Știri
Știri din categoria Tehnologie
OPPO ridică miza pe autonomie în gama Reno16, cu o baterie de 7.000 mAh pe Reno16 Pro, într-un pachet care păstrează încărcarea rapidă și duce seria într-o zonă mai apropiată de telefoanele orientate spre utilizare intensă, potrivit Mobilissimo. Seria a debutat în China și include două modele: Reno16 și Reno16 Pro.
Ambele telefoane vin cu acumulatori peste media segmentului, iar diferența dintre ele este în favoarea versiunii Pro:
În contextul în care autonomia a devenit un criteriu de cumpărare tot mai important (mai ales pentru utilizare mixtă, cu mult video și cameră), aceste valori indică o repoziționare a seriei Reno16 spre „rezistență” în utilizarea de zi cu zi, nu doar spre design și cameră.
Reno16 mizează pe un format mai compact, cu ecran OLED de 6,32 inch, rezoluție FHD+, rată de refresh 120 Hz și luminozitate de până la 3.600 niți (vârf). Are și „PWM dimming” (o tehnică de control al luminozității ecranului) și cititor de amprentă sub ecran. Procesorul este Dimensity 8550.
Reno16 Pro urcă la un ecran AMOLED de 6,78 inch, tot cu 120 Hz, „PWM dimming”, luminozitate de până la 3.600 niți (vârf) și cititor de amprentă sub ecran. La capitolul performanță, modelul Pro trece la Dimensity 9500s și este listat cu opțiuni de 12/16 GB RAM și 256/512 GB stocare.
Un element comun important pentru cele două modele este camera principală „wide” de 200 MP. Pentru Reno16 Pro, configurația detaliată include:
Mobilissimo notează că ambele telefoane ar avea aceeași cameră față-spate, însă detalierea completă din material este prezentată pentru varianta Pro.
În China, prețurile menționate sunt:
Publicația nu indică, în informațiile disponibile, un calendar pentru lansarea în afara Chinei.
Recomandate
Chuwi a listat în China o tabletă 2-în-1 de 12 inci, cu preț de la 2.299 yuani (aprox. 1.450 lei), mizând pe un format convertibil la cost redus , potrivit IT Home . Dispozitivul „Cross 360” este deja disponibil pe JD.com în două configurații, cu diferența principală la stocare. Preț și configurații: diferența e la SSD Tableta este oferită în două variante, ambele cu 12 GB RAM: 12 GB RAM + 256 GB stocare: 2.299 yuani (aprox. 1.450 lei ) – link pe preț: 2.299 yuani 12 GB RAM + 512 GB stocare: 2.499 yuani (aprox. 1.570 lei ) Specificații: Celeron N5095 și Windows 11 , într-un corp subțire Modelul folosește un șasiu din aliaj de aluminiu, cu grosime de 10 mm și greutate de 645 g . Ecranul este un LCD de 12 inci , cu rezoluție 2000×1200 și luminozitate de 300 niți . La interior, tableta vine cu procesor Intel Celeron N5095 , alături de 12 GB LPDDR4 și stocare M.2 SSD de 256 GB sau 512 GB. Publicația notează un TDP de până la 15 W (puterea termică maximă proiectată), iar conectivitatea include un port USB-C „full-function” (adică suportă mai multe funcții, nu doar încărcare). Sistemul de operare este Windows 11 . Pe partea foto, dispozitivul are o cameră frontală de 1 MP și una spate de 5 MP . De ce contează În zona tabletelor 2-în-1, combinația dintre Windows 11 , SSD M.2 și un format convertibil „360” la un preț de pornire de circa 1.450 lei poziționează produsul ca alternativă de buget pentru utilizare de bază (productivitate ușoară, consum media), cu compromisuri vizibile la camere și, implicit, la segmentul țintă. [...]
