de Eliberare – care analizează neutralizarea sateliților prin arme cu laser sau sisteme bazate pe microunde. Indicii despre cooperare militară extinsă și reacții în Europa Materialul descrie existența unui „Forumul ruso-chinez pentru tehnologie militară”, o platformă de întâlniri secrete care s-ar fi reunit de mai multe ori și ar fi rămas mult timp în afara atenției publice. Documentele arată reguli stricte de confidențialitate, inclusiv interdicția de a divulga informații despre conținutul reuniunilor. În plus, sunt invocate indicii ale unor servicii europene de informații potrivit cărora militari ruși ar fi fost instruiți să opereze drone chinezești, iar Ministerul german de Externe ar fi convocat ambasadorul Chinei la Berlin pentru o discuție de urgență. Riscul de escaladare: implicații pentru NATO Un punct central al investigației este că un atac reușit asupra Starlink ar avea consecințe dincolo de Ucraina. Un înalt oficial militar american este citat afirmând că utilizarea Starlink este „complet integrată” în structura forțelor armate ale SUA, iar dezactivarea ar crea „o problemă uriașă” pentru comunicații și recunoaștere. În același timp, materialul avertizează că nu doar distrugerea fizică a sateliților, ci și un atac cibernetic de amploare asupra infrastructurii utilizate de un stat membru NATO ar putea duce la o escaladare majoră. Textul din sursă este trunchiat înainte de a detalia explicit consecința juridico-militară la care face referire. [...]
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
Belarus își extinde infrastructura militară la granița cu Ucraina, fără semne de concentrare de trupe , ceea ce menține riscul operațional al unei presiuni suplimentare pe flancul nordic al Ucrainei, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale Serviciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina (DPSU). Pe televiziunea ucraineană, purtătorul de cuvânt al DPSU, Andrii Demcenko , a spus că noile amenajări observate pe teritoriul Belarusului sunt în principal poligoane de instruire și facilități logistice. El a precizat că, în acest moment, nu este detectată o concentrare vizibilă de trupe. Unde se văd lucrările și ce tip de capabilități sugerează Demcenko a indicat că infrastructura este mai pronunțată în zonele din apropierea regiunilor ucrainene Kyiv și Cernihiv, în timp ce în dreptul regiunilor Volîn și Rivne activitatea este „mai puțin vizibilă”. Potrivit declarațiilor sale, lucrările ar include: poligoane și zone de instruire; spații unde personalul sau echipamentele ar putea fi staționate pe viitor; rute logistice. De ce contează: presiune pe apărarea Ucrainei, chiar și fără „al doilea front” Îngrijorările privind posibilitatea deschiderii unui „al doilea front” dinspre Belarus au revenit în ultimele luni, în contextul în care Minsk a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus ca platformă de lansare pentru invazia din 2022. În analiza citată, se arată că o astfel de evoluție ar putea obliga Ucraina să își disperseze o parte din resursele defensive. În plan politic, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat în mai că Belarus se pregătește de război, iar președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina are dovezi că Moscova a încercat să atragă Minsk în invazie. Semnale mixte de la Minsk și evaluarea Kievului Lukașenko și-a nuanțat recent mesajele, spunând pe 6 iulie, în fața absolvenților militari, că Belarus nu va intra în război, după ce Ucraina a intensificat loviturile în adâncimea teritoriului rus. Totuși, Demcenko a afirmat că serviciile de informații ucrainene consideră că presiunile Rusiei asupra Belarusului pentru a se alătura războiului continuă, iar Minsk ar încerca „în toate modurile” să nu cedeze. Separat, articolul notează că, în pofida dificultăților logistice generate de loviturile ucrainene cu rază medie și lungă, Vladimir Putin ar fi refuzat dezescaladarea și ar rămâne hotărât să captureze Donbasul, potrivit unor surse citate de Reuters . [...]
