Știri
Știri din categoria Agricultură
Producătorii francezi de foie gras îi cer sprijinul lui Emmanuel Macron pentru piața japoneză, după ce Japonia a suspendat în 2023 importurile de foie gras din Franța din cauza gripei aviare, potrivit AGERPRES, care citează AFP.
Solicitarea vine în contextul vizitei președintelui francez în Japonia, producătorii cerând să nu fie „uitați” într-o deplasare pe care o consideră importantă pentru reluarea accesului la o piață descrisă drept crucială.
Miza este reluarea exporturilor către Japonia, întrerupte de măsurile sanitare luate de autoritățile japoneze în urma episoadelor de gripă aviară. Pentru sector, pierderea unei piețe externe cu valoare ridicată înseamnă presiune suplimentară asupra vânzărilor și a prețurilor, într-un domeniu deja sensibil la restricții veterinare.
Informațiile disponibile în materialul publicat de AGERPRES sunt limitate, articolul integral fiind accesibil doar abonaților, însă elementul central rămâne apelul public al producătorilor către șeful statului, în încercarea de a obține sprijin diplomatic pentru redeschiderea pieței.
În perioada următoare, evoluția depinde de discuțiile din timpul vizitei și de condițiile sanitare impuse de Japonia pentru reluarea importurilor, în condițiile în care astfel de restricții sunt, de regulă, legate de statutul epidemiologic al țării exportatoare și de garanțiile oferite de autoritățile veterinare.
Recomandate
România își întărește controalele fitosanitare la frontieră și pe lanțul lemnului după ce gândacul smarald al frasinului (Agrilus planipennis), un dăunător invaziv cu potențial de pierderi economice, a fost semnalat în Ungaria, aproape de graniță, potrivit Agronet . Insecta atacă în special frasinul, iar larvele se dezvoltă sub scoarță, unde sapă galerii care întrerup treptat circulația sevei. În timp, arborii își pierd frunzișul, ramurile se usucă și, fără intervenție, pot muri. În America de Nord, dăunătorul a dus la moartea a zeci de milioane de arbori și la pierderi economice importante, ceea ce explică nivelul de alertă în Europa, unde frasinul este prezent atât în păduri, cât și în parcuri, grădini și aliniamente stradale. Unde crește riscul și ce verifică autoritățile România derulează din 2021 un program de supraveghere pentru acest dăunător, prin Autoritatea Națională Fitosanitară , care face inspecții, amplasează capcane, prelevează probe și efectuează testări de laborator în zone vulnerabile. După confirmarea cazului din Ungaria, monitorizarea a fost intensificată în punctele de control de la frontieră și în interiorul țării. Conform sursei, inspectorii verifică mai atent: loturile de material lemnos și ambalajele din lemn; materialul săditor provenit din regiuni cu risc; pepinierele, parcurile și pădurile; depozitele, fabricile de prelucrare și rutele comerciale de transport al lemnului (inclusiv zone precum noduri logistice și unități de depozitare). Cum se poate răspândi dăunătorul pe lanțul comercial Răspândirea poate fi accelerată de mișcarea necontrolată a lemnului infestat, inclusiv pe distanțe mari. În material sunt indicate mai multe căi tipice: material vegetal (puieți și plante de frasin); lemn cu scoarță (bușteni, lemn de foc, așchii); ambalaje din lemn (paleți, lăzi și structuri similare); transport și depozitare (depozite, noduri logistice, unități de prelucrare). Semne de infestare și ce ar urma dacă apare un focar în România Printre semnele care pot indica prezența dăunătorului se numără îngălbenirea și rărirea frunzișului, uscarea ramurilor, crăpături în scoarță, galerii sub scoarță și orificii de ieșire în forma literei „D”. Totuși, aceste simptome pot avea și alte cauze, iar confirmarea se poate face doar prin verificări de specialitate și analize de laborator. Autoritățile au pregătit și un plan de urgență pentru situația în care insecta ar fi confirmată în România, care include delimitarea zonelor infestate și a celor tampon, măsuri de eradicare, informarea populației și raportarea rapidă către instituțiile europene competente. Publicul este încurajat să anunțe autoritățile dacă observă frasini cu uscări rapide, găuri în formă de „D” sau galerii sub scoarță, iar materialul lemnos suspect nu ar trebui mutat sau transportat fără respectarea regulilor fitosanitare. Detectarea timpurie este prezentată drept critică pentru limitarea unui eventual focar și reducerea impactului asupra pădurilor, spațiilor verzi urbane și activităților economice bazate pe lemnul de frasin. [...]
