Știri
Știri din categoria Agricultură
Ungaria extinde irigațiile de urgență folosind apa din iazurile piscicole, o soluție operațională care poate aduce rapid resurse de apă către agricultură în anii de secetă, potrivit G4Media.
Fermele piscicole colaborează cu autoritatea națională a apelor pentru a utiliza apa rămasă în bazinele mari după recoltarea peștilor, astfel încât aceasta să fie direcționată către irigarea terenurilor agricole afectate de secetă și către parcuri. Informația este transmisă de Reuters, citată de Agerpres.
Contextul este o vară cu secetă accentuată și valuri de căldură la nivel european, care a dus la scăderi record ale nivelului râurilor, cu efecte asupra transportului fluvial și asupra activității centralei nucleare de la Paks.
În mod tradițional, apa din bazine era deversată în canale și râuri după strângerea peștilor. În ultimii ani, Organizația Interprofesională pentru Acvacultură și Pescuit din Ungaria (MA-HAL) a redirecționat o parte din această apă către zone umede din apropiere.
Acum, pe fondul cererii crescute, fermierii și reprezentanții parcurilor naționale solicită acces la această resursă, iar MA-HAL spune că vrea să extindă programul la nivel național, la toate bazinele din țară, care ar conține aproape 300 milioane metri cubi de apă.
Miza este creșterea rapidă a disponibilității apei pentru irigații, într-un moment în care sursele clasice sunt sub presiune. În august, guvernul ungar a anunțat o strategie care prioritizează „metodele naturale de reținere a apei”, cu scopul de a limita pe viitor pagubele produse de secetă.
Șeful MA-HAL, Nandor Puskas, a argumentat extinderea programului prin rolul iazurilor în perioadele critice:
„În 2026, iazurile noastre cu pești au reprezentat ultima sursă de apă pentru multe viețuitoare. De aceea este important să extindem programul la nivel național.”
Deși în această toamnă a plouat și seceta nu mai este la fel de severă, premierul Peter Magyar a recunoscut urgența investițiilor și a lucrărilor de gestionare a apei:
„Ar fi trebuit să începem aceste lucrări cu ani în urmă. Am întârziat cu câțiva ani. Dar aceasta nu poate fi o scuză.”
Recomandate
Prețul florii-soarelui rămâne blocat la 473 euro/tonă FOB Constanța , deși exporturile României au accelerat la început de sezon, pentru că oferta puternică din bazinul Mării Negre și competiția pe lanțul uleiului limitează spațiul de scumpire, potrivit Agrointel . În săptămâna 2–9 octombrie, oleaginoasele au fost sub presiune: floarea-soarelui a scăzut cu 4 euro/tonă, iar rapița cu 18 euro/tonă. În paralel, piața cerealelor a mers în direcții opuse: grâul a urcat cu 6 euro/tonă (cerere de export activă), în timp ce porumbul a coborât cu 7 euro/tonă, pe fondul avansului recoltării și al creșterii ofertei. Exporturi mai mari, dar concurență și estimări divergente de producție România a intrat în sezonul 2026/27 cu estimări diferite privind producția de floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (USDA) versus 2,45 milioane tone (Coceral). În același timp, exporturile extra-UE au pornit mai tare decât anul trecut: 130.920 tone de la începutul sezonului, cu 26% peste intervalul similar din 2025 (circa 116.523 tone). Turcia rămâne principala destinație, cu 76.550 tone, însă sub nivelul de anul trecut pentru perioada comparabilă (103.060 tone). Cererea din interiorul UE este susținută de recolte afectate de secetă în unele regiuni, dar, pentru prețurile interne, publicația notează că ritmul exporturilor ajută la absorbția recoltei fără a garanta o creștere consistentă a cotațiilor. Factorul care apasă decisiv este concurența regională: recoltele „aproape record” din Rusia, Ucraina și Bulgaria, care limitează perspectivele unei scumpiri puternice în România. Semnale din regiune: Rusia apasă pe preț la ulei, Ucraina are probleme logistice Pe piața uleiului de floarea-soarelui, Rusia își consolidează poziția la export cu prețuri cu 10–15 dolari/tonă (aprox. 45–70 lei) sub cele ucrainene, potrivit Uniunii Agrare Ucrainene (UAC) , citată de Agrointel. În același timp, exporturile Ucrainei încetinesc, iar atacurile asupra porturilor din Marea Neagră au majorat costurile logistice cu cel puțin 50 dolari/tonă (aprox. 230 lei) față de sfârșitul lunii iulie și au prelungit transportul către Egipt până la 30 de zile. În acest context, chiar dacă România exportă mai mult la început de sezon, piața rămâne ancorată într-o competiție regională dură, care reduce șansele unei creșteri rapide a prețului la floarea-soarelui pe termen scurt. [...]
