Știri
Știri din categoria Agricultură
Procesatorii polonezi se pregătesc să importe rapiță, iar România apare ca furnizor-cheie, pe fondul unui deficit anticipat de materie primă în Polonia și al unei capacități de procesare care depășește recolta internă, potrivit AGRO TV.
România este indicată drept una dintre principalele surse de aprovizionare pentru piața poloneză, conform unei analize publicate de Tygodnik Poradnik Rolniczy, citată de publicație. Specialiștii polonezi estimează că România ar putea avea un excedent exportabil de aproximativ 1,5 milioane de tone de rapiță în sezonul 2026/2027.
Contextul este o scădere a producției de rapiță în Polonia, în condițiile reducerii suprafețelor și ale unor randamente mai slabe. Arkadiusz Gasidło, reprezentant al companiei Bielmar, estimează o producție de aproximativ 3,2 milioane de tone, față de 3,6 milioane de tone în sezonul precedent.
Suprafața cultivată cu rapiță în Polonia este evaluată la aproximativ 1–1,05 milioane de hectare, în scădere de la circa 1,1 milioane de hectare. În același timp, producția medie ar putea coborî spre 3 tone/hectar, după aproximativ 3,27 tone/hectar anul trecut.
Problema centrală pentru industria poloneză este diferența dintre nevoile de procesare și volumul de rapiță disponibil. Capacitatea de procesare a fabricilor de ulei din Polonia a ajuns la aproximativ 4 milioane de tone pe an și ar putea depăși în perioada următoare pragul de 4,5 milioane de tone, ceea ce face importurile „aproape inevitabile”, conform materialului.
România este considerată un punct avantajos de aprovizionare datorită proximității și perspectivelor privind producția. În plus, Arkadiusz Gasidło susține că piața poloneză ar putea utiliza o parte din surplusul românesc, în condițiile în care interdicția privind importurile de rapiță din Ucraina ar urma să rămână în vigoare.
În acest context, rapița românească ar putea deveni una dintre cele mai disputate mărfuri din regiune în noul sezon. Publicația notează însă că fermierii ar avea nevoie de o strategie atentă de valorificare, deoarece interesul ridicat trebuie cântărit în raport cu evoluția burselor, costurile logistice și ofertele disponibile imediat după recoltare.
Recomandate
Prețul florii-soarelui rămâne blocat la 473 euro/tonă FOB Constanța , deși exporturile României au accelerat la început de sezon, pentru că oferta puternică din bazinul Mării Negre și competiția pe lanțul uleiului limitează spațiul de scumpire, potrivit Agrointel . În săptămâna 2–9 octombrie, oleaginoasele au fost sub presiune: floarea-soarelui a scăzut cu 4 euro/tonă, iar rapița cu 18 euro/tonă. În paralel, piața cerealelor a mers în direcții opuse: grâul a urcat cu 6 euro/tonă (cerere de export activă), în timp ce porumbul a coborât cu 7 euro/tonă, pe fondul avansului recoltării și al creșterii ofertei. Exporturi mai mari, dar concurență și estimări divergente de producție România a intrat în sezonul 2026/27 cu estimări diferite privind producția de floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (USDA) versus 2,45 milioane tone (Coceral). În același timp, exporturile extra-UE au pornit mai tare decât anul trecut: 130.920 tone de la începutul sezonului, cu 26% peste intervalul similar din 2025 (circa 116.523 tone). Turcia rămâne principala destinație, cu 76.550 tone, însă sub nivelul de anul trecut pentru perioada comparabilă (103.060 tone). Cererea din interiorul UE este susținută de recolte afectate de secetă în unele regiuni, dar, pentru prețurile interne, publicația notează că ritmul exporturilor ajută la absorbția recoltei fără a garanta o creștere consistentă a cotațiilor. Factorul care apasă decisiv este concurența regională: recoltele „aproape record” din Rusia, Ucraina și Bulgaria, care limitează perspectivele unei scumpiri puternice în România. Semnale din regiune: Rusia apasă pe preț la ulei, Ucraina are probleme logistice Pe piața uleiului de floarea-soarelui, Rusia își consolidează poziția la export cu prețuri cu 10–15 dolari/tonă (aprox. 45–70 lei) sub cele ucrainene, potrivit Uniunii Agrare Ucrainene (UAC) , citată de Agrointel. În același timp, exporturile Ucrainei încetinesc, iar atacurile asupra porturilor din Marea Neagră au majorat costurile logistice cu cel puțin 50 dolari/tonă (aprox. 230 lei) față de sfârșitul lunii iulie și au prelungit transportul către Egipt până la 30 de zile. În acest context, chiar dacă România exportă mai mult la început de sezon, piața rămâne ancorată într-o competiție regională dură, care reduce șansele unei creșteri rapide a prețului la floarea-soarelui pe termen scurt. [...]