Scăderea modestă a prețurilor alimentare în iunie maschează presiuni persistente la carne și uleiuri , iar această divergență între categorii menține riscul de costuri ridicate pentru procesatori și retail, potrivit Agronet , care citează date FAO. Indicele FAO al prețurilor la alimente a ajuns la 130,3 puncte în iunie 2026, cu 0,3% sub nivelul din mai, dar cu 2,2% peste iunie 2025. În spatele mediei, mișcările au fost neuniforme: cerealele, zahărul și lactatele s-au ieftinit, în timp ce uleiurile vegetale și carnea au continuat să se scumpească. Unde se vede presiunea: uleiuri vegetale și carne Uleiurile vegetale au urcat cu 3,8% față de luna anterioară, creșterea fiind pusă în principal pe seama scumpirii uleiului de palmier și de rapiță, pe fondul cererii mai mari pentru biocombustibili. Prețurile uleiului de floarea-soarelui au rămas, în general, stabile, iar uleiul de soia s-a ieftinit. La carne, indicele a crescut cu 0,5% și a atins un nou nivel record. Carnea de pasăre s-a scumpit parțial din cauza disponibilității mai reduse pe unele piețe, în timp ce prețurile la porc și vită au scăzut. Ce a tras în jos media: cereale, zahăr și lactate Cerealele au scăzut cu 3,5% față de mai, în special pe fondul ieftinirii grâului (minus 4,4%) și porumbului (minus 6,2%). FAO leagă evoluția grâului de ritmul rapid al recoltării și de perspectivele bune ale ofertei din regiunea Mării Negre, iar la porumb de estimările privind o ofertă abundentă în țările exportatoare din America de Sud și de cererea mai redusă pentru producția de etanol. În schimb, orezul s-a scumpit cu 3,2%, după consolidarea cererii asiatice pentru orezul Indica, pe fondul unor costuri ridicate de producție, transport și comercializare, dar și al incertitudinilor meteorologice. Zahărul a avut cea mai puternică scădere, de 5,7%, pe fondul ieftinirii etanolului în Brazilia și al deprecierii monedei braziliene, însă declinul a fost limitat de temerile privind efectele fenomenului El Niño asupra producției din India și Thailanda. Produsele lactate s-au ieftinit cu 1,5%, după reduceri la laptele praf (degresat și integral) și unt; brânzeturile au consemnat a unsprezecea lună consecutivă de scădere, pe fondul unei oferte pentru export mai mari decât cererea internațională. Context: producție mare, dar incertitudini ridicate FAO estimează producția mondială de cereale din 2026 la aproximativ 2,983 miliarde de tone, a doua cea mai mare recoltă din istorie, deși cu 1,9% sub recordul de anul trecut. În același timp, organizația avertizează că, într-un context internațional „tot mai nesigur”, transparența piețelor, accesul rapid la informații și menținerea unor fluxuri comerciale previzibile rămân esențiale pentru securitatea alimentară. Pe partea de risc umanitar, FAO indică faptul că 41 de țări și teritorii au nevoie de asistență alimentară externă, dintre care 31 în Africa, cu conflictele și insecuritatea drept cauze principale ale crizelor severe, la care se adaugă efecte meteo asociate El Niño și costuri ridicate ale factorilor de producție în unele regiuni. Mișcările de preț raportate pentru iunie 2026 (FAO) Indicele general FAO: -0,3% Cereale: -3,5% (grâu -4,4%, porumb -6,2%, orez +3,2%) Uleiuri vegetale: +3,8% Carne: +0,5% Produse lactate: -1,5% Zahăr: -5,7% [...]
Valurile de căldură din 2026 cresc costurile și riscă să reducă oferta de Parmigiano Reggiano , într-o industrie evaluată la aproximativ 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei), pe fondul scăderii producției de lapte și al consumului mai mare de energie pentru răcire, potrivit Agronet , care citează Libertatea, la rândul ei pe Reuters . În nordul Italiei, temperaturile de peste 40°C afectează direct fermele din zona de producție: vacile mănâncă mai puțin, se odihnesc mai mult și pot produce cu până la 10% mai puțin lapte. Cum laptele este materia primă esențială (alături de sare și cheag), orice scădere se transmite rapid în capacitatea de producție a brânzei. Constrângeri de producție: nu se poate „muta” parmezanul Parmigiano Reggiano autentic poate fi produs doar în cinci provincii din nordul Italiei, iar hrana vacilor trebuie să provină tot din această zonă. În condiții de secetă, iarba crește mai greu, cantitatea de fân scade, iar fermierii au dificultăți în menținerea nivelului de lapte, arată relatarea citată. Presiune pe costuri: răcire în ferme și energie în depozite Pentru a limita stresul termic, fermele folosesc ventilatoare și instalații care pulverizează apă în grajduri, soluții care cresc consumul de electricitate și cheltuielile operaționale. Costurile continuă și după producție: Parmigiano Reggiano trebuie maturat minimum 12 luni, iar unele sortimente stau în depozite trei ani sau mai mult. Menținerea temperaturii controlate în timpul caniculei înseamnă consum energetic mai mare. În două depozite din provinciile Reggio Emilia și Modena sunt păstrate peste 500.000 de roți de brânză, evaluate la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). Conducerea companiei care le administrează spune că, în cele mai fierbinți perioade din 2026, consumul zilnic de energie a crescut cu aproximativ 30%. De ce contează: risc de scumpiri și efecte în export Industria încearcă să reducă impactul prin modernizarea instalațiilor de răcire, izolarea clădirilor și folosirea energiei regenerabile, însă reprezentanții sectorului avertizează că fenomenele meteo extreme pot afecta atât cantitatea și calitatea laptelui, cât și prețul final. Miza este și comercială: în 2025, exporturile au depășit jumătate din vânzările totale de Parmigiano Reggiano, iar SUA au fost principala piață externă. În acest context, o combinație între producție mai mică și costuri mai mari poate pune presiune pe întreg lanțul – de la ferme și fabrici până la distribuitori și consumatori. [...]
