Știri din categoria Agricultură

Acasă/Știri/Agricultură/Subvenția APIA pentru pârloagă scade sub...

Subvenția APIA pentru pârloagă scade sub limita minimă – minus 25 euro pe hectar pentru fermieri

Fermier lucrând un teren agricol cu un tractor în timpul zilei.

Fermierii care au aplicat pentru ecoschema PD-28 vor primi o subvenție de doar 32,93 euro/ha, cu 25,25 euro mai puțin decât suma planificată, potrivit unui nou Ordin emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, citat de Agroinfo. Această decizie afectează direct producătorii agricoli care au menținut terenuri neproductive sau au înființat elemente de peisaj pe terenurile arabile, așa-numita „subvenție de pârloagă”.

Situația pe scurt:

  • Cuantumul planificat în Planul Național Strategic (PNS) pentru anul 2025 era de 58,18 euro/ha
  • Cuantumul minim admis în același plan: 49,45 euro/ha
  • Cuantumul aprobat și plătit prin noul ordin MADR: 32,9366 euro/ha
  • Diferență față de suma planificată: -25,25 euro/ha

Decizia vine ca urmare a unui grad ridicat de accesare a ecoschemei PD-28 în campania din 2025. Potrivit MADR, suprafețele declarate au depășit de trei ori estimările, iar fondurile disponibile nu au fost suficiente pentru acordarea nici măcar a cuantumului minim.

Explicația oficială:

Conform Ordinului MADR nr. 344/2025, această tăiere s-a făcut pentru „respectarea constrângerilor bugetare impuse de Regulamentul UE 2021/2115”. În lipsa unor fonduri suplimentare suficiente, s-a optat pentru realocarea parțială a banilor de la alte intervenții, însă nici această măsură nu a fost de ajuns pentru a menține plata peste nivelul minim admis.

Astfel, fermierii care mizau pe această subvenție vor încasa cu până la 43% mai puțin decât așteptările stabilite inițial în PNS. Situația ar putea repeta un scenariu similar și pentru alți ani dacă nu se ajustează prognozele și alocările din timp, având în vedere interesul tot mai mare pentru ecoschemele verzi.

Deși subvenția pentru PD-28 a fost deja plătită parțial în avans, sumele definitive stabilite prin acest ordin aduc un minus semnificativ la încasările fermierilor, ridicând întrebări privind predictibilitatea sistemului de plăți directe.

Tag-uri:cuantum minimsubventii apiamadrecoschema pd-28ordin madrplanul national strategicparloaga
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăagroinfo.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Vacă păscând pe un câmp cu iarbă și flori sălbatice.
Agricultură31 ian. 2026

MADR aprobă derogare pentru crescătorii de animale - prelungire termene investiții în programele de susținere

Guvernul a aprobat o derogare care prelungește termenele pentru investițiile din zootehnie , potrivit Revista Ferma , după ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat modificarea cadrului legal pentru programele dedicate creșterii porcilor și păsărilor. MADR precizează că, în ședința de Guvern din 30 ianuarie 2026, a fost aprobată o Ordonanță de Urgență care modifică Legea nr. 195/2018 (programul pentru crescătorii de suine pentru activitatea de reproducție) și Legea nr. 227/2018 (programul pentru reproducție, incubație și creștere în sectorul avicol). Miza derogării este prelungirea termenului maxim de realizare a investițiilor finanțate prin aceste programe, pentru beneficiarii care au primit bani pentru investiții. În forma anterioară, termenul maxim de realizare a investițiilor era de 18 luni de la acordarea primei plăți, cu posibilitatea unei prelungiri de cel mult 18 luni. Prin actul aprobat acum, termenul inițial de 18 luni rămâne, însă prelungirea posibilă, la solicitarea beneficiarului, urcă la maximum 30 de luni, ceea ce extinde fereastra de implementare pentru proiectele aflate în derulare. Justificarea invocată de minister ține de dificultăți operaționale și de piață: contextul economic internațional, criza forței de muncă și întârzierile furnizorilor în livrarea echipamentelor contractate. În lipsa acestei derogări, MADR indică riscul ca o parte dintre proiecte să nu fie finalizate la timp, cu efecte economice negative pentru beneficiari și cu impact asupra obiectivelor programelor. „Prioritatea noastră este să ne asigurăm că alimentele care ajung pe masa românilor provin din fermele noastre, iar pentru asta trebuie să fim alături de investitori până la capăt. Am înțeles dificultățile reale cu care se confruntă beneficiarii acestor programe și am decis să le oferim răgazul necesar pentru a finaliza investițiile. Nu ne permitem să pierdem niciun proiect care contribuie la atingerea obiectivelor noastre strategice: asigurarea necesarului de consum de carne din producție internă”, a declarat ministrul Florin Barbu. Potrivit MADR , sunt încheiate 25 de contracte în sectorul suin și 38 de contracte în sectorul avicol. Investițiile contractate vizează, la nivel de potențial, 46.599 de locuri de cazare pentru reproducție în sectorul suin (cu o estimare de circa 1,5 milioane de purcei anual) și 8,7 milioane de locuri de cazare în sectorul avicol pentru activități de creștere, reproducție și incubație. În perioada următoare, efectul practic al derogării va depinde de modul în care beneficiarii solicită prelungirea și de ritmul în care pot fi recuperate întârzierile din lanțul de livrare și execuție. [...]