China rămâne dependentă de ASML pentru litografie avansată, iar UBS vede un decalaj de circa 10 ani la EUV , ceea ce prelungește presiunea geopolitică și comercială asupra lanțului global de producție de cipuri, potrivit Wccftech . Analiza băncii de investiții UBS susține că, în zona litografiei EUV (ultraviolet extrem, tehnologie-cheie pentru cipurile de ultimă generație), progresul Chinei ar fi comparabil cu nivelul la care se afla ASML în 2004. Consecința: UBS estimează că Beijingul nu va ajunge la paritate cu ASML la EUV în următorii zece ani, în condițiile în care restricțiile SUA limitează accesul producătorilor chinezi la aceste echipamente. De ce contează: EUV rămâne „gâtul de sticlă” pentru cipurile de vârf EUV este o verigă critică în producția avansată de semiconductori: fără astfel de scanere, fabricarea celor mai noi cipuri devine mai complicată și mai costisitoare. UBS își bazează concluzia privind decalajul la EUV pe analiza brevetelor. În paralel, ASML lucrează la sisteme high-NA EUV (cu apertură numerică mare), o evoluție care crește precizia și claritatea expunerii, ridicând și mai mult ștacheta față de tehnologiile DUV (ultraviolet profund) folosite pe scară largă în generațiile anterioare. Unde poate recupera China mai repede: DUV „cu imersie”, dar cu limite UBS indică faptul că, spre deosebire de EUV, China ar putea reduce mai rapid diferența la litografia DUV cu imersie (numită și „litografie umedă”), în doi până la cinci ani . Tehnologia folosește un strat de apă ultra-pură pentru a reduce lungimea de undă efectivă a luminii și a crește rezoluția și profunzimea de focalizare. Totuși, chiar și cu progrese pe DUV, UBS anticipează că China va continua să depindă de ASML din cauza diferențelor de randament (yield) și productivitate (throughput) — adică proporția de cipuri bune obținute și volumul realizat într-un interval de timp. UBS menționează ca actori relevanți pe partea de echipamente Shanghai Micro Electronics Equipment (SMEE) și startup-ul Shanghai Yuliangsheng Technology Co., Ltd. , dar subliniază că acestea ar trebui urmărite mai degrabă pentru evoluția DUV, nu EUV. (Wccftech trimite, pentru context despre SMEE, la un material separat: https://wccftech.com/chinas-duv-chip-making-machine-is-far-off-from-being-a-threat-to-asml-says-report/ ) Impact comercial pentru ASML: China rămâne piață mare, dar cu risc de reglementare UBS notează că ASML depinde încă semnificativ de vânzările către China: 33% din vânzările din 2025 ar fi venit din această piață, față de 10% înainte de 2020 , conform aceleiași analize. În scenariul negativ („bear case”), UBS ia în calcul noi restricții asupra vânzărilor de DUV către China. În același timp, banca se așteaptă ca China să reprezinte 15%–20% din vânzările ASML în 2027 , semn că ponderea ar putea scădea față de vârful recent, dar fără să dispară din ecuație. Pentru industrie, mesajul este că „decuplarea” tehnologică pe litografie avansată rămâne lentă: China poate avansa pe DUV, însă EUV — și cu atât mai mult high-NA EUV — continuă să fie zona în care ASML păstrează un avantaj structural, amplificat de reglementări. [...]