Companiile care importă sau comercializează în UE produse agricole cu risc de defrișare primesc reguli mai ușor de aplicat și un sistem informatic simplificat , înainte ca Regulamentul UE privind defrișările să devină obligatoriu de la sfârșitul lunii decembrie 2026, potrivit Agronet . Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri care vizează, pe de o parte, clarificarea listei de produse acoperite de regulament și, pe de altă parte, ajustarea platformei digitale prin care firmele și autoritățile vor transmite și verifica informațiile necesare. Informațiile sunt prezentate de Agronet, care citează AGERPRES . Ce se schimbă în lista de produse vizate După consultări cu întreprinderile, statele membre și alte părți interesate, Comisia a decis să scoată din domeniul de aplicare anumite categorii considerate greu de urmărit sau cu relevanță redusă pentru obiectivele actului normativ. Vor fi eliminate din domeniul de aplicare: pieile de bovine și alte articole din piele; anvelopele reșapate; boabele de soia destinate însămânțării; unele articole din cauciuc vulcanizat; benzile transportoare și de transmisie; scaunele destinate aeronavelor și autovehiculelor. În același timp, lista va fi extinsă cu produse considerate mai direct legate de lanțurile de aprovizionare asociate riscului de defrișare, precum cafeaua solubilă, anumiți derivați ai uleiului de palmier și limbile congelate de bovine. Pentru aceste produse nou introduse, aplicarea va începe de la 30 decembrie 2027, cu un an după termenul general. Modificările privind lista de produse sunt incluse într-un act delegat care nu intră imediat în vigoare: documentul va fi transmis Parlamentului European și Consiliului UE pentru verificare înainte de aplicare. Platforma digitală: mai puțină birocrație, mai mult timp de testare Al doilea pilon al pachetului vizează sistemul informatic folosit pentru transmiterea datelor cerute de regulament. Platforma a fost actualizată pentru a reduce sarcinile administrative, în special pentru microîntreprinderi și operatori mici. Printre schimbările anunțate: declarații simplificate pentru microîntreprinderi; proceduri mai ușor de utilizat pentru operatorii mici; specificații tehnice actualizate pentru conectarea automată a sistemelor informatice; funcții suplimentare care urmează să fie introduse în cursul verii 2026. Sistemul este din nou accesibil din iunie 2026, iar companiile pot testa funcțiile și pot introduce date înainte ca regulile să devină obligatorii. Comisia Europeană susține că această perioadă de pregătire ar trebui să reducă riscul unor blocaje administrative după intrarea în vigoare. De ce contează pentru agricultură și comerț Regulamentul urmărește să împiedice comercializarea în UE a produselor provenite de pe terenuri defrișate sau degradate. În practică, întreprinderile vor trebui să demonstreze că anumite mărfuri și materii prime nu sunt asociate cu distrugerea pădurilor, iar autoritățile vor putea verifica informațiile prin sistemul european dedicat. Comisarul european Jessika Roswall a spus că pachetul aduce mai multă claritate pentru companii, state membre și parteneri internaționali și ar trebui să permită o aplicare mai coerentă și eficientă de la sfârșitul lui 2026, fără a renunța la obiectivul reducerii defrișărilor asociate consumului european. [...]
