Știri
Știri din categoria Apărare
Atribuirea contractului SAI de 816,6 milioane euro (aprox. 4,1 mld. lei) riscă să blocheze un program finanțat prin SAFE, după ce mai mulți producători europeni contestă transparența selecției și ridică semne de întrebare privind eligibilitatea câștigătorului în raport cu regulile europene, potrivit Adevărul.
Contractul vizează Sistemul de Armament Individual (SAI) și este finanțat prin programul european SAFE. Deși în procedură au existat inițial opt oferte depuse de șapte companii, câștigătoare ar fi o asociere condusă de SIG Sauer (SUA), companie contestată de producători din UE; în plus, conducerea acesteia a fost condamnată penal în Germania, unde firma a operat o capacitate de producție închisă în 2020, conform News.ro.
Asocierea indicată drept furnizor este SSI Legion SRL – SIG Sauer (SUA), alături de Romarm Cugir și Uzina Mecanică Sadu.
Mai mulți producători europeni – Beretta, FN Herstal, Heckler & Koch și Ceska Zbrojovka – susțin că procedura nu a fost transparentă și că, după transmiterea ofertelor inițiale în toamna lui 2025, Guvernul nu ar mai fi comunicat criteriile finale sau solicitări actualizate de ofertă, potrivit News.ro.
Beretta afirmă că nu a primit răspuns la scrisorile oficiale trimise Guvernului, deși compania ar fi propus producție extinsă în România și transfer tehnologic. FN Herstal reclamă, la rândul său, că „aproape nu a existat comunicare” după depunerea ofertelor.
Contestatarii invocă faptul că SIG Sauer nu ar îndeplini criteriile SAFE, care prevăd că antreprenorul principal trebuie să fie stabilit în UE/SEE/Ucraina și să nu fie controlat dintr-o țară terță. Beretta susține că infrastructura de producție și proprietatea intelectuală ale SIG Sauer sunt în SUA și amintește că regulile SAFE limitează componentele din afara UE la 35%.
Deși Ministerul Afacerilor Interne ar fi evitat să confirme explicit atribuirea, Cancelaria Primului Ministru a transmis că furnizorii vor fi SSI Legion – SIG Sauer, Romarm și Uzina Mecanică Sadu. Întrebat despre criteriile aplicate, MAI a indicat doar prevederile OUG 62/2025, fără să prezinte un clasament al ofertelor sau justificări privind eliminarea competitorilor. Nici MApN, nici MAI nu au clarificat când și în ce condiții programul SAI a fost transferat de la Apărare la Interne.
Potrivit MAI, contractul impune:
În context, pe 22 mai, MApN a dat asigurări că va continua implementarea programului european SAFE, precizând că achizițiile și negocierile vor fi realizate cu respectarea intereselor de securitate ale României, iar obiectivul este accelerarea modernizării și înzestrării Armatei României, în conformitate cu legislația națională și europeană.
Recomandate
Germania își modernizează flota de Eurofighter cu 38 de aparate noi, mizând pe o platformă care ar urma să rămână competitivă până în 2060 , potrivit Focus . Airbus a prezentat varianta Tranche 4, destinată să înlocuiască avioane mai vechi și să întărească tehnic Luftwaffe, în cadrul comenzii „Quadriga”. De ce contează: un salt operațional prin senzori și modernizări „sub carenă” Deși la exterior Tranche 4 seamănă mult cu versiunile anterioare (Tranșele 1–3), îmbunătățirile sunt în principal la nivel de senzori și sisteme interne, cu efect direct asupra modului de operare. Cea mai importantă noutate este radarul AESA ECRS Mk 1 produs de Hensoldt, care, potrivit The War Zone, poate detecta ținte la distanțe mai mari, mai rapid și mai precis decât radarele mecanice mai vechi. Avantajul este relevant mai ales pentru amenințări greu de observat, precum dronele sau rachetele de croazieră care zboară la joasă altitudine. Sistemul este descris și ca mai rezistent la bruiaj și mai fiabil, ceea ce susține utilizarea rachetelor aer-aer moderne, precum Meteor. Ce include pachetul de modernizare pe termen lung Pe lângă radar, sunt menționate modernizări planificate prin programul „Long-Term Evolution ”, care ar urma să aducă: cockpit nou, cu ecran mare; calculatoare noi pentru controlul zborului și misiunii; sisteme de comunicații modernizate; control îmbunătățit al armamentului. Date tehnice și armament: platforma rămâne similară, capabilitățile se extind Caracteristicile fizice și clasele de greutate rămân, în linii mari, similare între versiuni, potrivit Bundeswehr: lungime: 15,96 metri; anvergură: 10,95 metri; înălțime: 5,28 metri; suprafață aripă: 51,2 metri pătrați; greutate la gol: circa 11.000 kg (în funcție de versiune); greutate maximă la decolare: 23.500 kg. La capitolul armament, Tranche 4 este configurată pentru misiuni diverse și muniții moderne, inclusiv Brimstone 2 (lovituri de precizie la sol), SPEAR 3 (armă ghidată cu rază mai mare pentru ținte dificil de atins) și AGM-88E AARGM (pentru neutralizarea radarelor adverse), plus bombe ghidate laser și GPS. În consecință, avionul nu își crește doar performanța în lupta aeriană, ci devine mai flexibil și pentru atac la sol. Ce urmează Comanda „Quadriga” vizează achiziția a 38 de Eurofighter noi, iar planificarea citată indică obiectivul ca această configurație să rămână relevantă până în 2060. Focus nu oferă în material detalii despre calendarul livrărilor sau costuri, astfel că impactul bugetar nu poate fi evaluat pe baza acestei surse. [...]
Comisia Europeană își mută discuția despre apărarea aeriană pe flancul estic , după o serie de incursiuni cu drone în spațiul aerian al statelor baltice: președinta Comisiei, Ursula von der Leyen , merge marți în Lituania pentru consultări de criză și coordonarea răspunsului, potrivit Politico . Von der Leyen ar urma să se întâlnească cu șefi de stat și de guvern din cele trei țări baltice, pentru a sprijini coordonarea reacției, au declarat pentru publicație trei oficiali familiarizați cu vizita, sub protecția anonimatului. În deplasare este așteptat să participe și comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius . Miza vizitei este dublă: un semnal politic de „solidaritate” cu statele baltice și o discuție despre întărirea capacităților comune de apărare prin schemele de finanțare și planificare ale Comisiei Europene, potrivit unuia dintre oficialii citați. Ce a declanșat „criza dronelor” în statele baltice Lituania a emis miercuri o alertă aeriană după ce o dronă rătăcită a fost detectată în apropierea graniței cu Belarus, ceea ce a dus la activarea misiunii NATO de poliție aeriană în statele baltice. Episodul a venit pe fondul altor incidente recente: două drone ucrainene, care ar fi avut ca țintă Rusia, au căzut la începutul lunii peste un depozit de petrol neutilizat din Letonia, declanșând o criză politică ce a dus la prăbușirea coaliției de guvernare; un avion NATO a doborât săptămâna trecută o dronă în spațiul aerian al Estoniei. Implicații: presiune pentru accelerarea achizițiilor comune și a apărării aeriene Într-un mesaj publicat săptămâna trecută pe rețelele sociale, von der Leyen a acuzat Rusia și Belarus că poartă „responsabilitate directă” pentru dronele care pun în pericol siguranța pe flancul estic al UE și a spus că Europa va răspunde „cu unitate și forță”. În paralel, cele trei state baltice au avertizat că Moscova încearcă să exploateze incidentele pentru a crea tensiuni între Ucraina și aliații săi din UE, respingând într-o declarație comună ceea ce au numit o „campanie flagrantă de dezinformare” a Rusiei și „acuzații fabricate” după încălcările spațiului aerian. Contextul mai larg este unul economic și operațional: UE a lansat în februarie un plan de întărire a statelor din prima linie, pe fondul îngrijorărilor că războiul Rusiei în Ucraina și tacticile hibride pot afecta economiile locale. În plus, Comisia Europeană lucrează la planuri pentru a ajuta statele membre să-și consolideze apărarea aeriană prin achiziții comune și scheme de dezvoltare. [...]