China rămâne departe de autonomia în litografie avansată , iar capacitatea sa de a dezvolta echipamente EUV (litografie cu ultraviolete extreme, esențială pentru cipuri de ultimă generație) ar fi comparabilă cu nivelul la care era ASML în 2004, potrivit unei note a unui analist UBS citate de Tom's Hardware . Implicația economică este că, în pofida investițiilor și a eforturilor de substituire a importurilor, China ar putea avea nevoie de ani buni până să ajungă la producție de volum cu echipamente comparabile cu cele occidentale. Analistul UBS Francois-Xavier Bouvignies afirmă, într-o notă către clienți, că situația s-ar putea schimba în următorii doi până la cinci ani dacă firmele chineze vor începe să producă în masă sisteme de litografie DUV cu imersie (o generație anterioară EUV, dar încă importantă pentru noduri tehnologice mai vechi). Totuși, chiar și în acest scenariu, industria chineză a semiconductorilor ar rămâne „mult în urma” rivalilor occidentali, potrivit aceleiași evaluări, relatată de Bloomberg . De ce litografia este blocajul major Materialul subliniază că fotolitografia este, în general, cel mai complex și mai exigent proces individual din fabricația avansată de semiconductori. Un scanner modern trebuie să livreze simultan rezoluție, precizie de aliniere între straturi, control al focalizării, uniformitate și performanță stabilă, plus disponibilitate predictibilă (timp de funcționare) și nivel redus de defecte. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca un echipament să funcționeze „în laborator”; trebuie să fie utilizabil în producție de masă, fără compromisuri care ar reduce drastic randamentul sau productivitatea. În acest context, Tom’s Hardware notează că, istoric, pe măsură ce echipamentele au devenit mai complexe, doar ASML, Canon și Nikon au rămas producători relevanți, iar ASML este singurul furnizor de scanere EUV. Ce se știe despre eforturile Chinei și unde lipsesc dovezile Pe partea de echipamente pentru fabrici de cipuri (wafer fab tools), unele companii chineze au ajuns să livreze la scară industrială utilaje competitive pentru procese precum depunere chimică, curățare, gravare și oxidare/difuzie, folosite deja de producători locali de cipuri, potrivit articolului. Însă litografia rămâne veriga slabă: nu există indicii solide că producătorii din China au ajuns la producție de volum pentru scanere DUV cu imersie capabile de 45 nm și sub acest prag. În centrul discuției este Shanghai Micro Electronics Equipment (SMEE), înființată în 2002 și descrisă drept cel mai important producător chinez de echipamente de litografie. SMEE ar fi prezentat în 2023 un sistem DUV cu imersie, SSA/800-10W, despre care s-a spus că poate produce cipuri până la 28 nm, însă Tom’s Hardware afirmă că nu există dovezi că acest echipament ar fi intrat în producție de masă sau că ar fi fost adoptat de un producător pentru fabricarea de volum. Publicația argumentează că, dacă ar fi existat livrări în 2023–2024, ar fi apărut măcar semnale indirecte (înregistrări de achiziție/acceptanță, comenzi de componente, anunțuri de angajare, lucrări științifice). În iulie au reapărut relatări despre scanere DUV cu imersie fabricate în China și produse în masă de Shanghai Aishengna Electronic Technology Group (unitate sau afiliat SMEE), însă, din nou, fără dovezi și fără detalii despre nodurile vizate sau capacitatea de producție, potrivit articolului. În plus, materialul indică lipsa unor semne tipice pentru introducerea unui echipament nou în industrie, precum livrări de sisteme de evaluare către fabrici și rezultate preliminare de calificare a proceselor. Ce urmează, realist, dacă apare primul scanner utilizabil Chiar și în ipoteza apariției unui prim scanner chinez DUV cu imersie funcțional, Tom’s Hardware descrie un calendar de integrare lent: utilizare pe plachete de inginerie, comparații cu echipamentele ASML, dezvoltare de „rețete” (setări și pași de proces), identificare de probleme și feedback către producător — un proces care poate dura circa un an. Calificarea pentru producție de masă ar mai adăuga cel puțin încă un an pentru un singur strat, și mai mult pentru mai multe straturi, astfel că introducerea într-un flux existent ar lua „cel puțin doi ani, dar probabil mai mult”. În lipsa unor indicatori „reali” că producătorii chinezi pot fabrica și livra astfel de scanere către clienți, concluzia rămâne cea din nota UBS: industria de litografie a Chinei ar fi, în acest moment, la un nivel comparabil cu cel al ASML din mijlocul anilor 2000. [...]
