Știri din categoria Apărare

Berlinul pune presiune pe Paris: „Cine vrea autonomie față de SUA să-și majoreze cheltuielile pentru apărare”

17 februarie 2026, 02:17

Ministrul german Johann Wadephul discutând despre apărarea europeană.

Germania cere Franței să majoreze cheltuielile pentru apărare, avertizând că autonomia față de SUA nu poate fi doar retorică, potrivit Digi24, care citează Politico. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a transmis că Parisul trebuie să-și „facă temele” dacă dorește o veritabilă suveranitate strategică europeană.

Oficialul german a criticat faptul că, deși președintele Emmanuel Macron susține ideea autonomiei strategice a Europei, Franța nu ar fi crescut suficient cheltuielile militare pentru a susține acest obiectiv. Wadephul a cerut Parisului să renunțe la ideea unor euroobligațiuni sau a unui sistem comun de împrumuturi pentru apărare și să găsească economii interne pentru a crea spațiu fiscal.

„Oricine vorbește astăzi despre independența față de SUA trebuie să-și facă mai întâi temele”, a declarat ministrul german, îndemnând toate statele europene să atingă ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035.

Reacția Parisului nu a întârziat. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a reamintit că bugetul apărării Franței s-a dublat din 2017 și a subliniat necesitatea unei ambiții franco-germane comune pentru consolidarea apărării europene.

Disputa are loc într-un moment sensibil, în contextul dezbaterilor privind descurajarea nucleară europeană și dependența de „umbrela” americană. Germania nu deține arme nucleare, iar Berlinul explorează opțiuni de cooperare cu Franța, singura putere nucleară din UE. Totuși, Wadephul a avertizat că fără sprijinul SUA, Europa ar fi „lipsită de apărare”.

Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania ar fi ajuns la aproximativ 2,4%.

Tag-uri:franta cheltuieli de aparare germania johann wadephul uniunea europeana nato autonomie strategica

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursădigi24.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Militari germani și ucraineni în timpul unui exercițiu de instruire comună.

Apărare17 feb. 2026

Germania își adaptează doctrina militară la lecțiile din Ucraina - Instructori ucraineni vor pregăti Bundeswehr în utilizarea dronelor și C2

Germania va integra experiența militarilor ucraineni în instruirea propriei armate , după semnarea unui acord între miniștrii apărării din cele două țări, potrivit Die Zeit . Instructori ucraineni urmează să participe la pregătirea Bundeswehr, în special în cadrul școlilor militare. Un purtător de cuvânt al armatei germane a precizat că obiectivul este valorificarea experienței acumulate de forțele ucrainene pe câmpul de luptă, în aproape patru ani de război. Printre competențele vizate se numără utilizarea avansată a dronelor și integrarea rapidă a tehnologiilor moderne de comandă și control în unitățile combatante. Decizia vine pe fondul schimbărilor majore produse de conflictul din Ucraina în modul de desfășurare a operațiunilor militare. În cadrul unui exercițiu NATO desfășurat anul trecut în statele baltice, o echipă de aproximativ zece militari ucraineni ar fi reușit să neutralizeze rapid mai multe vehicule blindate și alte ținte , inclusiv „două batalioane într-o singură zi”, folosind tactici bazate pe drone. Alianța Nord-Atlantică nu a comentat detaliile exercițiului, însă o purtătoare de cuvânt a subliniat că scenariile pot fi concepute astfel încât să ofere un avantaj părții considerate „adversar”. Prin acest acord, Berlinul urmărește să își adapteze doctrina și metodele de pregătire la realitățile războiului modern, în special în domeniul tehnologiilor fără pilot și al războiului electronic, unde Ucraina a acumulat experiență directă în confruntarea cu armata rusă. [...]

Oana Țoiu discută despre apărarea NATO la Conferința de Securitate de la Munchen.

