Știri
Știri din categoria Telecom

Comisia Europeană pregătește reguli de securitate cibernetică ce ar putea exclude complet Huawei și ZTE din infrastructura telecom din UE, o mișcare cu potențial de a tensiona suplimentar relațiile comerciale cu China, care avertizează deja cu măsuri de răspuns, potrivit Huawei Central.
Publicația scrie că executivul european a recomandat statelor membre (27 de țări) să reducă dependența de furnizori chinezi, iar noile reguli ar urmări eliminarea așa-numiților „furnizori cu risc ridicat” din piața UE. În această categorie ar intra, în mod explicit, Huawei și ZTE, vizate de o posibilă interdicție în piața telecom.
Conform materialului, Comisia ar fi elaborat reguli noi de securitate cibernetică menite să ducă la o interdicție completă pentru Huawei și ZTE în telecom. În plus, recomandarea s-ar extinde și către aliații UE, cu îndemnul de a exclude companiile chineze din infrastructura de conectivitate a operatorilor locali.
Huawei Central notează că, până acum, disputa a fost în principal una „verbală”, însă noile reguli ar putea transforma discuția într-o interdicție efectivă, dacă vor fi adoptate și aplicate.
Potrivit sursei, propunerile ar fi încadrate sub un act numit „Buy European”, prezentat ca un instrument pentru întărirea securității naționale și protejarea vieții private a utilizatorilor prin evitarea anumitor tehnologii și furnizori.
Publicația precizează, totuși, că UE „încă nu a decis toate lucrurile” pe acest subiect, ceea ce indică faptul că forma finală și calendarul măsurilor rămân neclare.
China a avertizat săptămâna trecută că va răspunde dacă politica nu suferă „schimbări substanțiale”, menționează Huawei Central. Ministerul Comerțului de la Beijing ar fi catalogat inițiativele drept „discriminatorii”, susținând că ar încălca regulile Organizației Mondiale a Comerțului și ar afecta comerțul și cooperarea UE–China.
Un purtător de cuvânt chinez, citat de publicație, a declarat:
„China a trimis scrisori săptămâna aceasta (săptămâna trecută) către diviziile de industrie și telecomunicații ale Comisiei, cu o listă de măsuri pe care Beijingul vrea să fie retrase.”
În evaluarea sursei, un astfel de act ar putea avea „consecințe majore” asupra relațiilor comerciale dintre UE și China, pe fondul unui climat deja sensibil în zona tehnologiei și a lanțurilor de aprovizionare.
Recomandate

O instanță britanică a obligat Samsung să plătească ZTE 392 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) într-un litigiu de licențiere de brevete esențiale pentru conectivitatea smartphone-urilor , potrivit iThome . Decizia vizează componenta din Marea Britanie a unei dispute globale privind condițiile și costurile pentru utilizarea brevetelor ZTE în telefoanele Samsung. Hotărârea a fost pronunțată vineri, ora locală, de Înalta Curte din Anglia și Țara Galilor . Judecătorul Richard Meade a stabilit că plata este o sumă unică („lump sum”), după ce companiile nu au reușit să ajungă la un acord pentru reînnoirea unei înțelegeri anterioare din 2021. De ce contează pentru telecom: costul licențelor „esențiale” și riscul de litigii Cazul se înscrie în seria de conflicte din industria telecom privind licențele FRAND (condiții „corecte, rezonabile și nediscriminatorii”) pentru brevete considerate critice pentru accesul la rețea. În astfel de dosare, miza economică este ridicată: licențele pot influența direct costul de producție și marjele pe segmentul smartphone, iar deciziile instanțelor pot deveni repere în negocierile dintre producători și deținătorii de portofolii de brevete. Cum s-a ajuns la sumă și ce urmează În proces, Samsung a cerut în decembrie 2024, la Londra, stabilirea în instanță a unor termeni FRAND pentru licențiere. Instanța a fixat acum plata la 392 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), o valoare: peste plafonul de 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) susținut de Samsung; sub nivelul de 731 milioane de dolari (aprox. 3,4 miliarde lei) solicitat de ZTE. Pe plan internațional, ZTE a deschis procese paralele împotriva Samsung în China, Germania și Brazilia, pe același tip de dispută de licențiere, conform informațiilor citate de Reuters în materialul preluat de iThome. Samsung și ZTE nu au comentat imediat, iar ambele companii au drept de apel, ceea ce lasă deschisă posibilitatea prelungirii litigiului și a incertitudinii privind costul final al licenței. [...]

