Știri
Știri din categoria Apărare
Extinderea infrastructurii militare din Belarus poate reduce timpul de reacție al Ucrainei la un nou atac din nord, pe măsură ce Minsk dezvoltă rute logistice, poligoane și facilități coordonate cu Moscova, care ar putea fi „activate” rapid, potrivit Focus.
Belarus, vecinul Ucrainei la nord, își extinde infrastructura militară și o orientează tot mai mult spre sprijinirea operațiunilor ruse, în condițiile în care, deocamdată, trupele ruse nu ar fi prezente acolo la un nivel care să permită lansarea imediată a unei noi ofensive. Totuși, „bazele” pentru o astfel de opțiune sunt construite treptat, relatează Kyiv Independent, citat de publicația germană.
Elementul central al riscului, din perspectiva Kievului, este infrastructura care poate fi folosită ca multiplicator operațional: rute și facilități care, în caz de escaladare, pot fi populate rapid cu personal și echipamente.
Potrivit materialului, armata belarusă creează, în coordonare strânsă cu Moscova:
Andrii Demcenko, purtător de cuvânt al serviciului ucrainean de grăniceri, a transmis pe Telegram că prezența actuală a trupelor ruse în Belarus nu ar reprezenta, în acest moment, o amenințare imediată. În schimb, amenințarea ar fi tocmai infrastructura, care poate fi activată oricând.
În paralel, serviciile ucrainene de informații, Ministerul Apărării și grănicerii monitorizează situația de la frontieră, cu obiectivul de a detecta din timp orice dislocare a unor forțe ruse semnificative către Belarus.
Avertismentele sunt puse în legătură cu declarații ale președintelui Volodîmîr Zelenski, care a vorbit despre mișcări neobișnuite în zona de frontieră. În plus, un incident a amplificat îngrijorările: un balon de spionaj care ar fi intrat din Belarus în spațiul aerian ucrainean și ar fi retransmis semnale pentru atacuri ruse, potrivit relatării preluate de Focus.
Pe acest fond, conducerea ucraineană a transmis că va răspunde oricărei provocări și că se pregătește să respingă un posibil avans din nord, regiunea de la granița cu Belarus fiind considerată deosebit de sensibilă.
Materialul mai notează că Belarus se apropie și mai mult de aparatul de război al Rusiei, inclusiv prin aplicarea la granițe a unor interdicții de călătorie asociate cu recrutarea militară rusă, pentru a împiedica ieșirea din țară a celor care ar încerca să evite serviciul militar în Rusia, conform informațiilor atribuite publicației ungare Portfolio.
În plan politic, Alexander Lukașenko conduce Belarus din 1994 și este prezentat drept un aliat ferm al lui Vladimir Putin. Lidera opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, îl acuză că ar ceda treptat independența țării către Rusia și că pune teritoriul Belarusului la dispoziția intereselor Moscovei, transformându-l într-o platformă pentru obiective militare și geopolitice ruse.