Marea Britanie pare să fi oprit temporar zborurile de supraveghere ale RAF deasupra Mării Negre , după un incident în care avioane rusești s-au apropiat „periculos de aproape” de o aeronavă britanică de recunoaștere, potrivit Adevărul . Dacă pauza se confirmă, ea ar însemna o reducere a prezenței operaționale britanice într-o zonă-cheie pentru monitorizarea activităților militare ruse și pentru sprijinul informațional acordat Ucrainei. Date publice de monitorizare a traficului aerian indică faptul că niciun avion Boeing RC-135 Rivet Joint al Royal Air Force nu ar mai fi operat în regiune după 21 aprilie, notează The Daily Mail, citat de Adevărul. În mod obișnuit, astfel de aeronave efectuează aproximativ două misiuni pe săptămână în zona Mării Negre. Incidentul invocat: apropiere la câțiva metri și declanșarea sistemelor de urgență Potrivit Ministerului Apărării britanic , un avion de vânătoare rusesc Sukhoi Su-35 s-a apropiat atât de mult de aeronava britanică încât i-a declanșat sistemele de urgență și i-a dezactivat pilotul automat. În același episod, un Sukhoi Su-27 ar fi făcut șase treceri în apropierea avionului RAF, ajungând la aproximativ șase metri de botul aeronavei britanice. De ce contează: risc operațional și semnal pentru misiunile NATO Surse militare citate de presa britanică susțin că aeronavele Rivet Joint nu își dezactivează, de regulă, transponderele când operează în spațiul aerian internațional, tocmai pentru a putea fi urmărite public și pentru ca Moscova să știe că activitățile rusești sunt monitorizate. Analistul militar Tim Ripley apreciază că suspendarea aparentă indică faptul că RAF tratează cu seriozitate amenințările rusești, mai ales în contextul unui incident din septembrie 2022 , când un pilot rus ar fi încercat să doboare o aeronavă Rivet Joint. Ripley afirmă că Rusia suspectează că aceste misiuni furnizează informații utile Ucrainei și că este preocupată de ele. Poziția Londrei: fără detalii, dar angajamentul față de NATO rămâne Ministerul britanic al Apărării a refuzat să ofere detalii suplimentare despre misiunile curente, invocând că Regatul Unit cooperează cu aliații NATO în operațiuni de monitorizare aeriană și că nu dorește să ofere informații utile adversarilor. Totuși, Londra susține că incidentul nu schimbă angajamentul față de apărarea NATO. „Acest incident recent nu va diminua angajamentul Regatului Unit de a apăra NATO, aliații noștri și interesele noastre împotriva agresiunii ruse”, a transmis un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării. [...]
Grecia își extinde flota de suprafață prin achiziția a două fregate italiene din clasa Bergamini (FREMM) , decizie aprobată de Consiliul pentru apărare și afaceri externe (KYSEA), potrivit Agerpres . Măsura vine în contextul în care Atena își consolidează capacitățile navale și continuă un program mai amplu de modernizare a forțelor armate. Pe lângă cumpărarea celor două fregate FREMM, KYSEA a aprobat și modernizarea fregatelor MEKO, furnizate inițial de grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS). Premierul Kyriakos Mitsotakis a menționat că deciziile au fost comunicate pe pagina sa de Facebook, fără a indica prețul achiziției sau costurile modernizării. În același pachet de măsuri, guvernul grec avansează și cu achiziția de echipamente noi de criptare, cu scopul de a crește confidențialitatea comunicațiilor forțelor armate. Următorul pas: votul din Parlament Deciziile KYSEA trebuie aprobate de Parlamentul Greciei, unde partidul de guvernământ Noua Democrație deține majoritatea absolută, ceea ce reduce riscul unui blocaj politic, dar păstrează procedura legislativă ca etapă obligatorie. Context: cheltuieli ridicate pentru apărare și tensiuni recurente cu Turcia Grecia este prezentată ca un client important al industriei de apărare europene și americane și se află, în prezent, între cele patru state NATO care alocă peste 3% din PIB pentru apărare, alături de Polonia, Estonia și Letonia. Atena invocă frecvent tensiunile recurente cu Turcia – rival istoric și, totodată, aliat în NATO – pentru a justifica achizițiile de armament. În ultimii ani, Grecia a derulat și alte programe majore: în 2021 a comandat 24 de avioane de vânătoare Rafale din Franța și trei fregate din clasa Belharra, într-un pachet de peste 5,5 miliarde de euro (aprox. 27,5 miliarde lei), la care a adăugat anul trecut o a patra fregată. Acordul franco-grec a fost reînnoit la finalul lunii aprilie, în timpul vizitei oficiale la Atena a președintelui francez Emmanuel Macron. Separat, Grecia a lansat o modernizare a armatei pe o perioadă de 12 ani, cu un buget de aproximativ 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei), care include planuri pentru un sistem antirachetă, antiaerian și antidronă denumit „Scutul lui Ahile” (potrivit sursei, fără detalii suplimentare despre calendar sau contracte). [...]
