Știri
Știri din categoria Agricultură
Bugetul pentru schema de ajutor de stat din zootehnie scade în 2026 la 279,5 milioane lei, cu 20% sub nivelul din 2025, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat în transparență decizională, citat de Economica. Reducerea înseamnă o alocare mai mică pentru servicii subvenționate care acoperă costuri administrative și testări genetice, cu impact direct asupra cheltuielilor curente ale crescătorilor și organizațiilor implicate în ameliorare.
Pentru 2026, valoarea totală a schemei este împărțită astfel:
Finanțarea este asigurată de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru 2026.
Schema, instituită printr-o ordonanță din 2023 pentru perioada 2023–2027, acoperă:
Ajutoarele sunt acordate sub formă de servicii subvenționate către:
Proiectul menține nivelurile de sprijin (intensitatea ajutorului de stat) pentru serviciile finanțate:
Valoarea totală pentru 2026 se încadrează în plafonul maxim al schemei pentru 2023–2027, stabilit la 561,5 milioane lei. În preambulul proiectului de OUG, Guvernul argumentează rolul schemei în viabilitatea fermelor și stabilizarea veniturilor, inclusiv pentru fermele mici, medii și de familie.
În acest stadiu, documentul este proiect în transparență decizională, iar forma finală și calendarul de aplicare depind de adoptarea ordonanței.
Recomandate
MADR pune în consultare bugetul maxim pentru ajutorul de stat din zootehnie în 2026 , cu alocări separate pentru bovine și pentru ovine/caprine, într-un proiect de hotărâre de Guvern publicat marți, 14 aprilie, potrivit AgroInfo . Miza pentru fermieri este predictibilitatea finanțării prin APIA a costurilor legate de ameliorare (registre genealogice și teste), în limita creditelor aprobate la buget. Ce sume sunt prevăzute în proiectul de HG Proiectul indică un plafon maxim al schemei pentru anul de cerere 2026, finanțat de la bugetul de stat, „în limita prevederilor bugetare” aprobate MADR prin Legea bugetului pe 2026 (nr. 43/2026). Sunt menționate două tipuri de alocări: Credite de angajament (plafon pentru angajarea cheltuielilor): 137.201,1 mii lei , din care: 39.044,6 mii lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 98.156,5 mii lei pentru ovine și caprine Credite bugetare (plăți efective în anul bugetar): 142.319,6 mii lei , din care: 39.044,6 mii lei pentru taurine, bubaline, porcine și ecvine 103.275,0 mii lei pentru ovine și caprine Ce acoperă ajutorul și de ce contează operațional Conform notei de fundamentare citate în material, schema vizează susținerea programelor de ameliorare și acoperă parțial sau integral : costurile administrative pentru întocmirea și menținerea registrului genealogic ; costurile testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului. Pentru crescători și organizațiile implicate în programe de ameliorare, aceste cheltuieli sunt recurente, iar plafonul bugetar anunțat este relevant pentru planificarea activităților din 2026. Context: cererile au fost depuse în decembrie 2025 Proiectul de act normativ este fundamentat, potrivit textului, pe centralizarea cererilor inițiale anuale depuse de solicitanți la centrele județene APIA (și al municipiului București) în perioada 1–15 decembrie 2025 . În același document se menționează că valoarea totală a schemei pentru 2026 se încadrează în plafonul maxim al schemei pentru perioada 2023–2027 , stabilit la 561.571,18 mii lei . Ce rămâne neclar din informația publică Materialul indică publicarea unui proiect de hotărâre de Guvern și plafoanele maxime, însă nu oferă în acest extras cuantumuri pe cap de animal sau tarife unitare pe tip de serviciu; acestea ar depinde de regulile schemei și de implementarea efectivă după adoptarea actului. [...]