Integrarea senzorilor EEG în căști mută competiția din audio spre date biometrice sensibile , iar miza devine cine controlează „neurodatele” și în ce condiții pot fi folosite, potrivit Mobilissimo . EEG (electroencefalografie) înseamnă măsurarea semnalelor electrice generate de activitatea creierului, în mod tradițional cu electrozi plasați pe scalp, în spitale sau laboratoare. Producătorii de gadgeturi încearcă acum să aducă o parte din acești senzori în căști, adică într-un dispozitiv purtat zilnic. Publicația precizează că nu este vorba despre „citirea gândurilor”. Software-ul caută tipare în semnale și încearcă să estimeze stări precum somnul, oboseala sau nivelul de concentrare. Exemple de produse și direcții urmărite de companii În zona de consum apar deja produse care integrează electrozi EEG în căști, iar alți jucători testează direcția prin brevete: Neurable MW75 Neuro : căști cu senzori EEG integrați, folosiți pentru monitorizarea concentrării; NextSense Smartbuds : căști mici cu electrozi integrați, inclusiv pentru monitorizarea somnului; Apple : a depus în 2023 o cerere de brevet pentru căști in-ear cu electrozi capabili să măsoare semnale EEG (un brevet nu confirmă un produs viitor); AirPods Pro 3 : măsoară deja pulsul, ceea ce sugerează o tendință de extindere a senzorilor biometrici în căști. Separat, Meta folosește o abordare diferită: EMG (electromiografie) pentru brățara Neural Band, care citește semnalele electrice produse de mușchii mâinii și le transformă în comenzi pentru ochelari inteligenți. Diferența, pe scurt: EEG urmărește activitatea cerebrală, EMG activitatea musculară . De ce contează: „neurodatele” și regulile de utilizare Partea sensibilă apare odată cu așa-numitele „neurodate” – informații derivate din activitatea cerebrală, pe lângă datele deja colectate de dispozitive precum ceasurile inteligente (puls, somn, temperatură). Odată ce astfel de senzori ajung în produse de consum, întrebările-cheie devin cine poate accesa aceste date, cât timp sunt păstrate și în ce scop pot fi refolosite. În acest context, Mobilissimo notează că UNESCO a adoptat în 2025 o recomandare privind etica neurotehnologiei, care include protejarea autonomiei și a intimității mentale. Concluzia practică: dacă EEG ajunge în produse „mainstream”, permisiunile cerute de aplicații ar putea deveni aproape la fel de importante ca autonomia bateriei sau funcțiile de anulare a zgomotului. [...]
Blackview aduce un „teleconvertor” pe telefoanele robuste, împingând prețul spre zona premium : modelul Xplore 6 ar urma să ajungă în Europa la final de septembrie, la „puțin sub 950 de euro” (aprox. 4.750 lei), într-un pachet care include lentila pentru zoom optic 10x și mai multe accesorii, potrivit Notebookcheck . Miza comercială este poziționarea unui telefon de exterior într-o categorie de preț în care, de regulă, cumpărătorii se uită la flagship-uri clasice, nu la dispozitive groase și grele. Telefonul a fost prezentat la IFA Berlin , iar publicația notează că Blackview încearcă să transfere în segmentul „rugged” (telefoane rezistente) idei văzute la modele chinezești high-end: un ecran secundar pe spate și un teleconvertor extern (o lentilă suplimentară care se atașează peste cameră pentru a mări zoomul optic). Ce primești pentru „sub 950 de euro” Conform specificațiilor prezentate la târg, Blackview Xplore 6 vine cu o carcasă groasă (18,2 mm) și grea (428 g), gândită pentru utilizare în aer liber. La interior, producătorul indică: chipset MediaTek Dimensity 9400+ ; 18 GB RAM; stocare de 512 GB sau 1 TB; ecran principal AMOLED de 6,73 inci, 3.200 x 1.440 pixeli, 120 Hz; ecran secundar pe spate de 1,47 inci, 368 x 194 pixeli, pentru informații de stare, control media și comenzi de bază pentru cameră (inclusiv folosirea camerei principale pentru selfie-uri); baterie de 12.000 mAh, cu încărcare rapidă la 120 W și încărcare wireless „până la 80 W”, potrivit producătorului. Pe partea de rezistență, telefonul este certificat MIL-STD-810H, IP68 și IP69K; producătorul susține că căderile de până la 2 metri nu ar trebui să producă daune serioase. Ecranul este protejat cu Gorilla Glass Victus 2. Teleconvertorul: diferențiatorul care