Recomandate
Rusia își consolidează apărarea antiaeriană în jurul Moscovei, mutând sisteme moderne din regiuni, ceea ce poate lăsa alte zone mai expuse înaintea paradei militare de Ziua Victoriei (8–9 mai), potrivit Focus . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski susține că această repoziționare arată o schimbare de priorități la Kremlin: protejarea evenimentului din capitală, nu a populației din restul țării. Zelenski a scris pe platforma X că, în ultimele săptămâni, „inelele” de apărare aeriană din jurul Moscovei au fost întărite prin transferuri „la scară largă” din alte regiuni rusești. În interpretarea sa, mișcarea contrazice discuțiile despre o posibilă încetare a focului și indică preocuparea autorităților ruse pentru parada din Moscova. Ce sisteme ar fi fost mutate și de ce contează operațional Portalul polonez de tehnologie „wp tech”, citând analiști OSINT (informații din surse deschise), afirmă că de la începutul lunii mai au fost aduse în regiunea Moscovei baterii suplimentare de S‑400 și Pantsir-S1. Acestea sunt prezentate ca mijloace-cheie pentru protecția: paradei militare, clădirilor guvernamentale, infrastructurii critice. În material se mai arată că astfel de sisteme sunt folosite, în mod obișnuit, pentru apărarea unor obiective sensibile precum capitala, rafinăriile și reședința lui Vladimir Putin din Soci. Reacția Ucrainei și „ferestrele” de armistițiu Zelenski a anunțat că Ucraina va reacționa la aceste mutări, iar, potrivit „ Ukrainska Pravda ”, ar fi dat „sarcini separate” serviciului de informații militare ucrainean privind sistemele rusești de apărare antiaeriană. Totodată, el a vorbit despre noi „sancțiuni cu rază lungă”, termen pe care publicația îl interpretează ca referire la lovituri ucrainene asupra unor ținte îndepărtate din Rusia, fără a fi indicate ținte concrete. În paralel, „Ukrainska Pravda” notează că Ucraina ar fi anunțat pentru 6 mai o încetare unilaterală a focului, ca gest pentru „diplomație reală” și consolidarea încrederii, însă Rusia nu ar fi răspuns și ar fi continuat atacurile. Separat, Ministerul rus al Apărării a declarat o „pauză de foc” doar pentru 8 și 9 mai și a amenințat că orice perturbare a paradei ar atrage un „atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”. [...]
Prăbușirea a două drone venite din Rusia în Letonia ridică riscuri operaționale pentru infrastructura critică și impune măsuri imediate de protecție civilă , după ce una dintre aparate a căzut într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne , potrivit Euronews . Armata letonă a anunțat joi dimineață că două drone au pătruns din Rusia pe teritoriul Letoniei, stat membru NATO, și s-au prăbușit. Conform informațiilor citate de Reuters, una dintre drone s-a prăbușit într-o instalație de stocare a petrolului din Rezekne, la aproximativ 40 km de granița cu Rusia, potrivit unor surse din Poliție citate de televiziunea publică letonă LSM. La locul incidentului a izbucnit un incendiu, însă acesta nu mai era activ la sosirea pompierilor, potrivit aceleiași relatări. Măsuri de urgență: alerte pentru populație și școli închise Autoritățile letone au transmis alerte către locuitorii din zonele de-a lungul frontierei cu Rusia joi, la ora 04:09 (ora locală), cerându-le să rămână în case. Tot joi, autoritățile locale au anunțat că toate școlile vor fi închise în Rezekne. Context regional: incidente repetate cu drone în statele baltice Episodul vine după ce, la sfârșitul lunii martie, mai multe drone ucrainene „rătăcite” au lovit Letonia și vecinii săi din NATO, Estonia și Lituania; una a lovit un coș de fum al unei centrale electrice locale, iar alta s-a prăbușit într-un lac înghețat și a explodat. Potrivit sursei, dronele ucrainene ar fi fost lansate pentru a lovi ținte militare din Rusia. Miniștrii de Externe ai celor trei țări baltice au declarat în aprilie că nu au permis niciodată ca teritoriile și spațiul lor aerian să fie utilizate pentru atacuri cu drone împotriva țintelor din Rusia. Letonia este menționată, totodată, printre statele europene pe care Rusia le acuză că au oferit Kievului sprijin financiar și militar extins , inclusiv sisteme de armament și muniție. [...]