Curtea de Apel a anulat retragerea ajutorului de stat de peste 182 milioane lei pentru fabrica de procesare a lânii din Olt , ceea ce obligă Guvernul să revină asupra blocajului de finanțare care a ținut pe loc investiția, potrivit Adevărul . Proiectul este dezvoltat de Eco Partnersheep Insulation , la Făgețelu (județul Olt), și a fost conceput ca o unitate „unică în Europa” pentru procesarea lânii brute în materiale fono și termoizolante, dar și în produse secundare precum lanolina și îngrășăminte organice. Finanțarea publică era elementul central pentru demararea construcției, după ce fusese aprobată inițial în 2023, în cadrul unei scheme reglementate prin HG 959/2022. De ce contează decizia instanței: deblocarea unei investiții dependente de sprijin public Ministerul Economiei a retras ajutorul de stat la începutul lui 2025, într-o acțiune mai amplă care a vizat și alte opt proiecte aflate inițial pe lista de finanțare. Investitorii spun că decizia a blocat implementarea și a produs întârzieri semnificative, motiv pentru care compania a contestat în instanță actele administrative emise de autorități. Curtea de Apel a anulat două dintre actele esențiale prin care fusese retras sprijinul financiar. Consecința practică, în interpretarea investitorilor, este revenirea la situația de dinaintea anulării finanțării, adică reluarea obligației statului de a acorda banii promiși, dacă hotărârea rămâne neschimbată în cazul unui eventual recurs. Unde era proiectul înainte de blocaj În 2024, investiția a avansat prin atribuirea unor contracte pentru echipamente și lucrări, inclusiv: contracte pentru linia de spălare a lânii brute și extragerea lanolinei, precum și pentru linia de producere a materialelor termoizolante, în valoare totală de aproximativ 14,4 milioane euro (aprox. 72 milioane lei); lucrări de proiectare și execuție a fabricii, estimate la aproape 15 milioane euro (aprox. 75 milioane lei). Ce urmează Acționarul majoritar al Eco Partnersheep Insulation, Cristian Mercioniu, a declarat pentru Profit.ro că, dacă hotărârea rămâne în picioare după un posibil recurs, compania ar trebui să primească finanțarea, iar în cazul unui refuz din partea Ministerului Economiei ar putea cere executarea instituției în limita sumei din contractul de finanțare. „Dacă sentinţa rămâne neschimbată la instanţa superioară în urma unui posibil viitor recurs, înseamnă că ne întoarcem la situaţia existentă înainte de anularea finanţării, adică ar trebui să primim banii. Dacă Ministerul Economiei va refuza să ne acorde finanţarea, Eco Partnersheep Insulation va cere instanţei executarea instituţiei în limita sumei din contractul de finanţare”, a declarat pentru Profit acţionarul majoritar al companiei, Cristian Mercioniu. [...]
Criza îngrășămintelor scumpe mută o parte din avantaj spre agricultura ecologică, dar economiile la fertilizare sunt parțial anulate de costuri operaționale mai mari , arată o analiză prezentată de Agrointel , pe fondul scumpirilor din aprilie 2026 de pe piața europeană. În contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, fermierii resimt în special presiunea pe motorină și îngrășăminte. În aprilie 2026, ureea a ajuns „uneori” la peste 800 euro/tonă (aprox. 4.000 lei), o creștere de până la 40%, potrivit materialului. În acest peisaj, fermele care nu depind de achiziția de îngrășăminte chimice sau care renunță la ele sunt, teoretic, într-o poziție mai bună. De ce „bio” nu câștigă automat: randamente mai mici și mai multă muncă în câmp Articolul pornește de la comparația dintre practicile convenționale și cele ecologice. În convențional, fertilizarea se bazează pe îngrășăminte minerale, completate cu gunoi de grajd lichid sau digestat. Pentru un randament de 80 dt/ha la grâul de iarnă, necesarul poate ajunge la circa 210–260 kg azot/ha, iar costul azotului diferă în funcție de produsul folosit (uree sau azotat de calciu și amoniu), cu repere de preț menționate pentru martie/aprilie 2026. În ecologic, fermele se bazează aproape exclusiv pe îngrășăminte organice și leguminoase, ceea ce reduce utilizarea de azot, dar vine cu randamente „considerabil mai mici” pe hectar. Exemplul din analiză indică un randament de grâu de 40 dt/ha, plus un cost de oportunitate: o suprafață mai mică alocată cerealelor din cauza rotației culturilor (de pildă, includerea trifoiului-iarbă). Costul ascuns: consum mai mare de motorină la combaterea buruienilor O concluzie importantă din comparația citată este că, deși fermierii ecologici economisesc la fertilizare, au costuri ridicate la energie și carburant, deoarece fac mai multe treceri cu utilajele (consum de motorină, timp de lucru, uzură). Analiza menționată indică un consum suplimentar de motorină pentru combaterea buruienilor în ecologic de aproximativ 5–15 litri/ha față de convențional, în funcție de numărul de treceri și tehnologia folosită. La un scenariu de +9 litri/ha, rezultă: aproximativ 225 litri în plus pentru 50 ha de grâu „fără sapă”; aproximativ 450 litri în plus pentru 50 ha „cu sapă”. La un preț al motorinei de circa 2,30 euro/litru (aprox. 