Știri
Știri din categoria Telecom
Digi își accelerează extinderea internațională, dar avertizează că noile piețe pot eroda randamentul investițiilor, în condițiile în care grupul a încheiat 2025 cu venituri de 2,22 miliarde euro (aprox. 11,1 miliarde lei), plus 15% față de 2024, potrivit Economica.
Compania spune că va rămâne concentrată pe piețele principale, România și Spania, dar își continuă extinderea rețelelor de fibră optică în Portugalia, Italia și Belgia și „caută oportunități atractive” de a intra și în alte țări, conform raportului financiar pentru 2025.
În România, Digi mizează pe rețeaua fixă pentru a crește utilizarea serviciilor în zonele deja acoperite și vede în continuare „oportunități de extindere” pe piața de telecomunicații mobile. La nivel operațional, grupul indică potențial atât pe servicii fixe, cât și pe mobil, fără a detalia investiții sau calendare.
În Spania, compania consideră că a ajuns într-un „punct semnificativ” de dezvoltare și se așteaptă ca operațiunile de acolo să câștige în importanță, susținute de investiții în infrastructură proprie și de parteneriatul strategic cu Telefónica, care îi oferă acces la rețeaua mobilă a operatorului spaniol.
Pe lângă România și Spania, Digi își continuă extinderea rețelelor de fibră optică în:
Digi atrage explicit atenția că extinderea geografică vine cu riscuri care pot afecta prognozele de profit și, implicit, randamentul investițiilor: schimbări politice, economice, de reglementare, fiscale și/sau sociale.
În raport, compania mai precizează că nu poate garanta nici dezvoltarea conform planurilor pe piețe noi, nici recuperarea integrală a sumelor investite, invocând inclusiv presiunea concurențială din partea operatorilor deja prezenți.
Digi a raportat pentru 2025:
La nivel de bază de clienți, numărul de unități generatoare de venituri (RGU) a depășit 32 de milioane, susținut de dinamica din mobil, broadband, Pay-TV și telefonie fixă.
În ansamblu, mesajul din raport indică o strategie de creștere prin consolidarea piețelor mari (România și Spania) și extindere graduală în Vest, însă cu o recunoaștere explicită a riscurilor de reglementare și concurență care pot schimba economia investițiilor pe noile piețe.
Recomandate
Schwarz Group pariază pe modelul „operator virtual” pentru a extinde Lidl Connect în până la 30 de țări , după ce a semnat un parteneriat strategic pe cinci ani cu compania britanică 1Global și a cumpărat 9,9% din aceasta, într-o tranzacție estimată la 80 mil. euro (aprox. 400 mil. lei), potrivit Ziarul Financiar . Miza este intrarea la scară mare în telecom fără investiții în rețele proprii, pe fondul unei competiții tot mai dure pentru operatorii tradiționali. Schwarz Group este compania-mamă a lanțului Lidl și urmărește să extindă serviciul de telefonie mobilă Lidl Connect de la trei țări la un număr potențial de până la 30 de piețe. 1Global, fondată în 2022, este specializată în tehnologia eSIM (cartelă SIM digitală integrată în telefon, fără plastic) și conectivitate globală. Ce înseamnă intrarea Lidl în telecom: MVNO, fără antene și fără frecvențe Lidl nu își construiește rețele și nu va deține frecvențe radio. Modelul este cel de MVNO (operator virtual de rețea mobilă): compania închiriază capacitate de la un operator existent și revinde servicii sub marca proprie, de regulă la prețuri mai mici. În România, un MVNO care a încercat „serios” acest model a fost Lycamobile, dar a eșuat, notează publicația. În prezent, Lidl Connect funcționează în: Germania (pe rețeaua Vodafone), Austria (pe infrastructura Drei), Elveția (pe rețeaua Salt Mobile). Până acum, ofertele au fost prepaid (fără contracte pe termen lung), cu accent pe preț și simplitate. În Germania, o cartelă cu 15 GB costă 8,99 euro pe lună, iar din 2023 clienții au acces la 5G pe rețeaua Vodafone. Extinderea: control mai mare și accent pe eSIM Modelul extins ar urma să fie diferit. Potrivit Handelsblatt (citat de ZF), Lidl vrea să treacă de la revânzarea de cartele la un operator cu control asupra tarifelor, tehnologiei și relației cu clientul, cu accent pe oferte bazate pe eSIM, tarife flexibile de date și utilizare internațională fără bariere de roaming, cu opțiuni activabile pe termen scurt, fără angajament. În cadrul acordului, Lidl ar urma să intre în parteneriate cu operatori locali din fiecare țară-țintă, iar 1Global va furniza platforma tehnologică și va fi partener exclusiv pentru serviciul mobil Lidl. 1Global are deja acorduri cu operatori din 12 state și plănuiește extinderea la peste 30. Mișcarea a fost raportată prima dată de Financial Times pe 12 aprilie 2026, înainte de confirmarea