Știri
Știri din categoria Tehnologie
O decizie preliminară a unui judecător federal din Delaware redesenează protecția juridică a brandului fostului Twitter, după ce X Corp. a obținut blocarea folosirii numelui „Twitter” de către un startup rival, dar nu și aceeași protecție pentru „Tweet” și logo-ul cu pasărea albastră, potrivit Mobilissimo.
Miza este una de reglementare și operare: în litigiile de marcă, instanța analizează dacă un semn distinctiv este folosit „comercial” și continuu. În acest caz, judecătorul Colm Connolly a acordat o ordonanță preliminară care împiedică startup-ul Operation Bluebird să utilizeze marca „Twitter” pe durata procesului, pe motiv că ar putea crea confuzie și ar încălca drepturile X.
Deși Elon Musk a împins rebrandingul către X încă din 2023, instanța a reținut indicii că numele „Twitter” continuă să fie folosit ca element de identificare a serviciului. În material sunt menționate două exemple care au cântărit în favoarea X:
Aceste elemente au fost interpretate ca utilizare comercială suficientă, cel puțin la acest stadiu, pentru a justifica protecția temporară a mărcii „Twitter”.
În schimb, pentru termenul „Tweet” și vechiul logo cu pasărea albastră, judecătorul a considerat, în această etapă, că X ar fi abandonat drepturile, conform Reuters, citată de Mobilissimo. În evaluare au contat inclusiv declarații publice ale lui Musk din perioada rebrandingului, asociate cu intenția de a renunța la identitatea vizuală și terminologia Twitter.
X a invocat conturi vechi și pagini rămase online ca dovadă că mărcile nu au fost abandonate, însă instanța nu a fost convinsă, tratându-le mai degrabă ca „urme” ale utilizării anterioare, nu ca exploatare comercială reală și continuă.
Hotărârea este preliminară, iar procesul continuă. Operation Bluebird s-a conformat interdicției privind numele „Twitter” și și-a mutat proiectul către Tweet.app. Startup-ul susține că peste 172.000 de persoane au cerut rezervarea unor nume de utilizator, plătind câte 20 de dolari (aprox. 90 lei).
Pentru X, cazul arată un risc concret al rebrandingului agresiv: poți păstra temporar numele vechi ca marcă, dar pierderea unor elemente-cheie (termeni și simboluri) poate slăbi controlul asupra ecosistemului și poate deschide spațiu pentru imitatori sau produse concurente care capitalizează pe recunoașterea istorică a brandului.
Recomandate
Integrarea senzorilor EEG în căști mută competiția din audio spre date biometrice sensibile , iar miza devine cine controlează „neurodatele” și în ce condiții pot fi folosite, potrivit Mobilissimo . EEG (electroencefalografie) înseamnă măsurarea semnalelor electrice generate de activitatea creierului, în mod tradițional cu electrozi plasați pe scalp, în spitale sau laboratoare. Producătorii de gadgeturi încearcă acum să aducă o parte din acești senzori în căști, adică într-un dispozitiv purtat zilnic. Publicația precizează că nu este vorba despre „citirea gândurilor”. Software-ul caută tipare în semnale și încearcă să estimeze stări precum somnul, oboseala sau nivelul de concentrare. Exemple de produse și direcții urmărite de companii În zona de consum apar deja produse care integrează electrozi EEG în căști, iar alți jucători testează direcția prin brevete: Neurable MW75 Neuro : căști cu senzori EEG integrați, folosiți pentru monitorizarea concentrării; NextSense Smartbuds : căști mici cu electrozi integrați, inclusiv pentru monitorizarea somnului; Apple : a depus în 2023 o cerere de brevet pentru căști in-ear cu electrozi capabili să măsoare semnale EEG (un brevet nu confirmă un produs viitor); AirPods Pro 3 : măsoară deja pulsul, ceea ce sugerează o tendință de extindere a senzorilor biometrici în căști. Separat, Meta folosește o abordare diferită: EMG (electromiografie) pentru brățara Neural Band, care citește semnalele electrice produse de mușchii mâinii și le transformă în comenzi pentru ochelari inteligenți. Diferența, pe scurt: EEG urmărește activitatea cerebrală, EMG activitatea musculară . De ce contează: „neurodatele” și regulile de utilizare Partea sensibilă apare odată cu așa-numitele „neurodate” – informații derivate din activitatea cerebrală, pe lângă datele deja colectate de dispozitive precum ceasurile inteligente (puls, somn, temperatură). Odată ce astfel de senzori ajung în produse de consum, întrebările-cheie devin cine poate accesa aceste date, cât timp sunt păstrate și în ce scop pot fi refolosite. În acest context, Mobilissimo notează că UNESCO a adoptat în 2025 o recomandare privind etica neurotehnologiei, care include protejarea autonomiei și a intimității mentale. Concluzia practică: dacă EEG ajunge în produse „mainstream”, permisiunile cerute de aplicații ar putea deveni aproape la fel de importante ca autonomia bateriei sau funcțiile de anulare a zgomotului. [...]