Huawei și MTN au pus în funcțiune, în Abuja, primul site comercial din lume cu Massive MIMO sub 1 GHz , o implementare care vizează direct creșterea rapidă a traficului 4G și reducerea congestiei în rețelele mobile din Nigeria, potrivit IT之家 . Soluția, activată în rețeaua existentă, a dus la o creștere de 104% a traficului LTE pe frecvențe joase, în timp ce experiența utilizatorilor la descărcare (downlink) a urcat cu 28% față de vechile stații 4T4R. În același timp, utilizarea PRB (Physical Resource Block – „blocuri de resurse fizice”, unități de alocare a capacității radio în LTE) a scăzut cu 8%, ceea ce indică o eficiență mai bună a resurselor radio. De ce contează: frecvențele joase sunt „gâtul de sticlă” al rețelelor 4G Nigeria trece printr-o migrare accelerată de la 2G și 3G către 4G, pe fondul creșterii consumului de video scurt, transmisiuni live și plăți mobile, iar traficul LTE crește rapid. Datele Comisiei de Comunicații din Nigeria arată că, până în ianuarie 2026, 4G ajunsese la 53,41% din totalul conexiunilor, față de 47,23% în aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce 2G și 3G continuă să scadă. În acest context, spectrul sub 1 GHz – descris drept „spectru de aur” și asociat benzilor de 700 MHz, 800 MHz și 900 MHz – devine critic pentru acoperire, dar este limitat ca resursă, ceea ce amplifică riscul de congestie și degradarea experienței utilizatorilor. Ce aduce tehnic implementarea: mai multă capacitate pe spectru fragmentat Conform informațiilor prezentate, Massive MIMO sub 1 GHz aplică tehnologia de antene în masă și tehnici de bandă largă în frecvențe joase, cu obiectivul de a integra mai eficient spectrul fragmentat și de a crește eficiența utilizării acestuia. În comparație cu 4T4R, soluția ar putea dubla capacitatea LTE la descărcare, iar în perspectiva evoluției către NR (New Radio – standardul radio 5G), capacitatea rețelei ar putea ajunge la 3,2 ori, potrivit aceleiași surse. În testele comerciale anterioare menționate, produsul ar fi obținut, față de echipamentele tradiționale 2T2R pe frecvențe joase: creștere de 5 ori a capacității la descărcare; îmbunătățirea acoperirii la urcare (uplink) cu 8 dB; creștere de 4 ori a vitezei la urcare; dublarea razei de acoperire pentru o experiență de 20 Mbps la urcare. Soluția este prezentată ca suportând coexistența mai multor standarde (GSM, UMTS, LTE, NR și NB-IoT), pentru o tranziție graduală către 5G. Context: extinderea colaborării Huawei–MTN Implementarea din Abuja vine pe fondul aprofundării cooperării dintre MTN și Huawei. În martie 2026, la MWC Barcelona , cele două companii au semnat un memorandum de înțelegere pentru 2026, care vizează evoluția rețelelor inteligente bazate pe AI, incluziunea digitală și dezvoltarea serviciilor de internet fix, cu un obiectiv comun de evoluție către „rețele autonome” de nivel L4. Tot în această lună, cele două companii au testat în Nigeria, potrivit sursei, prima legătură comercială de microunde full-duplex de 25 Gbps din Africa subsahariană, ca opțiune pentru backhaul (legătura de transport dintre stațiile radio și rețeaua de bază) în rețelele 5G. [...]

Huawei a obținut sesizarea CCR pe legea care i-a blocat accesul la 5G , deschizând un nou front juridic cu potențial impact de reglementare asupra pieței telecom, potrivit Profit . Gigantul telecom chinez a obținut în justiția civilă românească sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind legea în baza căreia statul i-a respins, în urmă cu peste doi ani, cererea de autorizare pentru utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G. Miza demersului este direct legată de cadrul legal care a stat la baza deciziei de excludere a companiei din 5G-ul românesc. Dacă CCR ar admite excepția, ar putea apărea consecințe asupra modului în care se aplică această legislație, cu efecte în lanț pentru deciziile administrative deja luate și pentru actorii din telecom care își construiesc rețelele 5G în actualele condiții. Ce se întâmplă mai departe Sesizarea CCR mută disputa din zona litigiului civil către controlul de constituționalitate, ceea ce poate prelungi calendarul unei clarificări finale. Din informațiile disponibile în material, nu sunt detaliate termenele la care Curtea ar urma să se pronunțe și nici argumentele concrete invocate în excepția de neconstituționalitate. [...]