oficială a doua zi, mai scrie ZF. 1Global: evaluare indicativă și profilul companiei Potrivit Handelsblatt, Schwarz Group plătește aproximativ 80 mil. euro pentru pachetul de 9,9%, ceea ce ar evalua 1Global la circa 800 mil. dolari. Compania are 450 de angajați, birouri în 12 țări și licențe de operator telecom în peste 40 de state. În ianuarie 2023, 1Global a preluat activele Truphone, operator britanic specializat în roaming și eSIM pentru clienți corporativi. Consiliul de supraveghere al 1Global este condus de Hannes Ametsreiter, fost director general al Vodafone Germania. România: piață mare pentru Lidl, dar dificilă pentru MVNO România este una dintre cele 32 de piețe în care Lidl este prezent, cu aproximativ 400 de magazine la finalul anului fiscal 2025. Totuși, ZF subliniază că România s-a dovedit o piață „ostilă” pentru operatorii virtuali: Lycamobile și-a închis operațiunile la finalul lui 2023, după opt ani și pierderi cumulate de circa 60 mil. lei. Conform datelor ANCOM din primul semestru al anului 2023, toți operatorii virtuali din România (Lycamobile și Benefito Mobile) aveau împreună o cotă de 0,2% din cele 24,3 milioane de cartele SIM, adică sub 50.000 de clienți. În același context, ZF notează că venitul mediu pe utilizator (ARPU) din România rămâne printre cele mai mici din Europa, cu abonamente mobile disponibile de la 2 euro pe lună. Publicația precizează că nu există, deocamdată, o confirmare oficială că România se numără printre piețele vizate de Lidl în primul val de extindere. [...]
Comisia Europeană a validat demersul ANCOM de a impune accesul concurenței la rețeaua fixă DIGI în aproape 6.000 de localități, o decizie cu impact direct asupra structurii concurențiale din zone unde operatorul este, în majoritatea cazurilor, singurul furnizor, potrivit gadget.ro . Miza: deschiderea pieței de internet fix și TV în localități cu risc de abuz de poziție dominantă, printr-un mecanism de acces reglementat. Decizia vizează o arie în care rețeaua fixă a DIGI ar urma să fie pusă la dispoziția altor operatori, în condiții stabilite și supravegheate de autoritatea de reglementare. Conform informațiilor prezentate, în aceste localități ANCOM consideră că DIGI are o poziție puternic dominantă, iar în peste 90–95% dintre cazuri ar fi vorba de monopol. Ce înseamnă „acces la rețea” și cum se aplică În practică, DIGI ar urma să permită altor companii (precum Orange și Vodafone) să folosească infrastructura sa fixă contra unor tarife de acces, descrise ca un tip de „chirie”. Tarifele ar trebui să fie: rezonabile (nu stabilite arbitrar, ci negociate și validate cu ANCOM în baza directivelor UE); nediscriminatorii (aceleași condiții pentru toți); transparente, cu condiții contractuale clare. Modelul este unul de tip „wholesale” (vânzare en-gros de acces la rețea), care le permite competitorilor să vină cu propriile oferte comerciale peste infrastructura existentă. De ce contează pentru piață și pentru utilizatori Publicația estimează că schimbarea ar putea afecta o populație de peste 4,6 milioane de locuitori. Efectul urmărit este creșterea concurenței în zone unde opțiunile sunt limitate sau inexistente, ceea ce ar putea însemna: mai multe alternative de furnizor pentru internet fix și televiziune; presiune competitivă pe prețuri și pachete; reducerea riscului ca un operator dominant să impună condiții nefavorabile în lipsa concurenței. În același timp, materialul notează că dreptul de proprietate asupra infrastructurii este recunoscut prin plata tarifelor de acces, argument folosit pentru a contrabalansa temerea că obligația ar descuraja investițiile viitoare. Context: reglementări UE de care DIGI a beneficiat în expansiunea externă Un element de context relevant este că, potrivit analizei, DIGI s-a extins în mai multe piețe europene folosind mecanisme similare de acces la infrastructura altora. Sunt menționate: Spania: strategie mixtă (rețea proprie + acces la alte rețele); compania a funcționat mult timp ca MVNO (operator virtual, fără rețea proprie) și ar fi devenit MNO (operator cu rețea proprie) din 2025; Italia: DIGI ar fi în continuare 100% MVNO și, pe fibră, ar folosi infrastructura Open Fiber; Portugalia și Belgia: strategie hibridă, cu dezvoltare proprie și închiriere de infrastructură existentă. Ce urmează În baza „undei verzi” de la Comisia Europeană, ANCOM poate continua stabilirea pașilor pentru implementarea accesului concurenței la rețeaua fixă DIGI în localitățile vizate. Sursa nu oferă un calendar concret sau detalii despre nivelul tarifelor, acestea urmând să fie negociate și validate în procedura de reglementare. [...]