Apărare14 feb. 2026

Oana Țoiu cere la Munchen folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO - mesaj către industria de profil

Ministrul de Externe Oana Țoiu cere folosirea finanțării UE pentru apărarea NATO , mesaj transmis la Conferința de Securitate de la Munchen, potrivit AGERPRES . Tema, cu miză directă pentru bugetele de apărare și pentru industria de profil, vizează alinierea instrumentelor financiare europene la nevoile operaționale ale Alianței, într-un moment în care presiunea pe capacități și pe ritmul de înzestrare crește pe Flancul Estic. Conform relatării, Țoiu a deschis o sesiune de lucru dedicată „implicațiilor războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone”, alături de generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și comandant al forțelor americane din Europa. Sesiunea a reunit 35 de decidenți și experți din spațiul transatlantic, inclusiv pe Chris Brose, președintele Anduril Industries, iar ministrul român a avut intervenția principală. În mesajul publicat pe Facebook și preluat de AGERPRES, șefa diplomației române a legat explicit finanțarea UE de obiectivele NATO , argumentând că resursele europene ar trebui orientate către „nevoile de apărare NATO”. În același context, ea a invocat rezultatele de „stimulare a industriei de apărare transatlantice” discutate cu ocazia NATO Industry Forum găzduit la București anul trecut, precum și nevoia de coordonare diplomatică sporită pe Flancul Estic, oportunitățile pentru industria de apărare românească și a aliaților, plus importanța inovației tehnologice și a scurtării ciclurilor de inovare. Din perspectivă economică și industrială, mesajul indică o direcție de politică publică în care finanțarea europeană nu este tratată doar ca sprijin pentru proiecte cu etichetă „UE”, ci ca un instrument care poate accelera achizițiile, cercetarea și dezvoltarea și capacitățile de producție relevante pentru apărarea colectivă. În practică, o astfel de abordare ar putea influența prioritățile de investiții ale companiilor din apărare, parteneriatele transatlantice și modul în care România își poziționează industria în lanțurile de furnizare pentru programe cu cerere ridicată (de la sisteme fără pilot la soluții de contracarare a dronelor). Tot la Munchen, ministrul a discutat cu generalul Grynkewich despre determinarea NATO de a întări descurajarea și apărarea în regiunea Mării Negre, în cadrul misiunii NATO „Santinela Estului/Eastern Sentry”, lansată pentru contracararea încălcărilor spațiului aerian aliat, mai notează AGERPRES. Sesiunea a fost moderată de Kristi Rail, directoarea Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia, iar discuțiile plasează tema finanțării UE într-un cadru operațional concret, legat de securitatea aeriană și de presiunea de pe Flancul Estic. [...]

Ursula von der Leyen susține apărarea europeană la Conferința de Securitate de la München.

Apărare14 feb. 2026

Mesaj ferm de la München - UE pregătește o „trezire europeană” în domeniul militar

Ursula von der Leyen transmite Washingtonului că Europa își asumă apărarea colectivă , afirmând că investițiile europene în domeniul militar ar putea depăși până în 2028 nivelul cheltuielilor făcute de Statele Unite anul trecut. Potrivit Euronews , declarația a fost făcută la Conferința de Securitate de la München, în contextul dezbaterilor privind rolul Europei în cadrul NATO și relația cu Washingtonul. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre o „trezire europeană” și a subliniat că apărarea reciprocă nu este opțională, ci o obligație prevăzută în Tratatul Uniunii Europene, la articolul 42 alineatul 7. „Unul pentru toți și toți pentru unul” – a rezumat ea principiul solidarității europene. Von der Leyen a arătat că Uniunea trebuie să dezvolte o „coloană vertebrală europeană” în domenii strategice precum spațiul, informațiile și capabilitățile de atac, insistând că „niciun tabu nu trebuie să rămână necontestat” . Mesajul a fost interpretat ca un răspuns direct la presiunile venite din SUA privind asumarea unui rol mai mare al Europei în propria securitate. Oficialul european a pledat și pentru accelerarea procesului decizional în materie de apărare, inclusiv prin utilizarea votului cu majoritate calificată în locul unanimității, fără a modifica tratatele existente. Declarațiile vin într-un moment în care există speculații privind o eventuală retragere parțială a SUA din anumite mecanisme NATO și pe fondul tensiunilor generate de războiul din Ucraina și de relația cu Rusia. Bruxellesul încearcă astfel să transmită un semnal de coeziune și responsabilitate strategică. [...]

Friedrich Merz discutând despre securitatea europeană la Conferința de la Munchen.