Valul de căldură lovește acvacultura din Delta Po , cu pierderi de ordinul sutelor de tone și un risc economic care se adaugă la pagubele anuale estimate pentru pescuitul italian , potrivit Agronet , care citează agenția italiană ANSA. Apa din lagunele din nordul Italiei, în special în Delta Po, a ajuns la 32°C, un nivel considerat critic pentru moluște. Consecințele sunt deja vizibile: aproximativ 100 de tone de midii au murit în câteva zile, iar în unele zone dispariția scoicilor ajunge până la 90%. Unde sunt cele mai mari pierderi și de ce contează economic Cea mai gravă situație este raportată în Delta Po, una dintre regiunile-cheie ale Italiei pentru creșterea midiilor și scoicilor. În laguna Sacca di Scardovari (provincia Rovigo) ar fi fost pierdute circa 100 de tone de midii cu denumire de origine protejată, iar în Sacca di Goro (provincia Ferrara) organizațiile de profil estimează că pierderile din culturile de scoici pot urca până la 100%. Dincolo de pierderile punctuale, Confcooperative estimează că schimbările climatice generează pierderi directe de aproximativ 200 de milioane de euro anual pentru pescuitul profesional italian (aprox. 1,0 miliarde lei), iar segmentul midiilor și scoicilor este printre cele mai vulnerabile, din cauza dependenței de un echilibru sensibil între temperatură, salinitate și oxigenul din apă. Factorul operațional care agravează criza: barierele anti-crab albastru Reprezentanții Confcooperative Agroalimentare și Pescuit descriu unele lagune ca pe o „oală gigantică”, în condițiile temperaturilor extreme. Situația este agravată de barierele instalate pentru a limita răspândirea crabului albastru (specie invazivă), care protejează culturile, dar reduc circulația apei și pot accelera încălzirea lagunelor în perioadele de caniculă. Mecanismul mortalității: oxigen mai puțin, alge mai multe Potrivit informațiilor citate, temperaturile ridicate afectează ecosistemul printr-o combinație de factori: apa mai caldă conține mai puțin oxigen dizolvat; dezvoltarea accelerată a algelor consumă oxigenul rămas; circulația redusă a apei amplifică efectele caniculei; moluștele nu mai pot supraviețui în aceste condiții. Producătorii spun că nu au mai întâlnit o „înflorire” atât de puternică a algelor de aproximativ 10–15 ani și încearcă să le îndepărteze pentru a limita pierderile. Informațiile despre situația din Delta Po sunt preluate de Agronet din ANSA . [...]
Revenirea El Niño poate prelungi presiunile de scumpire la alimente până în 2028 , pe fondul riscului de pierderi de producție agricolă și al unor lanțuri de aprovizionare deja tensionate, potrivit Agronet . Intervalul în care presiunile ar urma să se accentueze este semestrul al II-lea din 2026 până în semestrul al II-lea din 2028, într-o combinație de factori climatici și geopolitici. De ce contează: risc de „ climaticflație ” și volatilitate mai mare la prețurile agricole Miza economică este reapariția unui val de „climaticflație” (inflație alimentară alimentată de șocuri climatice), într-un moment în care piața globală ar fi afectată și de perturbări legate de conflictul din Iran, cu impact asupra costurilor îngrășămintelor și a lanțurilor logistice. În acest scenariu, agricultura ar resimți simultan efectele vremii extreme și ale tensiunilor geopolitice, ceea ce ar amplifica presiunile asupra prețurilor. Analiștii Goldman Sachs citați în material estimează o creștere medie de 15,8% a prețurilor produselor agricole la nivel mondial, iar pentru consumatorii din Europa este menționat un impact de aproximativ +1,3% asupra prețurilor alimentelor în zona euro. Semnalul NOAA: probabilitate ridicată pentru un episod intens Administrația Națională pentru Oceane și Atmosferă din SUA, NOAA , a confirmat în iunie dezvoltarea condițiilor specifice El Niño în Pacific. Instituția indică o probabilitate de 63% ca temperatura la suprafața oceanului să depășească cu două grade Celsius media normală până la finalul anului, scenariu asociat cu un episod deosebit de intens. El Niño este descris ca un ciclu climatic natural în care încălzirea apelor din Pacificul ecuatorial modifică circulația atmosferică și favorizează fenomene meteo extreme — valuri de căldură, secete, ploi torențiale și inundații — cu efect direct asupra producției agricole și, implicit, asupra ofertei de alimente. Context: episoadele anterioare și riscul pentru 2026–2027 Materialul amintește că episoadele puternice El Niño au avut consecințe importante asupra agriculturii și economiei globale, cu exemple în perioadele 1981–1982, 1996–1997, 2015–2016 și 2023–2024. Conform proiecțiilor NOAA citate, ciclul 2026–2027 ar putea fi chiar mai intens, ceea ce ar crește riscul de pierderi de recolte în mai multe regiuni. În final, evoluția prețurilor rămâne dependentă de intensitatea fenomenului și de traiectoria conflictelor geopolitice și a piețelor de materii prime, însă avertismentele indică un interval de doi ani cu presiuni ridicate asupra costului alimentelor, resimțite atât de producători, cât și de consumatori. [...]