Comisia Europeană a deblocat măsura ANCOM privind accesul la rețeaua fixă DIGI , potrivit Gadget.ro . Decizia permite autorității de reglementare din România să continue demersul prin care ar putea obliga DIGI să ofere acces concurenței la rețeaua sa de internet fix, în zone considerate neconcurențiale. Miza este legată de localități în care, conform ANCOM, DIGI ar avea o poziție foarte puternică sau ar fi furnizor unic, ceea ce ar crea riscul de abuz de poziție dominantă. În primăvara lui 2025, ANCOM anunța că intervenția ar viza aproape 6.300 de localități, cu o populație de aproximativ 5,3 milioane de locuitori. Propunerea a ajuns la Comisia Europeană, care în ianuarie 2026 a transmis că are „îndoieli serioase” privind compatibilitatea măsurii cu legislația europeană, a blocat proiectul și a deschis o investigație. Ulterior, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (BEREC) a intervenit pe 4 martie, respingând îndoielile Comisiei și concluzionând că intervenția propusă de ANCOM este „proporțională și justificată”. Pe baza acestei poziții și a informațiilor suplimentare furnizate de ANCOM, Comisia Europeană și-a schimbat punctul de vedere. Comisia consideră că măsurile corective propuse de ANCOM – care vizează doar zonele neconcurențiale – sunt proporționale și justificate. ANCOM poate continua cu măsurile sale de reglementare. În forma descrisă în articol, cazul are câteva repere-cheie: ANCOM urmărește să impună accesul concurenței la rețeaua fixă DIGI în zone cu concurență redusă; Comisia Europeană a blocat inițial măsura și a deschis o investigație, invocând „îndoieli serioase”; BEREC a susținut intervenția ca fiind proporțională și justificată; Comisia Europeană a revenit asupra poziției, permițând continuarea demersului ANCOM. Ce urmează, în practică, este ca ANCOM să poată continua procedurile de reglementare pentru impunerea accesului la rețea, în limitele menționate (zone neconcurențiale). [...]
O avarie de rețea a lăsat abonații Orange din Tulcea fără apeluri și internet mobil timp de câteva ore , o situație care poate afecta direct activitatea firmelor și a instituțiilor care depind de conectivitate, potrivit Adevărul . Utilizatorii din municipiul Tulcea reclamă că nu pot efectua apeluri și nu pot folosi serviciile de internet mobil, iar caracterul „generalizat la nivel local” indică mai degrabă o problemă tehnică în rețea decât o defecțiune individuală a telefoanelor. Ce se știe despre cauză și de ce contează operațional Până la momentul relatării, nu există „o explicație oficială detaliată”. În astfel de cazuri, întreruperile sunt asociate, de regulă, cu defecțiuni ale infrastructurii, inclusiv: probleme la nivelul rețelei de fibră optică; defecțiuni ale echipamentelor care deservesc antenele din zonă; lucrări tehnice; dificultăți de alimentare cu energie electrică. Publicația notează că incidente similare au fost puse, în trecut, și pe seama secționărilor de fibră sau a unor blocaje în sistemele operatorului, situații care pot afecta simultan un număr mare de utilizatori. Cât ar putea dura Faptul că problemele persistă de câteva ore sugerează o intervenție tehnică mai complexă. În mod obișnuit, astfel de defecțiuni se pot remedia în câteva ore, însă durata poate varia în funcție de gravitatea avariei, mai arată sursa. [...]