Raportul USDA din octombrie menține neschimbate estimările de producție pentru principalele culturi din România, dar taie puternic soia , printr-o reducere a suprafeței, într-un context internațional care poate influența direct prețurile și oportunitățile de export, potrivit Agrointel . România: cifre stabile la grâu și porumb, corecție doar la soia În raportul WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates) pe octombrie, USDA păstrează neschimbate estimările pentru România la: grâu: 12,5 milioane tone (2,375 milioane hectare) orz: 3,45 milioane tone (635.000 hectare) porumb: 7,837 milioane tone (1,68 milioane hectare) floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (1,17 milioane hectare) rapiță: 3,22 milioane tone (1 milion de hectare) Singura ajustare este la soia: producția este redusă la 240.000 tone, de la 310.000 tone, după ce suprafața scade la 103.000 hectare, de la 143.000 hectare (minus 28%). Context extern: presiune pe porumb, tablou mixt la grâu Miza pentru fermieri și traderi nu este doar stabilitatea estimărilor locale, ci direcția pieței globale. La porumb, USDA a majorat semnificativ estimarea producției americane (407,3 milioane tone, de la 401,3 milioane tone) și a urcat stocurile finale din SUA la 47 milioane tone (de la 39,8 milioane tone). La nivel mondial, stocurile finale cresc cu 8,3 milioane tone, la 280,4 milioane tone, evoluție care, potrivit articolului, pune presiune pe prețuri într-o piață care aștepta o ofertă americană mai strânsă. În paralel, în UE apar reduceri de producție la porumb (48 milioane tone), iar în Franța producția este prognozată cu 38% sub cea de anul trecut, pe baza rezultatelor din recoltare și a estimărilor guvernamentale revizuite. La grâu, USDA reduce exporturile Rusiei cu 3 milioane tone, la 40 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii ani, în timp ce producția UE este revizuită în jos la 133 milioane tone, iar comerțul mondial este estimat la circa 209 milioane tone. De ce contează pentru România: fereastră de export, condiționată de logistică În lectura Agrointel , combinația dintre exporturile rusești la minimul ultimilor cinci ani și deficitul de porumb din unele zone ale UE poate crește nevoia de marfă din regiune. România, cu „un excedent exportabil mare la grâu și porumb”, ar putea beneficia, dacă fluxurile logistice prin Constanța rămân funcționale. [...]
