Importurile accelerate de alimente în Ucraina redesenează competiția regională, iar România a câștigat teren la castraveți, urcând pe locul 2 între furnizori, în timp ce Polonia își extinde agresiv prezența la lactate, în special la brânzeturi, potrivit Ziarul Financiar.

Pe fondul războiului, al lipsei de bani, al infrastructurii de procesare insuficiente, al costurilor în creștere și al secetei, fermierii ucraineni pierd cotă în fața importurilor, care au ajuns să acopere „baza consumului” și nu doar vârfurile sezoniere, arată analiza.

România urcă la castraveți, într-o piață dominată de Turcia

În 2025 (raportat la 2024), Ucraina și-a majorat importurile de roșii cu 32,5%, la 105.000 de tone, iar pe cele de castraveți cu 46,3%, la 71.000 de tone, potrivit serviciului de statistică al autorităților vamale, citat de publicație.

La castraveți, România și-a crescut ponderea în importurile Ucrainei de la 4,9% în 2024 la 7,6% anul trecut, urcând de pe locul 3 pe 2. În același timp, Polonia a coborât de la 11,8% la 4,6%, în timp ce Turcia și-a întărit poziția de lider (de la 73,6% la 83,5%).

La roșii, importurile Ucrainei au venit preponderent din Turcia (82,3%), urmată de Polonia (7,3%) și Olanda (1,9%), ca pondere valorică.

Polonia câștigă masiv la lactate: deficit de 85,7 mil. dolari la „brânzeturi” în 2026

Pe segmentul lactatelor, Ucraina a trecut rapid pe deficit: balanța comercială a devenit negativă în doar cinci luni din 2026, iar la categoria „brânzeturi” s-a format un sold negativ de 85,7 milioane de dolari (aprox. 393 milioane de lei), conform datelor citate.

Polonia „dă tonul” pe piața lactatelor din Ucraina: ponderea sa în structura importurilor a crescut de la 3% la 46% în ultimii 20 de ani, iar în termeni valorici reprezintă 42% din totalul importurilor de produse lactate. Majoritatea brânzeturilor maturate, a lactatelor fermentate și a iaurturilor importate de Ucraina provin din Polonia.

În perioada ianuarie–mai 2026, achizițiile de lactate din străinătate au crescut valoric la toate categoriile cheie, inclusiv:

• +100% la zer;
• +56% la unt;
• +55% la smântână;
• +22% la iaurturi;
• +9% la brânzeturi.

Analiza descrie și un decalaj structural: Ucraina exportă produse mai ieftine (cazeină, lapte praf, unt) și importă produse mai scumpe, cu valoare adăugată, precum brânzeturi topite și zer, obținute prin procesare mai avansată.

De ce contează pentru fermierii români

Câștigul de cotă la castraveți arată că producătorii români pot profita de o piață vecină aflată sub presiune, unde importurile cresc rapid. În același timp, ofensiva Poloniei la lactate indică o competiție regională tot mai dură pe produse procesate, unde avantajele de finanțare și capacitate industrială pot decide accesul la raft.

Publicația notează că procesatorii polonezi s-au modernizat cu până la două miliarde de euro din granturi UE, în timp ce cei ucraineni au contractat împrumuturi cu dobânzi de până la 18%, iar diferențele de capacitate sunt mari (exemplul dat: 500 de tone/zi procesare în Ucraina versus 1.500 de tone/zi în Polonia).

Context: fluxuri comerciale încrucișate în regiune

În sens invers, anul trecut pe piața românească au intrat 1,1% din exporturile de roșii ucrainene, iar Republica Moldova a fost principalul cumpărător. La castraveții ucraineni, Polonia a fost principalul importator (54,5%), iar interpretarea din articol este că Ucraina importă legume pentru consum, în timp ce Polonia importă pentru procesare (inclusiv pentru industria murăturilor și a cosmeticelor).

Pe termen scurt, datele indică o piață ucraineană tot mai dependentă de importuri, ceea ce menține oportunități pentru exportatorii regionali, dar și presiune competitivă pe segmentele cu valoare adăugată, în special lactatele procesate.