Apărare14 feb. 2026

Germania anunță reînarmarea și ambiția de a avea cea mai puternică armată din Europa - Discursul lui Merz schimbă direcția strategică a UE

Friedrich Merz anunță reînarmarea Germaniei și un nou curs pentru Europa la Conferința de la Munchen , iar declarațiile sale, relatate de jurnalistul Vitalie Cojocari pe pagina sa de Facebook , conturează o schimbare majoră de direcție în politica de securitate europeană. Cancelarul german a vorbit despre un moment de cotitură istorică, susținând că Europa trebuie să își asume propria apărare într-o lume în care „ordinea internațională bazată pe reguli nu mai există”, iar leadership-ul global al SUA este contestat. În centrul discursului s-au aflat câteva idei-cheie: Bundeswehr va deveni „cea mai puternică armată din Europa”. PIB-ul UE este de zece ori mai mare decât al Rusiei, dar această forță economică nu se reflectă în puterea militară. Războiul din Ucraina s-ar putea încheia doar când Rusia va fi epuizată economic. Lumea nu mai este unipolară, iar China ar putea egala SUA în plan militar. Nici măcar Statele Unite nu mai pot acționa singure pe scena globală. Merz a subliniat că Germania nu mai poate aștepta protecția americană și trebuie să investească decisiv în propria capacitate de apărare, mizând pe o Europă unită. După discurs, a publicat o fotografie alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de premierul britanic Keir Starmer, însoțită de mesajul: „Împreună pentru o Europă puternică” . În acest context, a revenit în discuție ideea unui posibil scut nuclear european construit în jurul capacității nucleare franceze. Reacțiile nu au întârziat. Potrivit The Financial Times, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și-a anulat o întâlnire cu lideri europeni, invocând un program încărcat. De la Moscova, fostul președinte Dmitri Medvedev a reacționat ironic, făcând o trimitere la anul 1933. Discursul lui Merz marchează, astfel, o repoziționare strategică a Germaniei și ridică întrebări esențiale despre viitorul securității europene într-un an 2026 dominat de tensiuni geopolitice și reașezări de putere. [...]

Tensiuni între Franța și Germania afectează proiectul super-avionului FCAS.

Apărare13 feb. 2026

Europa riscă să piardă „super-avionul” de 100 de miliarde de euro – conflict deschis între Franța și Germania

Proiectul FCAS, în valoare de 100 de miliarde de euro, riscă să se prăbușească din cauza tensiunilor dintre Franța și Germania – cooperarea militară europeană e pusă la încercare, într-un moment în care Rusia amenință flancul estic al NATO, potrivit Digi24 . După aproape un deceniu de planuri, negocieri și promisiuni, Sistemul Aerian de Luptă al Viitorului (FCAS), proiectul ambițios pentru un „super-avion” de vânătoare dezvoltat în parteneriat de Franța și Germania , este în pragul colapsului. Disensiunile dintre Dassault Aviation (Franța) și Airbus Defence and Space (Germania), cele două companii principale implicate, au ieșit din nou la suprafață, blocând orice progres real. Divergențele vizează atât conducerea proiectului, cât și cerințele tehnice – francezii vor un avion mai ușor, capabil să transporte arme nucleare, germanii insistă pe autonomie extinsă și capacitate strategică pe distanțe mari. Cauzele blocajului: Lipsa unui leadership clar : cele două țări nu au reușit să se pună de acord asupra conducerii proiectului, fiecare dorind control majoritar. Obiective tehnice diferite : Franța vizează compatibilitatea cu portavionul Charles de Gaulle, Germania vrea performanță la distanță. Tensiuni politice și industriale : Dassault acuză Airbus că vrea să „fure” know-how-ul francez. Airbus acuză Dassault de refuzul colaborării. Complicațiile sunt agravate de declarațiile liderilor francezi. Directorul Dassault, Eric Trappier , a întrebat retoric: „De abilitățile cui am eu nevoie, în afară de ale mele, ca să construiesc un avion de vânătoare?” În același ton, ministrul francez al apărării, Catherine Vautrin , a subliniat că „Germania nu are astăzi capacitatea de a construi un avion” . Din partea germană, cel mai mare sindicat din industrie, IG Metall, amenință cu dezvoltarea unui proiect 100% german dacă Franța nu renunță la dorința de control total. Ce riscă Europa dacă FCAS eșuează: O nouă fractură în cooperarea franco-germană , în centrul UE . Pierderea competitivității în industria apărării , mai ales în contextul global actual dominat de tensiuni militare. Reorientarea Germaniei către proiecte alternative , cum este Programul Global de Luptă Aeriană (GCAP) al Marii Britanii, Japoniei și Italiei – un proiect concurent aflat deja în dezvoltare, cu termen de finalizare 2035, cu 5 ani înainte de FCAS. În Franța, unde se apropie alegeri prezidențiale, crește riscul ca un viitor lider al extremei drepte, precum Marine Le Pen sau Jordan Bardella, să îngroape complet proiectul, dat fiind că au poziții mai favorabile Rusiei și o viziune naționalistă asupra apărării. Ce urmează? Deși președintele Emmanuel Macron susține că proiectul trebuie „să avanseze” și că „nu este mort”, faptele contrazic optimismul oficial. Dassault Aviation s-a mai retras și în trecut dintr-un proiect similar – Eurofighter Typhoon – exact din aceleași motive: refuzul de a accepta o colaborare egală. Dacă FCAS va eșua definitiv, Europa ar putea pierde nu doar un avion de generația a șasea , ci și șansa de a-și afirma autonomia strategică reală în materie de apărare, într-o lume tot mai polarizată și imprevizibilă. [...]