Blackview aduce un „teleconvertor” pe telefoanele robuste, împingând prețul spre zona premium : modelul Xplore 6 ar urma să ajungă în Europa la final de septembrie, la „puțin sub 950 de euro” (aprox. 4.750 lei), într-un pachet care include lentila pentru zoom optic 10x și mai multe accesorii, potrivit Notebookcheck . Miza comercială este poziționarea unui telefon de exterior într-o categorie de preț în care, de regulă, cumpărătorii se uită la flagship-uri clasice, nu la dispozitive groase și grele. Telefonul a fost prezentat la IFA Berlin , iar publicația notează că Blackview încearcă să transfere în segmentul „rugged” (telefoane rezistente) idei văzute la modele chinezești high-end: un ecran secundar pe spate și un teleconvertor extern (o lentilă suplimentară care se atașează peste cameră pentru a mări zoomul optic). Ce primești pentru „sub 950 de euro” Conform specificațiilor prezentate la târg, Blackview Xplore 6 vine cu o carcasă groasă (18,2 mm) și grea (428 g), gândită pentru utilizare în aer liber. La interior, producătorul indică: chipset MediaTek Dimensity 9400+ ; 18 GB RAM; stocare de 512 GB sau 1 TB; ecran principal AMOLED de 6,73 inci, 3.200 x 1.440 pixeli, 120 Hz; ecran secundar pe spate de 1,47 inci, 368 x 194 pixeli, pentru informații de stare, control media și comenzi de bază pentru cameră (inclusiv folosirea camerei principale pentru selfie-uri); baterie de 12.000 mAh, cu încărcare rapidă la 120 W și încărcare wireless „până la 80 W”, potrivit producătorului. Pe partea de rezistență, telefonul este certificat MIL-STD-810H, IP68 și IP69K; producătorul susține că căderile de până la 2 metri nu ar trebui să producă daune serioase. Ecranul este protejat cu Gorilla Glass Victus 2. Teleconvertorul: diferențiatorul care justifică prețul Elementul central al produsului este teleconvertorul: în aplicația camerei, un extender de 3,33x transformă camera periscop de 3x (cu stabilizare optică, OIS) într-o cameră tele cu zoom optic 10x. Același nivel de zoom este disponibil și fără lentilă, dar ca zoom digital (adică prin decupare și procesare, cu potențială pierdere de detaliu). Lentila se înșurubează în carcasa de protecție dedicată. În testul scurt de la IFA, montajul a părut stabil, însă Notebookcheck precizează că nu poate spune cum se va comporta în timp. Cu teleconvertor și zoom digital suplimentar, aplicația indică posibilitatea de a ajunge până la echivalentul a 1.600 mm, iar interfața afișează o distanță focală de 230 mm și rotește imaginea. Publicația menționează și unele probleme de fluiditate software în utilizare (de exemplu, rotiri repetate ale imaginii la comutarea între fotografii și vizualizarea live), fără a evalua calitatea foto. Sistemul foto este descris ca având trei senzori de 50 MP; camera principală folosește un senzor OmniVision OV50H de 1/1,3 inci, cu OIS. În față există o cameră selfie de 50 MP, f/2,45. Disponibilitate și suport software Blackview Xplore 6 este așteptat în Europa de la finalul lunii septembrie, la un preț „puțin sub 950 de euro” (aprox. 4.750 lei), vândut direct de producător. Pachetul include teleconvertorul și accesorii precum căști, un dock de încărcare și o husă de protecție. Sistemul de operare este „în prezent” bazat pe Android 16, iar Blackview garantează trei ani de actualizări Android. [...]