justifică prețul Elementul central al produsului este teleconvertorul: în aplicația camerei, un extender de 3,33x transformă camera periscop de 3x (cu stabilizare optică, OIS) într-o cameră tele cu zoom optic 10x. Același nivel de zoom este disponibil și fără lentilă, dar ca zoom digital (adică prin decupare și procesare, cu potențială pierdere de detaliu). Lentila se înșurubează în carcasa de protecție dedicată. În testul scurt de la IFA, montajul a părut stabil, însă Notebookcheck precizează că nu poate spune cum se va comporta în timp. Cu teleconvertor și zoom digital suplimentar, aplicația indică posibilitatea de a ajunge până la echivalentul a 1.600 mm, iar interfața afișează o distanță focală de 230 mm și rotește imaginea. Publicația menționează și unele probleme de fluiditate software în utilizare (de exemplu, rotiri repetate ale imaginii la comutarea între fotografii și vizualizarea live), fără a evalua calitatea foto. Sistemul foto este descris ca având trei senzori de 50 MP; camera principală folosește un senzor OmniVision OV50H de 1/1,3 inci, cu OIS. În față există o cameră selfie de 50 MP, f/2,45. Disponibilitate și suport software Blackview Xplore 6 este așteptat în Europa de la finalul lunii septembrie, la un preț „puțin sub 950 de euro” (aprox. 4.750 lei), vândut direct de producător. Pachetul include teleconvertorul și accesorii precum căști, un dock de încărcare și o husă de protecție. Sistemul de operare este „în prezent” bazat pe Android 16, iar Blackview garantează trei ani de actualizări Android. [...]
O decizie preliminară a unui judecător federal din Delaware redesenează protecția juridică a brandului fostului Twitter , după ce X Corp. a obținut blocarea folosirii numelui „Twitter” de către un startup rival, dar nu și aceeași protecție pentru „Tweet” și logo-ul cu pasărea albastră, potrivit Mobilissimo . Miza este una de reglementare și operare: în litigiile de marcă, instanța analizează dacă un semn distinctiv este folosit „comercial” și continuu. În acest caz, judecătorul Colm Connolly a acordat o ordonanță preliminară care împiedică startup-ul Operation Bluebird să utilizeze marca „Twitter” pe durata procesului, pe motiv că ar putea crea confuzie și ar încălca drepturile X. De ce a contat „Twitter”, deși platforma s-a rebranduit în X Deși Elon Musk a împins rebrandingul către X încă din 2023, instanța a reținut indicii că numele „Twitter” continuă să fie folosit ca element de identificare a serviciului. În material sunt menționate două exemple care au cântărit în favoarea X: descrierea aplicației în App Store ca „X, formerly known as Twitter”; utilizarea domeniului twitter.com pentru redirecționarea utilizatorilor către X. Aceste elemente au fost interpretate ca utilizare comercială suficientă, cel puțin la acest stadiu, pentru a justifica protecția temporară a mărcii „Twitter”. „Tweet” și pasărea albastră, tratate ca mărci abandonate În schimb, pentru termenul „Tweet” și vechiul logo cu pasărea albastră, judecătorul a considerat, în această etapă, că X ar fi abandonat drepturile, conform Reuters , citată de Mobilissimo. În evaluare au contat inclusiv declarații publice ale lui Musk din perioada rebrandingului, asociate cu intenția de a renunța la identitatea vizuală și terminologia Twitter. X a invocat conturi vechi și pagini rămase online ca dovadă că mărcile nu au fost abandonate, însă instanța nu a fost convinsă, tratându-le mai degrabă ca „urme” ale utilizării anterioare, nu ca exploatare comercială reală și continuă. Ce urmează și ce face între timp startup-ul Hotărârea este preliminară, iar procesul continuă. Operation Bluebird s-a conformat interdicției privind numele „Twitter” și și-a mutat proiectul către Tweet.app. Startup-ul susține că peste 172.000 de persoane au cerut rezervarea unor nume de utilizator, plătind câte 20 de dolari (aprox. 90 lei). Pentru X, cazul arată un risc concret al rebrandingului agresiv: poți păstra temporar numele vechi ca marcă, dar pierderea unor elemente-cheie (termeni și simboluri) poate slăbi controlul asupra ecosistemului și poate deschide spațiu pentru imitatori sau produse concurente care capitalizează pe recunoașterea istorică a brandului. [...]