Comisia Europeană a validat demersul ANCOM de a impune accesul concurenței la rețeaua fixă DIGI în aproape 6.000 de localități, o decizie cu impact direct asupra structurii concurențiale din zone unde operatorul este, în majoritatea cazurilor, singurul furnizor, potrivit gadget.ro . Miza: deschiderea pieței de internet fix și TV în localități cu risc de abuz de poziție dominantă, printr-un mecanism de acces reglementat. Decizia vizează o arie în care rețeaua fixă a DIGI ar urma să fie pusă la dispoziția altor operatori, în condiții stabilite și supravegheate de autoritatea de reglementare. Conform informațiilor prezentate, în aceste localități ANCOM consideră că DIGI are o poziție puternic dominantă, iar în peste 90–95% dintre cazuri ar fi vorba de monopol. Ce înseamnă „acces la rețea” și cum se aplică În practică, DIGI ar urma să permită altor companii (precum Orange și Vodafone) să folosească infrastructura sa fixă contra unor tarife de acces, descrise ca un tip de „chirie”. Tarifele ar trebui să fie: rezonabile (nu stabilite arbitrar, ci negociate și validate cu ANCOM în baza directivelor UE); nediscriminatorii (aceleași condiții pentru toți); transparente, cu condiții contractuale clare. Modelul este unul de tip „wholesale” (vânzare en-gros de acces la rețea), care le permite competitorilor să vină cu propriile oferte comerciale peste infrastructura existentă. De ce contează pentru piață și pentru utilizatori Publicația estimează că schimbarea ar putea afecta o populație de peste 4,6 milioane de locuitori. Efectul urmărit este creșterea concurenței în zone unde opțiunile sunt limitate sau inexistente, ceea ce ar putea însemna: mai multe alternative de furnizor pentru internet fix și televiziune; presiune competitivă pe prețuri și pachete; reducerea riscului ca un operator dominant să impună condiții nefavorabile în lipsa concurenței. În același timp, materialul notează că dreptul de proprietate asupra infrastructurii este recunoscut prin plata tarifelor de acces, argument folosit pentru a contrabalansa temerea că obligația ar descuraja investițiile viitoare. Context: reglementări UE de care DIGI a beneficiat în expansiunea externă Un element de context relevant este că, potrivit analizei, DIGI s-a extins în mai multe piețe europene folosind mecanisme similare de acces la infrastructura altora. Sunt menționate: Spania: strategie mixtă (rețea proprie + acces la alte rețele); compania a funcționat mult timp ca MVNO (operator virtual, fără rețea proprie) și ar fi devenit MNO (operator cu rețea proprie) din 2025; Italia: DIGI ar fi în continuare 100% MVNO și, pe fibră, ar folosi infrastructura Open Fiber; Portugalia și Belgia: strategie hibridă, cu dezvoltare proprie și închiriere de infrastructură existentă. Ce urmează În baza „undei verzi” de la Comisia Europeană, ANCOM poate continua stabilirea pașilor pentru implementarea accesului concurenței la rețeaua fixă DIGI în localitățile vizate. Sursa nu oferă un calendar concret sau detalii despre nivelul tarifelor, acestea urmând să fie negociate și validate în procedura de reglementare. [...]

Comisia Europeană a deblocat măsura ANCOM privind accesul la rețeaua fixă DIGI , potrivit Gadget.ro . Decizia permite autorității de reglementare din România să continue demersul prin care ar putea obliga DIGI să ofere acces concurenței la rețeaua sa de internet fix, în zone considerate neconcurențiale. Miza este legată de localități în care, conform ANCOM, DIGI ar avea o poziție foarte puternică sau ar fi furnizor unic, ceea ce ar crea riscul de abuz de poziție dominantă. În primăvara lui 2025, ANCOM anunța că intervenția ar viza aproape 6.300 de localități, cu o populație de aproximativ 5,3 milioane de locuitori. Propunerea a ajuns la Comisia Europeană, care în ianuarie 2026 a transmis că are „îndoieli serioase” privind compatibilitatea măsurii cu legislația europeană, a blocat proiectul și a deschis o investigație. Ulterior, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (BEREC) a intervenit pe 4 martie, respingând îndoielile Comisiei și concluzionând că intervenția propusă de ANCOM este „proporțională și justificată”. Pe baza acestei poziții și a informațiilor suplimentare furnizate de ANCOM, Comisia Europeană și-a schimbat punctul de vedere. Comisia consideră că măsurile corective propuse de ANCOM – care vizează doar zonele neconcurențiale – sunt proporționale și justificate. ANCOM poate continua cu măsurile sale de reglementare. În forma descrisă în articol, cazul are câteva repere-cheie: ANCOM urmărește să impună accesul concurenței la rețeaua fixă DIGI în zone cu concurență redusă; Comisia Europeană a blocat inițial măsura și a deschis o investigație, invocând „îndoieli serioase”; BEREC a susținut intervenția ca fiind proporțională și justificată; Comisia Europeană a revenit asupra poziției, permițând continuarea demersului ANCOM. Ce urmează, în practică, este ca ANCOM să poată continua procedurile de reglementare pentru impunerea accesului la rețea, în limitele menționate (zone neconcurențiale). [...]