Intrarea Isar Aerospace pe orbită poate reduce dependența Europei de SpaceX pentru lansarea sateliților , într-un moment în care UE și guvernele europene caută capacitate proprie de acces la spațiu, potrivit Economica . Compania germană a anunțat că a plasat pe orbită o rachetă dezvoltată de sectorul privat, lansată din Europa continentală. Isar Aerospace, startup spațial bavarez cu sediul lângă München, a comunicat pe platforma X că reușita reprezintă „prima dată când o rachetă dezvoltată de sectorul privat a fost plasată pe orbită din Europa continentală”, declarație citată de AFP. Transmisia video către sol s-a întrerupt la 10 minute după decolare, după ce racheta a depășit raza maximă a conexiunii. Racheta Spectrum a mai fost lansată o dată, în martie anul trecut, dar atunci s-a prăbușit în mare la 30 de secunde după decolare. În actuala misiune, prezentatorii transmisiunii în direct au spus că racheta a atins o altitudine de aproximativ 100 de kilometri la puțin sub patru minute de la lansare, adică linia Kármán, considerată granița teoretică a spațiului. Ce urmărește compania: producție de serie și lansări pentru sateliți pe orbită joasă Odată ajunsă la producția de serie, Spectrum ar urma să plaseze sateliți civili și militari pe orbita joasă a Pământului, la câteva sute de kilometri de Terra. Isar Aerospace își propune să producă 40 de rachete pe an și spune că are deja comenzi până în 2028 în valoare de „câteva sute de milioane de dolari”, deși racheta nu este încă gata pentru producția de serie. Spectrum transporta o încărcătură utilă formată din cinci sateliți științifici de la mai multe universități și un experiment științific. Nu a fost imediat clar dacă sateliții au fost plasați cu succes pe orbită. Miza pentru Europa: autonomie de lansare și presiune pe costuri În prezent, Europa este „în mare măsură incapabilă” să lanseze sateliți folosind propria tehnologie, iar majoritatea sateliților europeni au fost lansați de SpaceX, aspect care nemulțumește companiile spațiale europene. Isar Aerospace a comparat ritmul de lansări: SUA a lansat 198 de rachete anul trecut, în timp ce Europa a lansat doar opt. Europa mizează pe concurența dintre Isar și alte companii pentru a coborî costurile de lansare, pe un model similar cu cel impus în SUA de SpaceX. În paralel, Arianespace operează de mult timp din Guyana Franceză, iar Ariane rămâne un vehicul de lansare mare, capabil să ducă sarcini utile mai grele inclusiv pe orbite geostaționare, la aproximativ 36.000 de kilometri de Pământ. Potrivit European Spaceflight, în acest an au avut loc patru lansări Ariane. Finanțare și pașii următori Compania are aproximativ 400 de angajați, iar guvernul german, UE și alte state europene au un interes strategic în succesul ei. Isar Aerospace a strâns până acum peste o jumătate de miliard de euro capital de investiții și a semnat recent un contract de 200 de milioane de euro cu Agenția Spațială Europeană (ESA) , în cadrul unui program menit să accelereze dezvoltarea vehiculelor de lansare europene. Isar Aerospace intenționează să efectueze alte lansări în acest an, iar construcția celei de-a treia rachete Spectrum este deja într-un stadiu foarte avansat. Înaintea lansării reușite, compania a avut mai multe amânări și opriri ale pregătirilor, inclusiv din cauza unei valve defecte, a unei situații de siguranță în zona de lansare și a unor probleme tehnice identificate ulterior (scurgere la un vas sub presiune și o altă problemă apărută în iunie). [...]