Trecerea SUA de la donații la vânzări de interceptoare Patriot, pe fondul consumului accelerat de stocuri, riscă să lase Ucraina cu un deficit critic de apărare antiaeriană , arată informațiile sintetizate de Adevărul . În evaluările de la Washington și din capitale europene, capacitatea Kievului de a rezista fără asistență americană este privită cu prudență, inclusiv din cauza noilor priorități globale ale SUA. Miza imediată este fluxul de rachete pentru sistemele Patriot, considerate vitale pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. Potrivit unei analize Foreign Policy citate în material, Ucraina și aliații europeni urmăresc cu îngrijorare dacă escaladarea din jurul Iranului va redirecționa resursele americane. Un diplomat european, sub protecția anonimatului, a spus: „Totul va depinde de evoluția situației din jurul Iranului”. De la ajutor gratuit la mecanism comercial: PURL Din iulie 2025, sub administrația președintelui Donald Trump, livrările gratuite de rachete Patriot ar fi fost înlocuite cu un mecanism comercial numit Prioritized Ukraine Requirements List (PURL): SUA vând rachete statelor NATO, care le transferă apoi Ucrainei. În practică, mecanismul este descris ca insuficient. Președintele Volodimir Zelenski a semnalat repetat penuria de interceptoare, iar diferența dintre necesar și livrări rămâne mare: nevoile Ucrainei sunt estimate la 2.000 de rachete pe an, în timp ce Kievul a primit 600 în ultimii patru ani, potrivit textului. Stocuri americane sub presiune și producție lentă Un factor major este consumul de stocuri al SUA după declanșarea conflictului cu Iranul la sfârșitul lunii februarie: Washingtonul ar fi folosit aproape jumătate din stocul propriu de rachete Patriot, aproximativ 2.330 de unități, pentru apărarea proprie. În paralel, Pentagonul trebuie să păstreze rezerve și pentru alte teatre, inclusiv Taiwan. Extinderea producției nu ar rezolva rapid problema. Conform materialului, fabricarea unei rachete PAC-3 MSE durează circa 42 de luni, iar ritmul de producție al SUA este sub 200 de unități anual. Semnale politice mixte și riscul condiționărilor Mesajele politice de la Casa Albă sunt prezentate ca neuniforme. Vicepreședintele J.D. Vance a declarat recent că suspendarea ajutorului militar pentru Ucraina a fost unul dintre pașii de care administrația este „cea mai mândră”, potrivit articolului. În același timp, există temeri că președintele Trump ar putea folosi PURL ca pârghie de negociere, condiționând sprijinul pentru Ucraina de implicarea Europei în securizarea Strâmtorii Ormuz . Analiștii citați observă însă și un posibil stimulent pentru Washington: europenii plătesc acum pentru armamentul american care ajunge la Kiev. Alternative europene limitate și livrări încă incerte Ucraina lucrează la un sistem propriu antirachetă, dar acesta nu ar urma să fie operațional înainte de sfârșitul lui 2027. Varianta europeană SAMP/T se confruntă, la rândul ei, cu constrângeri de producție, sub 300 de rachete pe an, conform textului. Deși unii oficiali americani ar fi avansat scenarii pesimiste potrivit cărora Ucraina nu ar rezista mai mult de două zile fără sprijin extern, diplomați europeni invocă reziliența demonstrată de Kiev în ultimii ani. Între timp, Pentagonul a deblocat 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) pentru contracte de armament destinate Ucrainei, însă termenele de livrare rămân incerte, potrivit materialului. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz riscă să perturbe traficul maritim și să crească tensiunea în jurul blocadei navale impuse Iranului , după ce presa de stat de la Teheran a susținut că nave ale Marinei SUA din zonă au fost lovite cu rachete și „forțate să fugă”, relatează HotNews , citând informații transmise de televiziunea iraniană IRIB și preluate de Reuters și AFP. Potrivit IRIB, atacul ar fi fost o ripostă la o acțiune a armatei americane din ziua precedentă, când SUA au lovit un petrolier iranian. Televiziunea de stat iraniană a invocat un oficial militar neidentificat, care a afirmat că „unitățile inamice din strâmtoare au fost ținta rachetelor iraniene” și că s-ar fi retras după ce au suferit avarii. Reuters notează că, „momentan, nu este clar când a avut loc incidentul”. În același timp, agenția semi-oficială iraniană Tasnim a scris că trei distrugătoare americane aflate în apropierea Strâmtorii Hormuz ar fi fost ținta atacului lansat de marina iraniană. Pentagonul nu a răspuns imediat unei solicitări de a transmite un punct de vedere, conform informațiilor din articol. Context: lovitura asupra petrolierului M/T Hasna și blocada navală Cu o zi înainte, armata americană anunțase că a lovit petrolierul M/T Hasna, sub pavilion iranian și fără încărcătură la bord, pe motiv că ar fi încercat să navigheze către un port al Iranului, încălcând blocada navală impusă de SUA. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis, într-o postare pe X, că echipajul nu s-a conformat avertismentelor, iar un avion F/A-18 Super Hornet „a dezactivat cârma navei prin tragerea mai multor proiectile cu tunul de 20 mm”. CENTCOM a mai precizat că „Hasna nu se mai îndreaptă spre Iran” și că blocada „rămâne în vigoare”. În articol este menționat și un material anterior despre acest episod, disponibil aici: HotNews . Ce se știe despre aplicarea blocadei Potrivit informațiilor citate, ar fi a doua oară când armata SUA a tras asupra unei nave despre care susține că a încercat să sfideze blocada aflată în vigoare din 13 aprilie. CENTCOM a mai anunțat anterior că peste 50 de nave comerciale „au fost obligate să se întoarcă din drum sau să revină în port” pentru a respecta blocada. [...]