Numerele prepay Telekom nemigrate vor fi deconectate din 7 mai 2026 , iar cu o lună înainte se opresc operațiuni esențiale precum reîncărcările și activarea extraopțiunilor, potrivit unei informări către clienți citate de Gadget . Măsura marchează practic finalul ferestrei operaționale pentru utilizatorii care nu au trecut încă pe rețeaua Digi Mobil . Din notificarea transmisă clienților reiese un calendar în doi pași: din 7 aprilie 2026 : nu se mai pot face reîncărcări , nu se mai pot activa extraopțiuni și nu se mai pot înlocui cartele SIM ; din 7 mai 2026 : numerele nemigrate în rețeaua Digi vor fi deconectate . Context: transferul prepay după împărțirea Telekom Procesul vine după finalizarea achiziției Telekom România, la 1 octombrie 2025, când Vodafone și Digi Mobil au preluat părți diferite din afacere. Conform articolului, Vodafone a preluat controlul asupra Telekom România (inclusiv clienții postpaid și business, rețeaua de magazine și o parte importantă din infrastructură), iar Digi Mobil a preluat serviciile mobile preplătite și unele active (licențe de spectru și turnuri). Migrarea cartelelor preplătite Telekom către Digi Mobil a început în noiembrie 2025 și, potrivit aceleiași surse, „se apropie de final”. Ce ar trebui să facă utilizatorii vizați Notificarea citată indică drept canale de informare magazinele Telekom și Digi , precum și numerele 1234 (apel gratuit în rețeaua Telekom) și 0314004600 . Articolul nu oferă detalii despre pașii tehnici ai migrării, dincolo de faptul că serviciile sunt „în proces de migrare” către rețeaua Digi România. [...]
Piața globală a conexiunilor telecom ajunge la 1,3 trilioane de dolari în 2025, iar 5G trece de 3 miliarde de conexiuni , într-un context în care veniturile cresc moderat, iar investițiile totale scad ușor, potrivit IT Home , care citează date dintr-un raport Omdia . În trimestrul IV 2025, piața globală a conexiunilor (care include comunicații mobile, broadband fix și telefonie fixă) a atins 333 miliarde dolari (aprox. 1.532 miliarde lei), în creștere cu 5% față de anul anterior. Pe întreg anul 2025, veniturile totale au fost de 1,3 trilioane dolari (aprox. 5.980 miliarde lei), plus 4% anual. Omdia interpretează evoluția ca un semn că industria telecom rămâne dependentă de activitățile „de bază”, cu ritm lent, în timp ce caută surse noi de creștere. 5G accelerează, dar rămâne sub 4G ca volum Raportul indică faptul că numărul conexiunilor 5G la nivel global ajunge la 3 miliarde în 2025, în creștere cu 34% față de anul anterior. Chiar și așa, 5G este încă sub dimensiunea rețelelor 4G, estimate la 8,3 miliarde de conexiuni, însă ritmul de adopție „se accelerează”. Asia rămâne cea mai mare piață, cu 69% din conexiunile 5G la nivel global. Broadband fix: 1,6 miliarde de conexiuni, fibra domină Pe segmentul de broadband fix, Omdia estimează 1,6 miliarde de conexiuni în 2025. Tehnologiile FTTx (fibră până la locuință/clădire, în diverse variante) își păstrează poziția dominantă, cu peste 1,169 miliarde de conexiuni, în creștere cu 7% anual. FWA 5G : India depășește SUA în T4 O schimbare operațională notabilă apare în accesul fix wireless (FWA – internet fix livrat prin rețele mobile): în trimestrul IV 2025, India depășește SUA și devine cea mai mare piață de 5G FWA, cu 14,5 milioane de conexiuni, față de 13,9 milioane în SUA. Investiții în scădere, dar cu un ritm de reducere mai mic La nivel de industrie, cheltuielile de capital (CAPEX – investiții în infrastructură și echipamente) sunt estimate la 303 miliarde dolari în 2025 (aprox. 1.394 miliarde lei), în scădere cu 2% față de anul anterior. Omdia notează însă că reducerea este mai mică decât în 2024, când declinul a fost de 3,5%. În clasamentul veniturilor operatorilor, operatorii din SUA și China continuă să domine: cele două țări ocupă împreună 8 din primele 10 poziții, restul de 2 revenind Japoniei. [...]