Ucraina pregătește proiectul „Freya ”, un sistem anti-balistice mai ieftin, pe fondul limitărilor Patriot , în condițiile în care președintele Volodîmîr Zelenski susține că singurul avantaj militar rămas al Rusiei este capacitatea de a lovi cu rachete balistice ținte civile, potrivit Kyiv Post . Zelenski a afirmat că Ucraina „a devenit mai puternică” atât pe câmpul de luptă, cât și în aer, iar succesele militare recente ar confirma această evoluție. În acest context, el a susținut că președintele rus Vladimir Putin „nu mai are un avantaj”, cu excepția atacurilor balistice asupra populației civile. „Există rachete balistice, există lovituri cu adevărat tragice și îngrozitoare împotriva populației noastre civile, dar acesta este singurul avantaj care i-a mai rămas. Nu mai există altceva.” „Freya”, alternativa ucraineano-europeană la apărarea anti-balistice Pe fondul presiunii exercitate de atacurile balistice, Zelenski a anunțat planuri pentru „Freya”, descris ca un sistem ucraineano-european de apărare aeriană anti-balistice, conceput să intercepteze rachete balistice într-un rol similar sistemului american Patriot. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul proiectului este să ofere o opțiune mai ieftină și mai ușor de extins decât sistemele existente. Prima reuniune internațională dedicată inițiativei ar urma să aibă loc în Franța, „în viitorul apropiat”. Zelenski a spus că miza este mobilizarea rapidă a actorilor relevanți pentru implementare: „Sarcina noastră a fost să reunim lideri, companii și consilieri pe securitate națională și să prezentăm acest proiect țărilor care pot ajuta Ucraina să îl implementeze foarte repede.” Patriot rămâne prioritatea, dar producția este limitată În paralel, Zelenski a insistat că Patriot rămâne principala prioritate a Ucrainei în apărarea aeriană și a mulțumit SUA și partenerilor europeni pentru livrări. El și-a exprimat, totodată, speranța că Ucraina va primi sisteme SAMP/T NG (o generație nouă a sistemului european SAMP/T) din Franța, în baza acordurilor existente. Argumentul operațional invocat pentru dezvoltarea unei alternative proprii este legat de constrângerile industriale: atât Patriot, cât și SAMP/T „au nevoie de timp”, producția este „foarte limitată”, iar listele de așteptare sunt „foarte lungi”, potrivit lui Zelenski. Context diplomatic și mesajul către aliați Zelenski a mai spus că a discutat despre progresele Ucrainei cu președintele SUA, Donald Trump, și cu alți lideri, în marja recentului summit NATO , susținând că evaluarea comună ar fi că Ucraina s-a întărit militar. Pentru aliați, mesajul implicit este că apărarea anti-balistice rămâne un punct critic, iar inițiativa „Freya” ar urmări să reducă dependența de capacități rare și greu de obținut pe termen scurt, într-un moment în care atacurile balistice sunt prezentate de Kiev drept principalul instrument de presiune rămas Moscovei. [...]
Sankt Petersburg încearcă să-și întărească apărarea antidrone prin angajări plătite cu circa 180.000 de ruble pe lună (aprox. 2.351 dolari, adică aproximativ 10.600 lei), după o serie de lovituri asupra infrastructurii petroliere din oraș, potrivit Kyiv Post . Miza este protejarea „infrastructurii critice” locale, într-un context în care atacurile ucrainene au devenit suficient de frecvente încât să genereze recrutări dedicate pentru apărare mobilă. Anunțurile de recrutare, publicate de birouri militare din Sankt Petersburg, vizează formarea unor „grupuri mobile de apărare aeriană”. Conform publicației ruse independente Astra, citată de Kyiv Post , fluturașii promit atât plata lunară menționată, cât și faptul că posturile nu ar implica deplasări pe frontul din Ucraina. Ce posturi se recrutează și ce presupun Astra a relatat că anunțuri ale birourilor de recrutare din districtele Admiralteiski și Kirovski precizează explicit că postul nu presupune serviciu în „zona operațiunii militare speciale”, iar activitatea ar urma să se desfășoare în unități specializate pentru protecția obiectivelor de infrastructură critică din Sankt Petersburg, fără deplasări în afara regiunii. Fluturașii menționează și condițiile de contract: durată: trei ani; eligibilitate: 18–52 de ani; condiții: examen medical și îndeplinirea cerințelor de înrolare. Potrivit materialului, astfel de grupuri mobile operează, de regulă, mitraliere și drone interceptoare pentru doborârea dronelor (UAV – vehicule aeriene fără pilot) care atacă ținte la sol. Context: lovituri repetate asupra rafinăriilor și portului petrolier Sankt Petersburg – orașul natal al președintelui rus Vladimir Putin – a fost vizat în ultimele luni de atacuri ucrainene rare, inclusiv în iunie, în preajma Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), când ar fi fost lovite o rafinărie și facilități navale înainte de deschiderea evenimentului. Pe 4 iulie, infrastructura petrolieră din port și o facilitate militară din apropiere, la Kronstadt , au fost lovite din nou, notează Kyiv Post. De ce contează: stimulentele financiare vin cu un risc de „recalificare” pe front Oferta salarială este descrisă ca fiind „în mare parte” la nivelul plăților pentru trupele ruse de pe linia frontului, dar fără trimitere în Ucraina, ceea ce ar putea fi atractiv pentru localnici, în condițiile în care materialul menționează o rată de supraviețuire raportată de 10 zile până la trei săptămâni pentru militarii din prima linie. Totuși, Kyiv Post arată că exemple anterioare ridică semne de întrebare privind cât de fermă este garanția de a rămâne în spatele frontului. Sunt invocate: relatări din august 2024, în timpul ofensivei ucrainene în Kursk, când recruți ruși ar fi fost trimiși la luptă, potrivit declarațiilor a două mame; mărturii ale unor prizonieri de război care au spus publicației că, odată ajuns într-o unitate, un militar poate fi supus presiunilor pentru a semna contract și a deveni eligibil pentru trimitere în Ucraina; afirmații ale unor combatanți străini capturați de Ucraina, care susțin că au fost trimiși pe front după ce inițial li s-ar fi promis roluri în spatele frontului (inclusiv un cetățean chinez, respectiv doi luptători din Camerun, conform materialului). În ansamblu, recrutarea de „mitraliori” pentru apărare mobilă indică o adaptare operațională la riscul dronelor asupra infrastructurii energetice din jurul Sankt Petersburgului, dar și o încercare de a atrage personal printr-un pachet financiar comparabil cu frontul, fără a putea elimina complet riscul de redistribuire ulterioară. [...]