Sere comerciale cu plante, pregătite pentru recoltare în agricultură.
Agricultură11 feb. 2026

Fără scutiri fiscale pentru micii fermieri – serele și solariile comerciale, impozitate din 2026

Micii fermieri vor plăti impozit pentru sere și solarii începând cu 2026, fără excepții pentru cooperativele agricole , a anunțat ferm Guvernul, prin vocea șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurcă , potrivit Agroinfo . Măsura a intrat deja în vigoare și vizează toate construcțiile speciale utilizate în scopuri comerciale, ca parte a unei strategii declarate de combatere a evaziunii fiscale în sectorul agricol. Declarația vine ca răspuns la zvonurile potrivit cărora autoritățile ar putea reveni asupra deciziei în cazul anumitor forme de organizare, cum sunt cooperativele. Jurcă a respins categoric această posibilitate, afirmând că, în multe cazuri, aceste entități sunt „ forme artificiale create pentru a eluda obligațiile fiscale ”, oferind drept exemplu așa-zise cooperative de familie. Ce se schimbă concret pentru fermieri: Serele și solariile comerciale sunt impozitate ca „construcții speciale” Nu există excepții pentru cooperativele agricole , indiferent de mărimea sau forma de organizare Subvențiile pentru programele Tomata și Usturoiul vor fi plătite doar prin APIA , numai către ferme fiscalizate „Intenționăm ca sumele acordate fermierilor prin aceste programe să fie plătite exclusiv prin APIA, sub formă de subvenții, către exploatații care sunt înregistrate fiscal. Așa vom evita frauda și dublarea plăților”, a subliniat Mihai Jurcă. Măsură fiscală, dar și de reformă Autoritățile motivează măsura prin necesitatea de a aduce la suprafață activitatea economică nedeclarată din agricultură și de a asigura o mai bună corelare între sprijinul de stat și contribuția fiscală a beneficiarilor . Pentru retaileri, însă, vine o veste bună: plafonarea prețurilor la alimentele de bază nu va fi prelungită după luna martie 2026. Este o decizie menită să readucă dinamismul în piața de consum, a mai adăugat oficialul guvernamental. Această schimbare legislativă vine într-un moment tensionat pentru agricultura mică din România, cu multiple provocări legate de costuri, acces la piață și birocrație. Impozitarea noilor tipuri de construcții ar putea genera un val de nemulțumiri în rândul fermierilor de dimensiuni reduse, care acuză adesea lipsa de sprijin real și povara fiscală tot mai mare. [...]

Porci cu purcei într-o fermă, evidențiind creșterea animalelor.
Agricultură10 feb. 2026

APIA a transferat 2,57 milioane lei fermierilor – plăți pentru ameliorarea raselor de animale

APIA a transferat astăzi în conturile fermierilor peste 2,5 milioane lei, ca parte a schemei de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale. Potrivit Agrointeligența , plata a fost efectuată prin Centrele Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și vizează serviciile prestate în luna noiembrie 2025, în baza Ordonanței de Urgență nr. 61/2023. Suma totală virată este de 2.577.968,85 lei , fonduri asigurate de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Plățile se adresează crescătorilor de animale care au solicitat sprijin pentru servicii precum întocmirea registrului genealogic sau determinarea calității genetice. Valoarea maximă a ajutorului variază în funcție de specie și tipul de serviciu prestat, după cum urmează: Pentru serviciile de întocmire și menținere a registrului genealogic: Specie Valoare per cap de animal Taurine, bubaline, ecvine 60 lei Ovine, caprine 35 lei Porcine 100 lei Pentru serviciile de determinare a calității genetice: Specie și tip de testare Valoare per cap de animal Taurine, bubaline – producție de lapte 140 lei Taurine, bubaline – producție de carne 60 lei Ovine, caprine – producție de lapte 35 lei Ovine, caprine – producție de carne 35 lei Ovine – producție de lână (rase cu lână fină) 30 lei Ovine, caprine – producție de pielicele 36 lei Această tranșă de plăți vizează exclusiv luna noiembrie 2025. APIA a precizat că mai urmează să vireze sumele aferente lunii decembrie , pentru a închide ciclul de plată aferent anului trecut. Beneficiarii sunt sfătuiți să urmărească anunțurile oficiale pentru actualizări privind viitoarele tranșe. Schema de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor, instituită prin OUG nr. 61/2023, are ca scop sprijinirea fermierilor în activitățile de selecție genetică, contribuind astfel la creșterea valorii genetice a efectivelor de animale și la îmbunătățirea performanțelor zootehnice. În paralel, în această lună au început și controalele în ferme din partea Agenției Naționale pentru Zootehnie, ceea ce înseamnă că fermierii trebuie să se asigure că documentația privind serviciile prestate și registrul genealogic este completă și corect întocmită. [...]