Vodafone a scumpit abonamentele flexibile Easy la doar două luni de la lansare, dar a mărit și beneficiile, miza fiind să recupereze teren într-o piață în care utilizatorii migrează ușor între rețele . O analiză Mobilissimo arată însă că, dincolo de „cifrele” din ofertă, experiența de utilizare (viteze, aplicație, suport) rămâne punctul sensibil care poate limita adopția. În 2026, planurile Vodafone Easy au păstrat denumirile, dar au urcat ca preț față de finalul lui 2025, într-un interval scurt de la debutul serviciului. În același timp, pachetele includ mai multe beneficii, inclusiv trafic în roaming și minute internaționale, ceea ce le face comparabile direct cu ofertele „flexibile” de tip YOXO . Ce s-a schimbat la Vodafone Easy în 2026 Potrivit sursei, Vodafone Easy are trei planuri, cu prețuri și beneficii actualizate: 2,5 euro/lună (aprox. 13 lei) : 3 GB internet național și roaming (SEE, Moldova, Ucraina) + minute și SMS-uri naționale și în roaming (SEE, Moldova, Ucraina) 4,5 euro/lună (aprox. 23 lei) : 7 GB internet în roaming (SEE, Moldova, Ucraina) + internet național nelimitat (5G) + minute și SMS-uri naționale nelimitat + 100 de minute internaționale 9,5 euro/lună (aprox. 48 lei) : 14,5 GB internet în roaming (SEE, Moldova, Ucraina) + internet național nelimitat (5G) + minute și SMS-uri naționale nelimitat + 300 de minute internaționale Publicația notează că, „pe hârtie”, oferta arată competitivă, chiar dacă scumpirea a venit rapid după lansare. Unde se rupe lanțul: reclamații despre rețea și suport Dincolo de pachetul comercial, Mobilissimo indică un risc operațional: în discuții de pe Reddit apar plângeri legate de viteze (inclusiv situații în care 5G pe Easy ar fi mai slab decât 4G+ la Orange/YOXO), dar și de aplicație (experiență neintuitivă și erori la activarea opțiunilor). O altă problemă menționată este accesul dificil la suport uman: în aplicație există un asistent AI („Toby”), descris ca fiind puțin util, iar pentru a ajunge mai repede la un operator prin call center ar exista o taxă de 2 euro (aprox. 10 lei) . Un utilizator citat de sursă susține că a fost transferat repetat între operatori și i s-ar fi spus că nu există personal dedicat exclusiv pentru Easy. Cum se poziționează față de YOXO și DIGI În comparația din articol, YOXO este prezentat ca un produs mai „matur”, cu diferențe mici de preț față de Easy și cu o experiență de utilizare mai previzibilă (aplicație, notificări, plăți), potrivit autorului. DIGI intră în ecuație prin relansarea ofertelor Prepay/eSIM, cu volume mari de date la prețuri mici, dar cu o limitare importantă în această comparație: flexibilitatea de tip „renunți oricând” este specifică Easy și YOXO, în timp ce DIGI ar avea oferte mai bune la abonamentele clasice, care implică, conform sursei, contract pe 2 ani. De ce contează Pentru Vodafone, Easy este un pariu pe segmentul de „abonament fără rigiditatea contractului”, unde utilizatorii pot pleca rapid dacă serviciul nu livrează constant. Analiza sugerează că oferta comercială a ajuns la un nivel competitiv , dar execuția (calitatea percepută a rețelei și suportul) poate decide dacă Easy devine alternativă reală la YOXO sau rămâne un produs „în lucru”. Mobilissimo recomandă prudență la portare și testarea serviciului (inclusiv prin eventuale perioade promoționale, precum o lună gratuită, menționată în articol) înainte de o decizie. [...]