Militari francezi desfășurând exerciții în cadrul Orion 26 la Saint-Nazaire.

Apărare10 feb. 2026

Franța își antrenează armata pentru un război de mare intensitate în Europa – exercițiul Orion 26, un semnal strategic în contextul conflictului din Ucraina

Peste 10.000 de militari francezi participă la exercițiul Orion 26, destinat pregătirii pentru un scenariu de război de înaltă intensitate în Europa, în contextul tensiunilor persistente cauzate de războiul din Ucraina , informează RFI . Aceste manevre, desfășurate pe parcursul a trei luni în zona Saint-Nazaire și în alte regiuni din Franța, integrează forțele terestre, navale, aeriene, cibernetice și spațiale, în cadrul unui scenariu fictiv dar credibil, inspirat de realitățile geopolitice actuale. Exercițiul se bazează pe un conflict simulat între o țară expansionistă fictivă din Est, numită „Mercury”, și vecinul său „Arnland”, care dorește apropierea de Uniunea Europeană. Franța intervine la cererea Arnlandului și preia conducerea unei coaliții multinaționale, „Orion”, formată din 24 de state participante. Scopul principal este apărarea teritoriului și stabilizarea regiunii. Scenariul reflectă tot mai mult realitatea războiului din Ucraina și poziția Franței în susținerea Kievului. Etapele-cheie ale exercițiului Orion 26: Faza 1 – planificare și coordonare interministerială (ianuarie – februarie); Faza 2 – operațiuni amfibii și aeropurtate în zona Saint-Nazaire (8 februarie – începutul lui martie); Faza 3 – desfășurare sub comanda NATO (aprilie); Componentă continuă – gestionarea unei crize interne simulate în Franța, în paralel cu sprijinirea aliaților în tranzit. În teren, exercițiul mobilizează 350 de vehicule, 400 de drone și aproximativ 20 de avioane Rafale, alături de două sisteme de apărare antiaeriană. Flota navală este reprezentată de grupul de lovire centrat pe portavionul „Charles de Gaulle”. De asemenea, componenta cibernetică și spațială este activ integrată în scenariu, reflectând noile paradigme de război multidomeniu. Viceamiralul Xavier de Véricourt, coordonator al exercițiului, a subliniat într-un interviu pentru RFI că „Orion 26 are multiple obiective: menținerea performanței operaționale, validarea reformelor din structura de comandă, consolidarea interoperabilității cu aliații și integrarea inovației tehnologice în luptă”. El a mai precizat că trecerea forțelor de la comandă națională la comandă NATO este una dintre componentele esențiale ale exercițiului. Țările participante provin de pe patru continente: Europa : Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și alte 10 state; America : inclusiv SUA și Canada; Asia : Japonia și alte două țări; Orientul Mijlociu : două state partenere neprecizate. Aceasta este a doua ediție majoră a exercițiului Orion, după ce în 2023, Franța a desfășurat cel mai amplu antrenament militar din ultimele decenii, cu 12.000 de militari. Orion 26 vine într-un moment în care Ministerul francez al Forțelor Armate își întărește capacitățile de reacție și apărare terestră și maritimă, în paralel cu creșterea livrărilor de informații și asistență militară pentru Ucraina. Francezii consideră că exerciții de acest tip transmit un mesaj clar: capacitatea și determinarea de a reacționa rapid și eficient în fața oricărei agresiuni asupra teritoriului european. În același timp, testarea interoperabilității cu partenerii NATO este esențială pentru scenariile de răspuns real, într-un climat internațional tot mai instabil. [...]