Fermele au la dispoziție azi doar ferestre scurte și regionale pentru lucrările de toamnă , cu riscuri crescute de ploi și acces dificil pe parcele în vest și nord, potrivit Agronet . Miza operațională este alegerea corectă a intervalelor de lucru pentru recoltare, transport și pregătirea terenului, în condițiile în care după prânz pot apărea averse, inclusiv în zone aflate sub avertizări. Unde merită concentrată activitatea în a doua parte a zilei Pentru după-amiază, publicația indică drept cele mai favorabile condiții pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului Dobrogea , iar cu prudență : Moldova, Muntenia și București-Ilfov . În aceste zone, riscul de precipitații este mai redus, însă vântul poate limita în special tratamentele. În schimb, Banat, Crișana și Maramureș sunt trecute la capitolul „amânare pentru tratamente și atenție la acces”, din cauza probabilității ridicate de precipitații și a riscului ca solul să se umezească rapid. Zonele cu „verificare locală” înainte de intrarea în câmp În Transilvania, Oltenia și zona montană , decizia de lucru rămâne dependentă de evoluția locală a averselor și de starea solelor. Agronet notează că aici sunt semnalate averse torențiale în avertizările active, ceea ce face ca lucrările sensibile să fie mai greu de planificat. Pentru Transilvania, buletinul de la ora 12:00 indică o fereastră mai caldă, dar sub presiunea averselor: precipitații estimate de 1,20 mm (1,20 l/mp) și o probabilitate maximă de 52% , pe fondul unei avertizări galbene active . Recomandarea operațională este ca fermele să continue doar lucrări care pot fi întrerupte rapid și să evite tratamentele. Vestul și nordul: risc de ploi și acces limitat pe parcelă În Banat și Crișana , cantitățile estimate pentru după-amiază sunt de 5,35 mm (5,35 l/mp) , respectiv 5,58 mm (5,58 l/mp) , cu probabilitate maximă de 87% în ambele regiuni. În aceste condiții, Agronet recomandă amânarea tratamentelor și intrarea în câmp doar după verificarea umezelii și a accesului. În Maramureș , sunt estimate 4,09 mm (4,09 l/mp) , cu probabilitate maximă de 77% , iar decizia practică indicată este evitarea tratamentelor și verificarea accesului înainte de transport sau lucrări pe sol, din cauza riscului de umezire. Irigarea, în plan secund Buletinul menționează că irigarea nu este presantă în regiunile raportate, iar decizia rămâne condiționată de verificarea umidității solului la nivel local. Pentru ferme, concluzia zilei este una de management al riscului: acolo unde fereastra este stabilă (în special Dobrogea), se pot menține lucrările de câmp și logistica, iar în rest e nevoie de planificare pe intervale scurte și de verificări înainte de intrarea utilajelor pe teren. [...]
Blocada exporturilor ucrainene prin Marea Neagră împinge fermierii spre pierderi și credite , cu efecte directe asupra ofertei globale și a volatilității prețurilor la cereale, potrivit Știrile Pro TV . Intensificarea atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurii și transportului maritim a făcut aproape imposibilă asigurarea navelor comerciale, blocând milioane de tone de cereale și oleaginoase în depozite și perturbând livrările către Europa, Orientul Mijlociu, Asia și Africa. Pe fondul incidentelor mortale din Marea Neagră și al încercărilor Turciei de a media un acord pentru reluarea exporturilor, oferta disponibilă pe piețele internaționale s-a redus, iar presiunea financiară s-a mutat rapid în ferme: stocuri mari, vânzări cu marje negative și lipsă de lichidități pentru următoarele campanii agricole. Fermierii: marje negative, planuri de reducere a suprafețelor Oleksandr Chumak, fermier din regiunea Odesa, spune că aproximativ 80% din cerealele sale nu pot fi vândute în prezent cu profit și că intenționează să reducă semnificativ suprafețele cultivate anul viitor, după 11 ani în agricultură, din cauza lipsei de lichidități. Andrii Dykun, președintele Consiliului Agricol Ucrainean , descrie blocajul financiar creat de imposibilitatea de a vinde: „Pentru fermieri este foarte dificil, deoarece trebuie să plătim impozite și arenda terenurilor, iar acum nu putem face acest lucru pentru că nu reușim să vindem aproape nimic” Acesta avertizează că, dacă depozitele rămân pline, lucrările agricole din primăvară riscă să nu mai aibă sens economic: „De ce să mai cultivăm dacă în prezent nu avem deloc profit? Dacă depozitele noastre vor rămâne pline, nu va avea niciun sens să desfășurăm lucrări agricole în primăvară. Ar fi doar o pierdere de timp și bani” Creditarea crește pe fondul stocurilor blocate Dificultățile se văd și în cererea de finanțare. PrivatBank , cea mai mare bancă din Ucraina, a acordat între iunie și august credite pentru capital de lucru de 1,53 miliarde grivne, echivalentul a 34,2 milioane de dolari (aprox. 