Reprezentanți ai țărilor Mercosur la o ceremonie oficială în Bruxelles.
Agricultură10 feb. 2026

Acordul UE–Mercosur readuce agricultura în centrul discuțiilor - Bruxellesul caută garanții pentru sector

Parlamentul European a votat protecții suplimentare pentru agricultură în contextul acordului comercial UE–Mercosur , potrivit Știrile ProTV . Măsurile urmăresc să limiteze efectele liberalizării comerțului cu statele Mercosur asupra fermierilor din Uniunea Europeană, printr-un mecanism care poate duce la suspendarea temporară a unor preferințe tarifare la import. Regulamentul, convenit informal cu statele membre și adoptat la Strasbourg cu 483 de voturi pentru, 102 împotrivă și 67 de abțineri, stabilește condițiile în care UE ar putea interveni dacă importurile agricole din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay cresc brusc și afectează producătorii europeni. În esență, instrumentul este o „clauză de salvgardare” bilaterală, adică o frână de urgență care permite reintroducerea temporară a unor bariere comerciale atunci când piața este perturbată. Conform noilor norme, Comisia Europeană ar urma să declanșeze o anchetă privind necesitatea măsurilor de protecție atunci când importurile de produse agricole considerate sensibile cresc, în medie, cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import sunt cu 5% sub prețul intern relevant. În categoria produselor sensibile sunt menționate carnea de pasăre, carnea de vită, ouăle, citricele și zahărul. O anchetă poate fi cerută și de un stat membru sau de entități care reprezintă industria, dacă există o amenințare de prejudiciu grav. „Garanţiile vor asigura faptul că acordul UE-Mercosur este însoţit de un mecanism de protecţie echilibrat şi credibil pentru sectorul nostru agricol. Acestea consolidează monitorizarea pieţei, introduc criterii clare şi obiective pentru a detecta perturbările şi permit acţiuni mai rapide pentru produsele sensibile atunci când există indicii de prejudiciu. Acestea vor oferi fermierilor stabilitate şi previzibilitate, menţinând în acelaşi timp echilibrul general al acordului”, a declarat eurodeputatul Gabriel Mato (PPE), raportor permanent al PE pentru Mercosur. Pe lângă pragurile care pot declanșa investigații, regulamentul introduce și o obligație de raportare: cel puțin o dată la șase luni, Comisia Europeană trebuie să prezinte Parlamentului European o evaluare a impactului importurilor de produse sensibile. Din perspectiva fermierilor europeni, miza este ca monitorizarea și reacția instituțională să fie suficient de rapide pentru a limita presiunea asupra prețurilor și a veniturilor, în special în sectoarele expuse concurenței la import. După adoptarea oficială de către Consiliu, regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica după intrarea în vigoare a Acordului comercial interimar UE–Mercosur. Totuși, acordurile UE–Mercosur nu au fost încă ratificate de Parlamentul European, care a cerut avizul Curții de Justiție a Uniunii Europene privind compatibilitatea lor cu tratatele UE; între timp, Comisia Europeană poate opta pentru aplicarea provizorie a acordului după ce cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea. [...]