Ucraina ar putea semna în câteva luni un acord pentru avioane Gripen, ceea ce ar schimba capacitățile aeriene pe termen mediu. Potrivit HotNews , ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov , a spus la Stockholm că un acord privind achiziția de avioane de vânătoare Gripen, produse de grupul suedez Saab , ar putea fi semnat „în câteva luni”. Miza este una operațională: primele livrări sunt estimate la trei ani după finalizarea oricărui acord, iar aeronavele sunt considerate o prioritate pentru flota de avioane de vânătoare a Ucrainei. În același timp, au existat întrebări legate de finanțare, pe care Fedorov susține că Ucraina le-a adresat printr-un plan propriu. Ce include discuția și de ce contează Suedia și Ucraina au semnat anul trecut o scrisoare de intenție care ar permite furnizarea către Ucraina a până la 150 de avioane Gripen. În conferința de presă comună cu omologul său suedez, Pål Jonson, Fedorov a indicat că un eventual acord ar avea o semnificație strategică directă în raport cu Rusia. Finanțarea: buget suedez și contribuții din alte țări Ministrul suedez al apărării a declarat pentru Reuters, după conferință, că negocierile „merg bine” și nu a exclus semnarea unui acord chiar în acest an. Jonson a mai spus că o parte din cele 80 de miliarde de coroane suedeze rezervate în buget pentru ajutorul destinat Ucrainei în 2026 și 2027 — echivalentul a 8,70 miliarde de dolari (aprox. 39,6 miliarde lei) — ar putea fi folosită pentru a sprijini finanțarea acordului. Pe lângă finanțarea directă, Stockholm discută și cu alte țări despre posibile contribuții, care ar putea include instruire sau sisteme de armament, potrivit declarațiilor lui Jonson. [...]
România își pune pe agendă apărarea antidrone pe Flancul Estic , într-un context în care incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate au devenit un subiect de coordonare în NATO, potrivit Mediafax . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut joi, la București, o întrevedere cu președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , aflat în vizită oficială în România. Discuțiile au vizat securitatea Flancului Estic, situația din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană și reacția NATO la incidentele cu drone în spațiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianței și a spus că țara rămâne „un aliat de încredere”. Amiralul Cavo Dragone a vorbit și despre contribuția României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forțelor armate și implicarea pe Flancul Estic, reconfirmând că Alianța acordă o atenție „foarte specială” securității Mării Negre și că sprijinul pentru România va continua. De ce contează: securitatea Mării Negre, legată de energie și economie În cadrul discuțiilor, Oana Țoiu a invocat importanța strategică, energetică și economică a Mării Negre pentru România și pentru Europa. Totodată, ministra a menționat colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria și Turcia pentru protejarea zonei. Șefa diplomației române a susținut și necesitatea unei cooperări mai strânse între statele aliate pentru combaterea amenințărilor hibride și a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Ce urmează: seminar NATO la București, în octombrie Cei doi oficiali au discutat și despre un seminar NATO care urmează să fie organizat în luna octombrie la București, de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianța Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul. [...]