154 milioane lei), peste dublul celor 718 milioane grivne din aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit băncii, producătorii agricoli mici și mijlocii reprezintă aproximativ 70% din portofoliul de credite agricole. Ievhen Zaihraiev, responsabil pentru activitatea cu companiile și întreprinderile mici și mijlocii la PrivatBank, explică faptul că banii fermierilor rămân blocați în stocuri, în timp ce trebuie acoperite cheltuielile curente și finanțate însămânțările de toamnă și primăvară. Exporturi în cădere și presiune pe logistică În mod obișnuit, aproximativ 90% din exporturile agricole importante ale Ucrainei sunt transportate prin Marea Neagră. În august 2026, exporturile de cereale și leguminoase au totalizat doar 981.000 de tone, în scădere cu aproximativ 58% față de aceeași lună a anului precedent. Deși producția ucraineană de cereale și oleaginoase este estimată să crească la 85 de milioane de tone, de la 80 de milioane de tone, stocurile reportate din sezonul precedent apasă suplimentar pe infrastructura de depozitare și transport, deja vulnerabilă la atacuri. În paralel, unii agricultori își vând recoltele anticipat, inclusiv la prețuri nefavorabile, pentru a obține lichidități, în timp ce cei cu spații de depozitare amână vânzările, mizând pe o redresare a prețurilor. Efectul în piață: risc de volatilitate și scenariu de „șoc” la redeschidere Blocajul intervine într-un moment sensibil: Europa se pregătește pentru o recoltă slabă de porumb și are nevoie de importuri mai mari pentru hrana animalelor, iar Statele Unite se confruntă, la rândul lor, cu o producție de porumb mai redusă. Recoltele favorabile de grâu și orz din Canada, Australia și Argentina, plus producțiile bune din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, atenuează deocamdată impactul. Totuși, analiza indică un risc major de volatilitate: restricționarea exporturilor ucrainene și rusești susține cotațiile cerealelor din alte regiuni, dar o eventuală redeschidere a rutelor maritime ar putea declanșa o scădere rapidă a prețurilor. Benoit Fayaud, director pentru analiza piețelor cerealelor și oleaginoaselor la Expana, avertizează că reluarea exporturilor prin Marea Neagră ar putea elibera cantități mari de produse agricole ieftine, cu efect de ajustare bruscă a pieței. „Au stocuri atât de mari, încât efectul ar fi de scădere a prețurilor pe întreaga piață mondială” Potrivit lui Fayaud, un acord care ar permite reluarea livrărilor din Ucraina și Rusia ar putea reduce prețurile cerealelor din alte țări cu câteva zeci de dolari pe tonă. Rute alternative: scumpe, lente și insuficiente Prețurile foarte scăzute pe piețele interne din Ucraina și Rusia au accelerat căutarea unor rute alternative (feroviar, rutier, fluvial), însă acestea sunt descrise ca lente, costisitoare și incapabile să înlocuiască transportul maritim. În plus, Polonia și România se opun extinderii tranzitului cerealelor ucrainene prin teritoriile lor, chiar și temporar, din teama că volumele suplimentare ar afecta cererea pentru producția agricolă proprie. Transportul pe Dunăre este îngreunat de nivelul scăzut al apei, iar avarierea unui pod important de ieșire din Ucraina complică suplimentar logistica. Variantele prin statele baltice sau prin Georgia pot prelua doar o mică parte din volumele exportate în mod obișnuit. În acest context, Consiliul Agricol Ucrainean susține că, din perspectiva costurilor, porturile de la Marea Neagră nu au o alternativă viabilă, inclusiv pentru fermierii din vestul Ucrainei: „Chiar și pentru agricultorii de la granița vestică a Ucrainei, este mai profitabil să exporte cerealele prin porturile Mării Negre decât prin frontiera cu Uniunea Europeană. Fără porturile de la Marea Neagră, agricultura noastră nu poate funcționa” [...]