Fermier discutând despre problemele de aprovizionare cu îngrășăminte în câmpul său.
Agricultură10 feb. 2026

Fermierii cumpără îngrăşăminte Azomureş din port, deşi combinatul e la 30 km - producţia redusă afectează aprovizionarea locală

Fermierul Sebastian Tegla spune că ajunge să cumpere îngrășăminte Azomureș din port , deși combinatul este la circa 30 de kilometri de ferma sa, potrivit Revista Ferma . Agricultorul din Cipău (județul Mureș) leagă situația de reducerea sau sistarea producției la Azomureș în ultimii ani și avertizează că dependența de importuri crește costurile logistice pentru ferme. În articol, Tegla descrie combinatul de la Târgu Mureș ca fiind într-o situație critică și spune că, în paralel, el este nevoit să aducă volume mari de îngrășăminte din import. „Dau 600 de angajaţi afară plus 1.500 care erau închiriaţi pentru a asigura mentenanţa. Iar eu cumpăr 1.000 şi ceva de tone de îngraşământ din ţări pe care nici nu ştiu să le pronunţ numele. Şi plătesc o grămadă de bani”, afirmă fermierul. Pe lângă prețul îngrășămintelor, el indică drept problemă majoră transportul către și dinspre Portul Constanța. Tegla susține că îl costă 200 de lei pe tonă să ducă cereale la Constanța și încă 200 de lei pe tonă să aducă îngrășământul din port, deși există producție în proximitate. Potrivit relatării, fermierul lucrează aproape 700 de hectare. În același context, agricultorul spune că a discutat cu conducerea combinatului despre lipsa stocurilor înaintea campaniei de primăvară și menționează că una dintre justificările invocate ar fi fost prețul ridicat al gazului metan, materie primă esențială în producția de fertilizanți. Tegla consideră însă că producția ar fi putut fi făcută în lunile anterioare, cu depozitele încărcate, iar perioada rece folosită pentru mentenanță, ridicând întrebarea dacă este vorba de management sau de lipsă de interes pentru reluarea producției. Fermierul mai afirmă că a ajuns să cumpere îngrășăminte etichetate Azomureș, dar aduse din afara țării prin Portul Constanța, și susține că unele ar fi fost de calitate slabă. În opinia sa, reducerea producției interne într-un moment în care „recoltele sunt ieftine, iar inputurile scumpe” amplifică presiunea financiară asupra fermelor și adâncește vulnerabilitatea sectorului, inclusiv din perspectiva securității alimentare. [...]

Robot agricol care utilizează tehnologia laser pentru combaterea buruienilor în câmp.
Agricultură09 feb. 2026

Tehnologia laser în agricultură – roboți care „plivesc” fără chimicale

Tehnologia laser pătrunde accelerat în agricultura modernă, iar la Agritechnica 2025 au fost prezentate patru sisteme autonome capabile să distrugă buruienile fără utilizarea de substanțe chimice , marcând un moment important în combaterea nechimică a dăunătorilor, relatează Revista Ferma . De la modele comerciale, precum LaserWeeder G2 de la Carbon Robotics, la concepte avansate dezvoltate de Escarda Technologies sau Pantec Biosolutions, roboții care „plivesc” cu laser devin o alternativă reală la erbicide. Cel mai avansat produs prezentat a fost LaserWeeder G2 , capabil să elimine 99% dintre buruieni cu ajutorul laserelor de 240W, integrate într-un sistem asistat de inteligență artificială. Echipamentul detectează peste 40 de milioane de stadii de dezvoltare ale plantelor, poate lucra zi și noapte, reduce costurile anuale de control cu 80% și este adaptat pentru peste 100 de tipuri de culturi. Funcționează autonom și include poziționare GPS, sistem de răcire, module de plivire și actualizări prin satelit. În paralel, Terra Robotics a anunțat un robot cu lasere pe diode, disponibil începând cu 2026 și capabil să opereze 24/7, cu o reducere de până la 80% a necesarului de forță de muncă. Sistemul poate fi configurat modular și costă între 250.000 și 300.000 de euro. Se antrenează în aproximativ o săptămână pentru a recunoaște noi culturi. Escarda Technologies oferă un sistem compact și modular, ideal pentru ferme mici sau medii. Poate detecta buruieni de până la 3 mm, este testat deja în SUA și va fi lansat într-o versiune extinsă de 6 metri în cursul anului. Într-o abordare radical diferită, Pantec Biosolutions propune un sistem premiat – LaserFly – care nu arde buruienile, ci le taie cu un laser de 3 μm, cu impact redus asupra solului și insectelor benefice. Este compatibil ISOBUS, recunoaște și insecte dăunătoare, iar sistemul său vizual poate analiza sute de imagini pe minut. Toate aceste tehnologii au în comun obiectivul clar: înlocuirea erbicidelor cu o soluție precisă, ecologică și scalabilă , fără afectarea culturilor sau a ecosistemelor din jur. Agricultura de precizie își dovedește tot mai clar viitorul în teren , iar fermierii europeni devin primii beneficiari ai acestor inovații. [...]