11,5 lei) în aprilie 2026, materialul estimează că, după rambursarea taxei pe motorina agricolă, costul suplimentar ajunge la aproximativ 19 euro/ha (aprox. 95 lei), respectiv 950 euro (aprox. 4.750 lei) pentru 50 ha. Gunoiul de grajd: alternativă limitată de logistică și costuri Pentru fermele convenționale, creșterea utilizării gunoiului de grajd poate părea o soluție de reducere a dependenței de îngrășămintele minerale, dar apar rapid constrângeri de disponibilitate și distanță: gunoiul de grajd lichid nu este întotdeauna în proximitatea exploatațiilor. În plus, transportul este descris ca laborios și costisitor, din cauza conținutului mare de apă. Pentru a crește eficiența, ar fi necesară eliminarea unei părți din apă: separarea simplă este estimată la circa 3 euro/m³ (aprox. 15 lei), iar tratamentele mai complexe la 5 euro/m³ (aprox. 25 lei) sau mai mult, în funcție de instalație și capacitate — iar astfel de schimbări „nu se întâmplă peste noapte”. Un risc suplimentar pentru „bio”: cererea poate slăbi din nou la un nou val de inflație Materialul mai notează o incertitudine specifică fermierilor ecologici: inflația ridicată din 2022 a încetinit piața produselor bio. Chiar dacă cererea și-ar reveni și piața ar crește din nou începând cu 2023/24, există îngrijorarea că o nouă perioadă de inflație ridicată ar putea descuraja consumatorii să cumpere produse ecologice. Pe termen lung, concluzia de fond este că agricultura va trebui să devină mai independentă de combustibili fosili și de piețele externe, însă calculele arată că trecerea la ecologic nu este o soluție universală: avantajul la îngrășăminte poate fi erodat de costuri operaționale și de riscuri de piață. [...]
Crescătorii de bovine care cer în 2026 sprijinul cuplat PD-22 pentru carne vită trebuie să atașeze o adeverință la cererea depusă la APIA , iar miza financiară este un cuantum unitar planificat de 290,17 euro/cap (aprox. 1.450 lei), potrivit AgroInfo . Schema vizată este PD-22 – sprijin cuplat pentru venit pentru carne vită, prevăzută în Planul Național Strategic 2023–2027 . Publicația notează că, pentru anul 2026, cuantumul minim este de 190,82 euro/cap (aprox. 950 lei), iar cuantumul maxim ajunge la 383,80 euro/cap (aprox. 1.920 lei). Din punct de vedere operațional, documentul (adeverința) trebuie atașat la cererea de plată depusă în acest an la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , pentru ca solicitarea subvenției să fie considerată completă. Termen-limită pentru depunerea cererilor Cererile APIA pentru plata subvențiilor agricole aferente acestui an se depun până la 5 iunie 2026 , conform informațiilor din articol. [...]
Moartea a peste 300 de vaci într-o fermă din Elveția ridică semne de întrebare despre riscurile electrice din exploatațiile modernizate , într-un caz care a ajuns inclusiv pe agenda autorităților federale, potrivit Adevărul . Fermierul leagă episodul de posibili „curenți vagabonzi” apăruți după instalarea unor panouri solare pe acoperișul grajdului, însă specialiștii spun că nu există dovezi directe care să conecteze fotovoltaicele de îmbolnăvirea animalelor. În localitatea Vulliens , fermierul susține că a pierdut 300 de vaci, evaluate la 3,2 milioane de euro (aprox. 15,9 milioane lei), la câteva luni după construirea unui nou adăpost și montarea unui sistem fotovoltaic. La circa șase luni de la punerea în funcțiune a instalației, animalele ar fi început să prezinte probleme grave de sănătate, descrise de publicația elvețiană Blick. Ce s-a întâmplat în fermă și ce indică investigațiile Conform relatării fermierului, vacile au manifestat simptome precum dificultăți respiratorii, dezechilibre metabolice și slăbirea sistemului imunitar. El spune că intervențiile veterinare nu au dus la îmbunătățiri, iar costurile au crescut semnificativ. „Facturile mele veterinare au fost de patru ori mai mari decât de obicei. Dar situația nu s-a îmbunătățit deloc. Organele vacilor s-au deteriorat. Am făcut tot ce am putut” Ulterior, animalele au fost examinate într-o clinică din Berna, unde analizele de hrană și