Fermierii mici au timp până la 31 octombrie 2026 să depună proiecte pe DR-14 , iar încadrarea corectă pe componentă devine esențială pentru accesul la alocările separate anunțate de AFIR, potrivit Agronet . Sesiunea DR-14 („Investiții în fermele de mici dimensiuni”) are acoperire națională și este gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Calendarul nu este estimativ: depunerile au început la 1 septembrie 2026, ora 09:00, iar termenul-limită este 31 octombrie 2026, ora 14:59:59. Cum sunt împărțite alocările și de ce contează încadrarea AFIR indică alocări distincte pe patru componente, ceea ce înseamnă că proiectele sunt urmărite în funcție de categoria în care se încadrează. Materialul citat precizează că aceste valori sunt alocări pe componente, fără a fi prezentate ca plafoane maxime pe beneficiar și fără a indica un buget total cumulat al sesiunii. Alocările comunicate sunt: Legumicultură : 30.000.000 Sector zootehnic: 30.000.000 Achiziții simple, indiferent de sector: 18.000.000 Alte sectoare: 30.000.000 (pentru proiecte care nu se încadrează în celelalte componente) Ce lipsește din informațiile publicate și unde se găsesc detaliile În datele prezentate nu apar, în acest material, elemente precum intensitatea procentuală a sprijinului, plafonul pe proiect/beneficiar, cheltuieli eligibile sau pașii tehnici de depunere. Pentru documentele oficiale și informațiile actualizate, trimiterea este către fișa finanțării : https://agronet.ro/finantari-subventii/afir/investitii-in-fermele-de-mici-dimensiuni-dr-14 , iar lista sesiunilor AFIR este disponibilă la https://depunerepspac.afir.ro/Sesiune/Lista . Separat, este menționată și o regulă operațională pentru sesiunile deschise: valoarea fondurilor disponibile se actualizează pe parcurs, atât cu echivalentul proiectelor depuse, cât și al celor retrase. [...]
Fermierii au o fereastră de lucru până seara, dar vântul poate bloca tratamentele în Oltenia . Potrivit Agronet , la 10 octombrie 2026, ora 18:00, intervalul rămas până la închiderea zilei este, în general, favorabil pentru recoltare, transport și pregătirea terenului, în condițiile în care ploile estimate sunt inexistente sau foarte reduse. Unghiul operațional al buletinului este riscul de întrerupere a lucrărilor sensibile (în special tratamentele) din cauza vântului, fenomenul dominant al serii, cu accent pe Oltenia, unde riscul regional este descris ca moderat. Publicația notează că, deși lucrările mecanizate pot continua, tratamentele cer verificarea locală a intensificării vântului și a umezelii de pe vegetație. Ce înseamnă practic pentru organizarea lucrărilor Recomandările sintetizate pentru finalul zilei vizează continuitatea operațiunilor, dar cu filtrul siguranței și al condițiilor locale: Transportul și lucrările de câmp pot continua până seara, cu verificarea accesului și a siguranței utilajelor. Tratamentele ar trebui evitate pe parcelele unde vântul se intensifică sau unde există frunză umedă; fereastra favorabilă trebuie confirmată local. Irigarea „nu este presantă” în datele regionale prezentate; decizia rămâne la nivel de fermă, după verificarea solului și a culturii. Diferențe regionale: uscat aproape peste tot, dar vântul rămâne variabila-cheie În Banat, cerul acoperit nu ar urma să blocheze activitatea până seara, iar cantitatea estimată de apă este neglijabilă; totuși, este indicată prudență la rafale și la semnalarea unor averse în zonă. Crișana și Transilvania sunt prezentate ca având un interval util pentru operațiuni de toamnă, cu precipitații inexistente sau foarte reduse, dar cu tratamente condiționate de rafale. Moldova iese în evidență printr-o viteză medie regională a vântului mai ridicată în acest buletin, ceea ce poate impune adaptarea lucrărilor expuse, chiar dacă nu sunt ploi estimate. În Dobrogea, intervalul rămâne uscat, însă umiditatea este mai ridicată decât în alte regiuni de câmpie, ceea ce poate complica aplicările pe vegetație. Muntenia este descrisă drept cea mai stabilă fereastră până seara (cer senin, probabilitate redusă de ploaie și rafale limitate), în timp ce Oltenia rămâne favorabilă pentru activități de câmp, dar cu cea mai mare atenție la vânt : prioritatea este finalizarea transporturilor și a lucrărilor mecanizate în condiții sigure, iar tratamentele ar trebui amânate dacă rafalele cresc local. [...]