Apple analizează măsuri pentru a crește veniturile recurente din App Store , într-un demers care ar putea însemna costuri mai mari pentru dezvoltatori și, implicit, presiune suplimentară într-o relație deja tensionată cu industria și autoritățile, potrivit 9to5Mac . Informația pleacă din cea mai recentă ediție a newsletterului „Power On ”, semnat de Mark Gurman la Bloomberg, care spune că Apple „vrea să găsească modalități de a crește marjele și de a stoarce venituri recurente suplimentare din platformă”. Inițiativa ar fi împinsă în principal de noul CEO John Ternus și de Eddy Cue, vicepreședinte senior pe servicii. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată nu este clar ce schimbări concrete ar putea implementa Apple în App Store. Materialul notează doar direcția: creșterea marjelor (adică reducerea costurilor și/sau majorarea veniturilor) și extinderea veniturilor recurente (încasări periodice, de tip abonament sau taxă anuală). Posibile măsuri discutate: costuri mai mici pentru Apple, taxe mai mari pentru dezvoltatori 9to5Mac enumeră câteva variante „posibile” prin care Apple ar putea crește marjele, fără a susține că acestea sunt deja decise: Reducerea sau eliminarea revizuirii manuale a aplicațiilor , proces considerat costisitor. O astfel de schimbare ar însemna mai multă automatizare, însă publicația notează că utilizatorii „probabil nu ar aprecia” o automatizare suplimentară a evaluării aplicațiilor. Majorarea taxei de membru în programul Apple Developer , care este în prezent de 99 dolari/an (aprox. 450 lei) . Introducerea unei taxe de tip abonament pentru dezvoltatorii mari, în funcție de trafic , pentru a transfera o parte din costurile de infrastructură către cei care generează volume mari. Legătura cu plecarea lui Phil Schiller Potrivit aceleiași relatări, acest efort ar fi fost „parte din motivul” pentru care Phil Schiller, executiv Apple de lungă durată, ar fi părăsit compania săptămâna trecută. Schiller a renunțat în 2020 la rolul de vicepreședinte senior pe marketing și a devenit Apple Fellow, poziție în care se ocupa și de App Store. Publicația spune că Schiller nu ar fi fost de acord cu direcția, considerând că astfel de mișcări ar putea irita și mai mult dezvoltatorii și guvernele, chiar dacă „nu a existat o explozie internă” pe subiect. De ce contează App Store este o componentă centrală a segmentului de servicii al Apple, iar orice schimbare care urmărește „stoarcerea” de venituri recurente poate afecta direct economia dezvoltatorilor: costuri fixe mai mari, noi taxe legate de trafic sau modificări de proces (revizuire) care pot schimba riscul operațional și reputațional al platformei. Deocamdată, rămâne la nivel de discuții și intenții raportate, fără un calendar sau un set de măsuri confirmate public. [...]
