Știri
Știri din categoria Apărare
Germania cere Franței să majoreze cheltuielile pentru apărare, avertizând că autonomia față de SUA nu poate fi doar retorică, potrivit Digi24, care citează Politico. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a transmis că Parisul trebuie să-și „facă temele” dacă dorește o veritabilă suveranitate strategică europeană.
Oficialul german a criticat faptul că, deși președintele Emmanuel Macron susține ideea autonomiei strategice a Europei, Franța nu ar fi crescut suficient cheltuielile militare pentru a susține acest obiectiv. Wadephul a cerut Parisului să renunțe la ideea unor euroobligațiuni sau a unui sistem comun de împrumuturi pentru apărare și să găsească economii interne pentru a crea spațiu fiscal.
„Oricine vorbește astăzi despre independența față de SUA trebuie să-și facă mai întâi temele”, a declarat ministrul german, îndemnând toate statele europene să atingă ținta NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035.
Reacția Parisului nu a întârziat. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a reamintit că bugetul apărării Franței s-a dublat din 2017 și a subliniat necesitatea unei ambiții franco-germane comune pentru consolidarea apărării europene.
Disputa are loc într-un moment sensibil, în contextul dezbaterilor privind descurajarea nucleară europeană și dependența de „umbrela” americană. Germania nu deține arme nucleare, iar Berlinul explorează opțiuni de cooperare cu Franța, singura putere nucleară din UE. Totuși, Wadephul a avertizat că fără sprijinul SUA, Europa ar fi „lipsită de apărare”.
Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania ar fi ajuns la aproximativ 2,4%.
Recomandate
Polonia refuză să-și mute sistemele Patriot în Orientul Mijlociu , potrivit Focus , invocând prioritatea apărării propriului spațiu aerian și rolul de stat de primă linie pe flancul estic al NATO. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a transmis că Varșovia nu intenționează să relocheze bateriile Patriot, după ce presa a relatat despre o solicitare informală a SUA. Publicația germană notează că informația privind cererea americană a fost relatată inițial de Rzeczpospolita , iar ulterior a fost preluată de Politico . „Sistemele noastre Patriot și armamentul lor servesc la protejarea spațiului aerian polonez și a flancului estic al NATO. Asta nu se schimbă și nu avem de gând să le mutăm nicăieri!” În prezent, armata poloneză are două baterii Patriot, cu un total de 16 lansatoare, capabile să angajeze rachete sau aeronave la distanțe de până la aproximativ 100 de kilometri. Din aceste lansatoare pot fi trase inclusiv rachete PAC-3 MSE, comandate de Polonia printr-un contract încheiat în 2019; o mare parte din cele aproximativ 200 de rachete ar fi deja în țară, conform aceleiași surse. Materialul mai consemnează că solicitarea SUA nu ar fi vizat în mod special Polonia, ci ar fi fost transmisă tuturor aliaților. Contextul este consumul ridicat de interceptori PAC-3 în Orientul Mijlociu, pe fondul operațiunilor militare conduse de SUA și Israel împotriva unor ținte din Iran. Potrivit Rzeczpospolita , SUA și state din Golf ar fi folosit circa 1.500 de rachete PAC-3 în primele 16 zile ale conflictului, inclusiv împotriva dronelor Shahed, deși unii experți militari ar fi considerat că acestea puteau fi contracarate cu mijloace de apărare antiaeriană mai ieftine. Pentru Varșovia, miza rămâne întărirea flancului estic al NATO, în condițiile în care Polonia se învecinează cu Rusia și Belarus și are la graniță Ucraina, unde războiul continuă din 2022. [...]