sânge ar fi arătat că, deși nutrienții existau în alimentație, nu erau utilizați eficient de organism. Ipoteza „curenților vagabonzi” și de ce e greu de demonstrat În lipsa unei cauze clare, fermierul ia în calcul existența unor „curenți vagabonzi” (fluxuri de curent care nu rămân în circuitele electrice intenționate, ci se pot „scurge” prin pământ, structuri metalice, conducte sau armături din beton). Într-un grajd cu podele umede și elemente metalice, astfel de diferențe de potențial ar putea afecta animalele, susține ipoteza prezentată în material. Specialiștii în agricultură citați atrag însă atenția că fenomenul este dificil de detectat și poate produce simptome care seamănă cu cele ale altor boli la bovine. Totodată, ei subliniază că nu există dovezi clare care să lege direct instalațiile fotovoltaice de astfel de episoade. „Curenții vagabonzi sunt invizibili și necesită măsurători complexe pentru a fi identificați” Implicații de reglementare: cazul a ajuns la autorități Cazul a intrat în atenția autorităților federale elvețiene, fiind depusă o interpelare parlamentară privind posibilele efecte ale panourilor solare asupra animalelor. În paralel, fermierul a înființat o fundație dedicată acestui tip de situații. Liderul Partidului Liberal Verde, Jürg Grossen , numește inițiativa exagerată și susține că „curenții vagabonzi” nu au legătură cu panourile solare, putând apărea oriunde există aparate electrice, inclusiv la echipamentele de muls, iar „cheia rămâne instalarea corectă”. Guvernul elvețian a transmis anterior că nu are cunoștință de cazuri confirmate în care instalațiile fotovoltaice să fi afectat direct sănătatea animalelor. [...]
România își acoperă din producția internă 5 din 7 grupe alimentare și rămâne dependentă de importuri pentru restul , într-un context în care autosuficiența alimentară completă este, practic, o excepție globală, potrivit unei analize prezentate de Adevărul . Concluzia cu impact economic este că „independența alimentară” nu se măsoară doar în volume, ci în diversitatea unei diete, iar vulnerabilitățile apar exact în categoriile unde lanțurile de aprovizionare se bazează pe importuri. Analiza pornește de la un studiu publicat în Nature Food și e construită pe șapte grupe alimentare esențiale: produse amidonoase, fructe, legume, lactate, carne, pește și leguminoase. Mesajul central: multe țări pot produce mult, dar nu pot produce „din toate”, iar asta le expune la șocuri de preț și la întreruperi logistice pe segmente punctuale. O singură țară acoperă integral toate grupele: Guyana Guyana este singurul stat care reușește să producă suficient din toate cele șapte grupe alimentare pentru a-și acoperi necesarul intern, potrivit Visual Capitalist, citat de Adevărul. În plus, depășește cererea internă la produsele amidonoase și la fructe, ceea ce o face un caz rar de autosuficiență alimentară completă. De ce marile economii rămân dependente de importuri Chiar și economiile mari și cu agricultură puternică nu ating autosuficiența completă. China și Vietnam acoperă șase din cele șapte grupe, dar sunt deficitare la lactate. Canada și Statele Unite acoperă doar patru categorii și depind semnificativ de importuri pentru fructe și legume, deși sunt mari producători de carne, lactate și cereale. Explicația invocată ține de geografie și climă: în special în zonele nordice, sezoanele agricole mai scurte limitează producția diversificată de alimente proaspete. Regiunile cele mai expuse: apă puțină și dependență de pește Orientul Mijlociu și Africa de Nord apar între cele mai puțin autosuficiente regiuni, în principal din cauza lipsei resurselor de apă. Regiunea găzduiește aproximativ 6% din populația globală, dar are sub 2% din resursele de apă regenerabilă, ceea ce îngreunează agricultura la scară mare. Un alt punct sensibil este peștele: potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) , Asia concentrează 91% din producția mondială de acvacultură, ceea ce menține multe state dependente de importuri de produse marine. Unde se află România în clasament România este pe locul 21 la nivel global în ceea ce privește capacitatea de a-și acoperi necesarul alimentar din producția internă, cu 5 din cele 7 grupe alimentare. În aceeași zonă a clasamentului sunt menționate Spania, Turcia, Rusia, Ucraina și Croația. Concluzia analizei este că, deși aceste țări au un sector agricol puternic, dependența de importuri pe anumite categorii rămâne o vulnerabilitate structurală, iar echilibrul alimentar global este influențat puternic de climă, resurse și infrastructura agricolă. [...]