Intrarea senzorilor EEG în căști și ochelari mută discuția spre reguli pentru „neurodate”. O analiză preluată de Mediafax avertizează că neurotehnologia ar putea deveni discretă și banală în viața de zi cu zi, iar miza majoră va fi cine controlează informațiile rezultate din monitorizarea activității cerebrale. Tehnologia descrisă folosește senzori EEG (electroencefalografie) integrați în dispozitive purtabile pentru a detecta semnale asociate cu somnul, oboseala sau nivelul de concentrare. Dezvoltarea inteligenței artificiale face posibilă interpretarea unor tipare care, până recent, necesitau echipamente specializate. De la laborator la produse comerciale În material sunt menționate companii precum Neurable și NextSense , care comercializează deja dispozitive purtabile cu senzori EEG pentru monitorizarea activității cerebrale în contexte precum somnul sau oboseala. În paralel, Apple a depus în 2023 o cerere de brevet pentru AirPods echipate cu electrozi capabili să măsoare activitatea cerebrală. Este menționată și Meta, care a dezvoltat tehnologii ce folosesc semnale neuroelectrice provenite din activitatea musculară pentru controlul dispozitivelor, inclusiv al ochelarilor inteligenți. În această evoluție, rolul inteligenței artificiale este de a transforma semnale biologice colectate de senzori relativ ieftini în informații utilizabile de dispozitive digitale. „Nativi neurotehnologici” și normalizarea monitorizării Analiza citată ridică întrebarea ce se întâmplă cu o generație care crește considerând aceste tehnologii normale. Exemplul folosit: un copil care primește la 10 ani căști capabile să-i monitorizeze activitatea cerebrală ar putea să nu le perceapă ca „neurotehnologie”, ci ca pe un obiect obișnuit folosit pentru somn, studiu sau concentrare. Autorul propune termenul de „nativi neurotehnologici”, prin analogie cu „nativii digitali”, dar precizează că nu este vorba despre o generație uniformă sau despre o schimbare inevitabilă a modului în care funcționează creierul. Conceptul este prezentat ca un instrument pentru a formula din timp întrebările relevante pentru cercetare și societate. Miza: cine are acces la „neurodate” și unde e limita supravegherii Una dintre principalele probleme identificate este apariția „neurodatelor” – informații despre activitatea cerebrală – ca parte a ecosistemului de date biometrice și digitale. Materialul notează că, în anumite domenii, inclusiv în industrie, există deja dispozitive EEG folosite pentru monitorizarea oboselii angajaților, ceea ce deschide întrebări despre acces, scop și limite. În acest context, analiza pune problema diferenței dintre monitorizarea sănătății și supravegherea persoanei: cine poate vedea aceste date și în ce condiții. De ce regulile sunt presante Autorul susține că regulile nu ar trebui amânate până când toate răspunsurile științifice vor fi disponibile, deoarece infrastructura de utilizare a neurotehnologiei „este deja construită”. Sunt indicate trei direcții mari de cercetare: dezvoltarea tehnologică, efectele asupra cogniției și implicațiile sociale, inclusiv posibile efecte asupra identității, autoreglării și controlului impulsurilor la copii. Materialul ridică și o întrebare mai puțin intuitivă: cum s-ar putea schimba „vorbirea interioară” într-un mediu în care tehnologiile pot interpreta comunicarea fără cuvinte. [...]
Chuwi a listat în China o tabletă 2-în-1 de 12 inci, cu preț de la 2.299 yuani (aprox. 1.450 lei), mizând pe un format convertibil la cost redus , potrivit IT Home . Dispozitivul „Cross 360” este deja disponibil pe JD.com în două configurații, cu diferența principală la stocare. Preț și configurații: diferența e la SSD Tableta este oferită în două variante, ambele cu 12 GB RAM: 12 GB RAM + 256 GB stocare: 2.299 yuani (aprox. 1.450 lei ) – link pe preț: 2.299 yuani 12 GB RAM + 512 GB stocare: 2.499 yuani (aprox. 1.570 lei ) Specificații: Celeron N5095 și Windows 11 , într-un corp subțire Modelul folosește un șasiu din aliaj de aluminiu, cu grosime de 10 mm și greutate de 645 g . Ecranul este un LCD de 12 inci , cu rezoluție 2000×1200 și luminozitate de 300 niți . La interior, tableta vine cu procesor Intel Celeron N5095 , alături de 12 GB LPDDR4 și stocare M.2 SSD de 256 GB sau 512 GB. Publicația notează un TDP de până la 15 W (puterea termică maximă proiectată), iar conectivitatea include un port USB-C „full-function” (adică suportă mai multe funcții, nu doar încărcare). Sistemul de operare este Windows 11 . Pe partea foto, dispozitivul are o cameră frontală de 1 MP și una spate de 5 MP . De ce contează În zona tabletelor 2-în-1, combinația dintre Windows 11 , SSD M.2 și un format convertibil „360” la un preț de pornire de circa 1.450 lei poziționează produsul ca alternativă de buget pentru utilizare de bază (productivitate ușoară, consum media), cu compromisuri vizibile la camere și, implicit, la segmentul țintă. [...]