Raportul USDA din octombrie menține neschimbate estimările de producție pentru principalele culturi din România, dar taie puternic soia , printr-o reducere a suprafeței, într-un context internațional care poate influența direct prețurile și oportunitățile de export, potrivit Agrointel . România: cifre stabile la grâu și porumb, corecție doar la soia În raportul WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates) pe octombrie, USDA păstrează neschimbate estimările pentru România la: grâu: 12,5 milioane tone (2,375 milioane hectare) orz: 3,45 milioane tone (635.000 hectare) porumb: 7,837 milioane tone (1,68 milioane hectare) floarea-soarelui: 2,8 milioane tone (1,17 milioane hectare) rapiță: 3,22 milioane tone (1 milion de hectare) Singura ajustare este la soia: producția este redusă la 240.000 tone, de la 310.000 tone, după ce suprafața scade la 103.000 hectare, de la 143.000 hectare (minus 28%). Context extern: presiune pe porumb, tablou mixt la grâu Miza pentru fermieri și traderi nu este doar stabilitatea estimărilor locale, ci direcția pieței globale. La porumb, USDA a majorat semnificativ estimarea producției americane (407,3 milioane tone, de la 401,3 milioane tone) și a urcat stocurile finale din SUA la 47 milioane tone (de la 39,8 milioane tone). La nivel mondial, stocurile finale cresc cu 8,3 milioane tone, la 280,4 milioane tone, evoluție care, potrivit articolului, pune presiune pe prețuri într-o piață care aștepta o ofertă americană mai strânsă. În paralel, în UE apar reduceri de producție la porumb (48 milioane tone), iar în Franța producția este prognozată cu 38% sub cea de anul trecut, pe baza rezultatelor din recoltare și a estimărilor guvernamentale revizuite. La grâu, USDA reduce exporturile Rusiei cu 3 milioane tone, la 40 milioane tone, cel mai scăzut nivel din ultimii ani, în timp ce producția UE este revizuită în jos la 133 milioane tone, iar comerțul mondial este estimat la circa 209 milioane tone. De ce contează pentru România: fereastră de export, condiționată de logistică În lectura Agrointel , combinația dintre exporturile rusești la minimul ultimilor cinci ani și deficitul de porumb din unele zone ale UE poate crește nevoia de marfă din regiune. România, cu „un excedent exportabil mare la grâu și porumb”, ar putea beneficia, dacă fluxurile logistice prin Constanța rămân funcționale. [...]
Confirmarea primului caz uman cu virusul Shamonda ridică miza supravegherii în ferme , într-un moment în care agentul patogen s-a extins rapid în zootehnia europeană și poate produce pierderi prin scăderea producției de lapte și probleme de reproducție, potrivit Agronet . Franța a anunțat oficial la 22 octombrie că un pacient imunodeprimat, internat la Lyon, a fost diagnosticat cu Shamonda și a murit la începutul lunii octombrie, ancheta fiind în desfășurare. Pacientul era tratat pentru o boală gravă și a dezvoltat complicații cerebrale considerate „foarte probabil” asociate infecției. Autoritățile franceze investighează în continuare rolul exact al virusului în deces și modul de infectare, iar în acest stadiu nu indică un risc sanitar pentru populația generală. De ce contează pentru zootehnie: virusul e deja prezent în multe țări Cazul uman apare după ce Shamonda, cunoscut anterior pentru îmbolnăviri la bovine și alte animale, a fost depistat pentru prima dată în Europa în vara lui 2026. Într-o comunicare din 22 octombrie, ECDC arată că primele simptome la animale au fost observate în iunie, iar identificarea virusului a avut loc la finalul lunii iulie. Până în octombrie, infecții la animale fuseseră raportate în Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Elveția, precum și în Jersey. Extinderea a ajuns și în Europa Centrală și de Est: Autoritatea Veterinară din Slovenia a confirmat la 9 octombrie un caz național într-o exploatație din regiunea Savinja, conform Guvernului Sloveniei . În Republica Cehă, Administrația Veterinară de Stat a introdus de la 1 octombrie testarea obligatorie în anumite situații (inclusiv avorturi la bovine și viței cu malformații), potrivit SVS . Impact operațional în ferme: simptome, pierderi și limitele controlului Conform evaluării publicate la 22 octombrie de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OMSA) , infecțiile afectează în principal bovinele, dar au fost documentate și la ovine, caprine, cai și