George Scutaru avertizează că Rusia ar putea testa NATO în lunile următoare , pe fondul tensiunilor din relația transatlantică și al mutării atenției SUA spre conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Antena 3 CNN . Într-un interviu acordat postului, președintele New Strategy Center spune că Moscova ar putea încerca acțiuni „între Articolul 4 și Articolul 5” din Tratatul NATO, adică sub pragul unei invazii clasice, dar suficient de ambigue încât să pună presiune pe capacitatea Alianței de a reacționa unitar. În analiza sa, Scutaru leagă riscul unei astfel de „testări” de mesajele critice transmise de Donald Trump la adresa aliaților europeni, pe fondul implicării SUA în războiul din Orientul Mijlociu. El susține că aceste semnale pot fi interpretate la Moscova ca un indiciu de posibilă fisură în Alianță, ceea ce ar crește tentația unei acțiuni hibride (operațiuni neasumate, provocări limitate, presiune militară fără declararea explicită a agresiunii). „Eu cred că următoarele luni sunt cele mai dificile pentru securitatea Europei, pentru securitatea nord-atlantică, fiindcă Rusia ar putea să încerce ceva între Articolul 4, Articolul 5, nu neapărat o invazie, cât o incursiune, folosire a omuleților verzi, din nou ceva care să nu semene a agresiune.” Scutaru indică și un posibil efect indirect al conflictului din Orientul Mijlociu asupra războiului din Ucraina: diminuarea disponibilității unor resurse militare americane, inclusiv interceptori pentru sistemele Patriot (rachete PAC-2 și PAC-3), despre care afirmă că sunt folosiți intens în operațiunile din regiune. În acest context, el descrie o intensificare a atacurilor rusești cu drone, inclusiv în timpul zilei, și menționează intervale de atacuri care ar ajunge la sute de drone și zeci de rachete. În ceea ce privește România, Scutaru spune că un scenariu de risc ar putea include o „incursiune masivă de drone”, invocând un episod similar raportat în Polonia, unde „au intrat 20 de drone în spațiu aerian polonez”. Totodată, el afirmă că România ar avea vulnerabilități în zona economică exclusivă (perimetrul maritim în care statul are drepturi asupra resurselor), atât din cauza unor capabilități insuficiente, cât și a unui „vid legislativ” privind intervenția în astfel de situații. În paralel, Scutaru amintește că, atunci când se discută despre posibile „puncte de test” pentru NATO , statele baltice rămân în prim-plan din cauza proximității terestre cu Rusia, fiind menționat și scenariul Narva (Estonia) ca posibilă acțiune hibridă. În ansamblu, mesajul său este că următoarele săptămâni și luni ar putea aduce presiuni crescute pe Flancul Estic, într-un moment în care atenția și resursele SUA sunt împărțite între mai multe crize. [...]
Polonia ia în calcul un „plan B” de securitate pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Mesajul a fost transmis în această săptămână de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , care a spus că Varșovia trebuie să evite să fie luată prin surprindere și să pregătească aranjamente alternative de securitate. „Ar trebui să tratăm retragerea SUA din NATO ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Sikorski a susținut că Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze integral pe NATO, fără să detalieze cum ar arăta o abordare alternativă. În același timp, el a reiterat că NATO rămâne „piatra de temelie” a securității Poloniei și că țara vrea să rămână un aliat „bun și loial” al Statelor Unite, dar nu poate ignora declarațiile președintelui american. În articol se arată că Trump a provocat îngrijorare în rândul aliaților în această săptămână, sugerând că SUA ar putea părăsi alianța, invocând frustrarea față de Europa în contextul a ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să meargă săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu Trump, vizită despre care se precizează că a fost relatată inițial de The Wall Street Journal și planificată anterior, dar care ar putea include pe agendă și subiectul apartenenței SUA la NATO. Secretarul de stat Marco Rubio a criticat, în această săptămână, țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la baze și la spațiul aerian pentru operațiuni legate de Iran și a spus că relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflict. Pentru Polonia, întărirea legăturilor militare cu SUA a rămas o prioritate, Varșovia crescând achizițiile de echipamente militare americane și investițiile în infrastructura folosită de forțele SUA, pe fondul poziționării sale pe flancul estic al NATO. [...]
NATO rămâne un pilon esențial al securității euroatlantice , susține Mircea Geoană într-un mesaj publicat sâmbătă, de Ziua NATO, potrivit AGERPRES . Fostul secretar general adjunct al Alianței Nord-Atlantice a transmis mesajul la împlinirea a 77 de ani de la înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, într-un context pe care îl descrie drept unul cu „incertitudini”, inclusiv din perspectiva anului 2026. Geoană afirmă că Ziua NATO depășește dimensiunea aniversară și trebuie privită ca un prilej de evaluare a rolului Alianței într-un mediu de securitate „tot mai imprevizibil”, atât sub presiuni externe, cât și interne. „Ziua NATO este mai mult decât o aniversare - este un moment de reflecție asupra rolului esențial pe care NATO îl joacă într-o lume marcată de incertitudini, mai ales într-un an complicat precum 2026.” În mesajul publicat pe Facebook, el pune accent pe ideea că reziliența NATO vine din „unitate, adaptare și valori comune” și că Alianța își poate ajusta instrumentele și postura pentru a răspunde „ferm” schimbărilor din mediul strategic, conform relatării AGERPRES. [...]