Doar 17% dintre germani cred că Bundeswehr poate apăra țara , un semnal de risc pentru capacitatea Germaniei de a susține pe termen lung efortul de securitate din Europa, potrivit Știrile Pro TV , care citează un sondaj Insa publicat de ziarul Bild și preluat de dpa. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.005 respondenți, în perioada 21–22 mai. Doar 17% dintre cei chestionați au aprobat pe deplin sau „într-o oarecare măsură” afirmația că forțele armate germane ar putea apăra Germania în mod adecvat, în timp ce 72% au considerat că nu ar face-o. Îngrijorarea față de un atac al Rusiei rămâne minoritară Pe componenta de amenințări convenționale, 38% dintre respondenți s-au declarat îngrijorați de un posibil atac din partea Rusiei, iar 50% au spus că nu sunt îngrijorați. Procentul celor neîngrijorați este însă în scădere față de 52% înregistrat în septembrie 2025, potrivit datelor citate. Teama de atacuri cibernetice și dezinformare, mai ridicată decât cea de război clasic În schimb, îngrijorarea este „considerabil mai mare” în zona riscurilor digitale: două treimi dintre respondenți au spus că se tem de atacuri cibernetice, sabotaj sau dezinformare țintită, în timp ce 22% s-au declarat puțin sau deloc îngrijorați. Pentru decidenți, combinația dintre încrederea redusă în capacitatea de apărare și percepția accentuată a riscurilor hibride (atacuri cibernetice, sabotaj, dezinformare) indică o presiune suplimentară pe prioritizarea investițiilor și a măsurilor operaționale de securitate, inclusiv în zona de protecție a infrastructurii și a spațiului informațional. [...]
Programul SAFE ar putea fi aprobat în Parlament săptămâna viitoare, dacă partidele ajung la un acord politic , ceea ce ar debloca cadrul de decizie pentru un instrument european orientat spre investiții urgente în securitate și apărare, potrivit news.ro . Vicepremierul Tánczos Barna a spus că aprobarea depinde „fără doar și poate” de o înțelegere în Legislativ, pe fondul disputelor publice legate de negocierile programului. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi 24, în contextul unor acuzații de trafic de influență vehiculate în spațiul public la adresa premierului Ilie Bolojan și a vicepremierului Oana Gheorghiu. Tánczos Barna a afirmat că nu crede în aceste acuzații, argumentând că „opțiunile sunt foarte, foarte limitate”. De ce contează: aprobarea politică fixează direcția de achiziții și parteneriate Vicepremierul a indicat că, încă de la primele discuții despre SAFE (la reuniuni ale miniștrilor de finanțe, în ianuarie–februarie anul trecut), mesajul a fost unul consistent: „tehnologie europeană, armament european pentru o armată europeană”. În această logică, el a susținut că selecția furnizorilor pornește de la o listă scurtă de companii capabile să livreze tehnologie „la cel mai înalt nivel mondial”, iar de acolo se aleg „cele mai bune combinații”. Ce spune Tánczos Barna despre negocieri Tánczos Barna a precizat că nu a participat la negocierile SAFE, dar consideră că negociatorii nu ar fi avut alternative reale față de variantele „aprobate sau prezentate”. „Nu am participat la negocierile SAFE, dar nu cred că aveau alte variante decât cele pe care le-au aprobat sau le-au prezentat”, a afirmat Tánczos Barna. În același timp, el a insistat că, pentru a trece de disputele privind „cine cu cine a negociat” și „cum s-au făcut înțelegerile”, este necesar un acord politic în Parlament. Ce urmează Potrivit vicepremierului, SAFE ar putea intra la vot și ar putea fi aprobat săptămâna viitoare, condiționat de existența unei majorități și a unui acord politic în Legislativ. Materialul citat nu oferă detalii despre calendarul exact al procedurii parlamentare sau despre forma finală a aprobării. [...]