alpaca. Manifestările raportate includ: febră, diaree și reducerea apetitului; scăderea producției de lapte; avorturi și tulburări de reproducere; malformații congenitale; manifestări neurologice (mai rar, inclusiv la cai). În multe cazuri la bovine adulte, simptomele sunt temporare, însă pierderile de producție pot afecta veniturile exploatațiilor, iar consecințele asupra gestației necesită monitorizare pe termen mai lung. OMSA menționează și existența a două variante europene (Shamonda Europe 1 și 2), ale căror efecte complete asupra fertilității și productivității nu sunt încă stabilite. Pe partea de control, Franța recomandă măsuri de reducere a expunerii la insectele vector (musculițe din genul Culicoides), eliminarea zonelor cu apă stătătoare și controlul insectelor în jurul adăposturilor și transportului, potrivit Ministerului Agriculturii din Franța . În prezent, nu există vaccin comercial și nici tratament antiviral specific, iar îngrijirea vizează ameliorarea simptomelor. Ce se știe despre transmitere și riscul pentru consumatori Ipoteza principală analizată pentru cazul uman este infectarea prin înțepătura unei musculițe Culicoides, într-o zonă din estul Franței unde virusul circula deja la animale. Inserm precizează că diagnosticul a fost stabilit după manifestări neurologice, iar confirmarea a venit prin analize genetice și probe biologice recoltate la date diferite, conform Inserm . Până acum, nu există dovezi de transmitere de la om la om. Pentru consumatori, Ministerul Agriculturii din Franța afirmă că datele științifice disponibile nu documentează transmiterea virusului prin consum de carne, lapte sau produse derivate, conform ministerului . Produsele provenite de la animale bolnave sunt excluse de la consum potrivit regulilor sanitare aplicabile. În paralel, ECDC monitorizează situația împreună cu autoritățile franceze, Comisia Europeană și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Pentru ferme, miza imediată rămâne limitarea pierderilor din producția de lapte și gestionarea riscurilor de reproducție, în condițiile în care transmiterea este legată de sezonul de activitate al insectelor Culicoides, care tinde să scadă odată cu răcirea vremii, dar diferă în funcție de specie și condiții meteo. [...]
Plata despăgubirilor de secetă depinde de corectarea rapidă a actului normativ , deși Ministerul Agriculturii ar fi rezolvat deja o eroare de calcul care putea reduce nejustificat sumele pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Informația a fost prezentată de Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Acesta susține că ministrul Florin Barbu ar fi intervenit încă din prima zi de mandat pentru a corecta o problemă tehnică legată de modul de calcul al despăgubirilor pentru seceta din 2025. Ce s-a corectat și de ce contează Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre erorile identificate viza aplicarea repetată a procentului de calamitate („procent la procent”) în formula de calcul, ceea ce ar fi putut duce la diminuarea nejustificată a despăgubirilor. „Mai e o chestiune tehnică, pe care înțeleg că domnul ministru Florin Barbu, astăzi, în prima zi de mandat, a și reușit să o rezolve, legată de aplicarea procentului la procent.” Riscul rămas: neconcordanțe care pot bloca eligibilitatea Fostul oficial atrage însă atenția că schema de sprijin ar avea și alte probleme care trebuie corectate pentru ca plățile să nu fie întârziate. Un exemplu este neconcordanța dintre procesele-verbale de constatare a pagubelor și perioada acoperită de prevederile actuale: unele documente ar fi fost întocmite inclusiv în septembrie 2025, în timp ce actul normativ ar face referire la intervalul iunie–august 2025. În practică, această diferență poate complica stabilirea eligibilității unor fermieri. Emil Dumitru consideră că este nevoie de o intervenție rapidă, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a repara cadrul legal. „Eu cred că după ziua de azi găsește o soluție să îndrepte actul normativ printr-o ordonanță de urgență, pentru că oamenii așteaptă banii în conturi.” Calendar și buget Conform informațiilor din material, fermierii pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă la APIA până pe 6 noiembrie 2026, iar plățile trebuie făcute cel târziu la 31 decembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 155,36 milioane de lei. [...]