Armata Ucrainei a lovit convoaie feroviare cu combustibil în Luhansk și drone în Crimeea , potrivit Kyiv Post , care citează un comunicat al Statului Major General ucrainean publicat sâmbătă, 4 aprilie. Țintele au fost, pe de o parte, eșaloane feroviare cu carburanți și lubrifianți în zone ocupate, iar pe de altă parte un punct de depozitare pentru drone la un aerodrom din Crimeea. În cursul nopții, unități ucrainene au atacat eșaloane feroviare care transportau combustibil și lubrifianți în zonele Șciotove și Staniția Luhanska, în regiunea Luhansk ocupată. Statul Major a transmis că distrugerea acestor noduri logistice complică semnificativ lanțul de aprovizionare cu combustibil al armatei ruse din zonă. Statul Major a notat că distrugerea acestor noduri logistice complică semnificativ lanțul de aprovizionare cu combustibil pentru armata rusă de ocupație în regiune. Separat, a fost confirmată o lovitură asupra unui sit de depozitare a dronelor la aerodromul Kirovskîi din Crimeea ocupată. Atacul ar fi distrus o dronă „Inokhodets” și ar fi avariat alte trei aparate, descrise ca fiind de mare valoare. Publicația precizează că „Inokhodets” (numele de export „Orion”) este o dronă rusească de tip MALE (altitudine medie, autonomie mare), folosită pentru lovituri la sol și misiuni de patrulare. În articol sunt menționate câteva caracteristici și utilizări operaționale: rază operațională de până la 250 km; încărcătură utilă de până la 200 kg de muniții aeriene; utilizare frecventă de către Rusia pentru recunoaștere și pentru a contracara operațiunile ucrainene cu drone maritime în Marea Neagră; cost estimat la „câteva milioane de dolari” pentru fiecare complex. Tot sâmbătă, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Forțele pentru Sisteme Nepilotate au lovit, pentru a doua oară în aprilie, Uzina Metalurgică Alcevsk, conform aceleiași surse. Facilitatea ar furniza materiale către Uralvagonzavod, pentru producția tancurilor T-90M și a obuzierelor autopropulsate Msta-S. Kyiv Post mai relatează că Ucraina și-a intensificat campania cu rază lungă în interiorul teritoriului rus: în aceeași noapte, dronele au vizat două combinate chimice din regiunea Samara (TolyattiKauchuk și KuibyshevAzot), după o lovitură asupra rafinăriei Bashneft-Novoil din Ufa, pe 2 aprilie. [...]
MApN ia în calcul rezilierea contractului pentru dronele Watchkeeper X din cauza întârzierilor la livrare, potrivit Digi24 , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, și poziția companiei Elbit Systems. Ministrul spune că livrarea, programată inițial pentru vara lui 2025, nu a avut loc, iar prelungirea termenelor ar putea reduce relevanța operațională a echipamentelor. În acest context, MApN analizează opțiunea legală de a anula contractul, pe fondul riscului ca tehnologia comandată să ajungă prea târziu pentru nevoile pentru care a fost achiziționată. „Analizăm în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt nişte dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câţiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate.” Radu Miruță a precizat că acordul a fost încheiat în 2023 și că furnizorul a cerut amânări invocând forța majoră, pe fondul „incidentelor militare” din țara de origine a companiei. Potrivit ministrului, au existat trei solicitări: primele două, totalizând trei-patru luni, au fost acceptate, iar a treia, de șase luni, a fost respinsă de Ministerul Apărării. În același timp, ministrul susține că penalitățile acumulate de companie ar fi ajuns la aproximativ 60 de milioane de euro și „cresc în fiecare zi”, pe măsură ce întârzierea continuă. Poziția Elbit Systems, redată de publicația israeliană ynet.co.il și preluată în material, este că proiectul se află într-un stadiu avansat, iar sistemele ar fi pregătite pentru testele finale de recepție în România la finalul lunii aprilie, condiționat de aprobările autorităților de reglementare. În paralel, ynet.co.il notează și incertitudini privind livrarea unor componente esențiale, inclusiv sisteme radar furnizate de Thales Group. În ceea ce privește dimensiunea contractului, articolul arată că, la 21 iunie 2023, Elbit Systems anunța o primă comandă de circa 180 de milioane de dolari pentru livrarea primelor trei sisteme aeriene fără pilot (UAS) tactice Watchkeeper X, dintr-un total de până la șapte, în cadrul unui contract-cadru cu MApN cu valoare maximă de aproximativ 410 milioane de dolari, cu execuție estimată pe doi ani. [...]