Schema de ajutor de stat pentru ameliorarea raselor riscă să nu mai aibă finanțare în 2027 , iar efectul ar putea fi blocarea rapidă a activităților de bază din zootehnie (registre genealogice și controlul oficial al producției), potrivit AGRO TV , care relatează declarațiile fostului ministru interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , făcute la plecarea de la MADR . Fostul ministru spune că a depus un proiect legislativ pentru prelungirea schemei și în 2027 și avertizează că, fără banii de la stat, sistemul de ameliorare „se prăbușește” într-un interval foarte scurt. „Am depus proiect de lege pentru a prelungi anul viitor, este vital pentru sectorul zootehnic să meargă mai departe schema de ameliorare, pentru că fără banii de la stat, o să se prăbușească sistemul în două săptămâni. Dacă nu vin banii pentru controlul oficial al producției și pentru registrele genealogice, sistemul și munca de 15 ani de zile se năruie de azi pe mâine.” De ce contează: risc operațional pentru ferme și organizațiile de ameliorare Schema finanțează servicii pe care crescătorii le folosesc pentru funcționarea programelor de ameliorare, inclusiv: întocmirea și menținerea registrelor genealogice; controlul oficial al performanțelor de producție. Aceste activități sunt prezentate ca esențiale pentru îmbunătățirea potențialului genetic al efectivelor și pentru creșterea performanțelor fermelor zootehnice. Ce urmează: fereastră scurtă pentru aprobarea cadrului legal Tanczos Barna susține că autoritățile trebuie să se miște rapid, deoarece contractele pentru anul viitor ar urma să fie pregătite și semnate în perioada următoare. În acest context, el indică drept soluții aprobarea proiectului de lege sau adoptarea unei ordonanțe de urgență, pentru a exista „siguranță” privind continuarea schemei în 2027. „Proiectul de lege sau ordonanța de urgență trebuie aprobate, astfel încât să avem o siguranță și la anul. Mai avem câteva săptămâni și trebuie să se semneze contractul cu fermierii pentru anul viitor, deci lucrurile trebuie grăbite.” Fostul ministru mai afirmă că și Ministerul Finanțelor ar trebui să trateze continuarea sprijinului ca prioritară, pentru a evita întreruperea activităților de ameliorare din cauza lipsei fondurilor. [...]
APIA a autorizat la plată peste 240 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în avans, iar aproape 396.000 de fermieri au intrat deja la bani , în primele cinci zile ale campaniei 2026, potrivit AGRO TV . Ritmul de autorizare și faptul că o parte importantă a sumelor a fost deja transferată contează direct pentru lichiditatea fermelor înainte de iarnă. În intervalul 16–20 octombrie 2026, APIA a autorizat la plată 395.533 de fermieri, adică 58,89% din totalul de 671.693 de beneficiari eligibili. Valoarea totală autorizată a ajuns la 240.370.280,36 euro (aprox. 1,2 miliarde lei). De unde vin banii și cine plătește efectiv Din totalul autorizat, 207,19 milioane euro (aprox. 1,0 miliarde lei) provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 28,19 milioane euro (aprox. 141 milioane lei) din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar aproape 5 milioane euro (aprox. 25 milioane lei) reprezintă cofinanțare de la bugetul național. APIA precizează că întreaga sumă autorizată din FEGA, respectiv 207,19 milioane euro, a fost deja plătită fermierilor. În schimb, plățile aferente intervențiilor finanțate din FEADR și de la bugetul național sunt efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Unde s-au concentrat cele mai mari sume autorizate Situația detaliată prezentată indică cele mai mari valori la: sprijinul de bază pentru venit (BISS): 112,46 milioane euro (aprox. 562 milioane lei); sprijinul redistributiv complementar (CRISS): 58,49 milioane euro (aprox. 292 milioane lei). În zootehnie, au fost autorizate: 15,24 milioane euro (aprox. 76 milioane lei) pentru sprijinul cuplat la ovine; 13,37 milioane euro (aprox. 67 milioane lei) pentru vacile de lapte; 2,15 milioane euro (aprox. 11 milioane lei) pentru caprine; 1,78 milioane euro (aprox. 9 milioane lei) pentru bovinele de carne. Pentru intervențiile destinate zonelor afectate de constrângeri naturale au fost autorizate peste 33,17 milioane euro (aprox. 166 milioane lei), cea mai mare parte pentru zona montană. Calendar: până când se plătește avansul și când încep plățile finale Campania de plăți în avans APIA 2026 continuă până la 30 noiembrie. De la 1 decembrie ar urma să înceapă efectuarea plăților finale către fermierii eligibili. [...]
