Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
O campanie de phishing care vizează utilizatorii WhatsApp, Telegram și Signal poate duce la preluarea contului dacă victima ajunge să transmită „cheia de recuperare” (backup) cerută prin mesaje ce se dau drept suport tehnic, potrivit Antena 3 , care citează o alertă transmisă de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) pe baza unei semnalări FBI și CISA . Atacul a fost identificat pe 26 iunie 2026 și folosește mesaje care pretind că anunță probleme de securitate sau de sincronizare a contului. În scenariul descris de autorități, utilizatorul este îndrumat să activeze funcția de backup, apoi să trimită cheia de recuperare, sub pretextul „confirmării identității” sau al restaurării contului. De ce contează: cheia de recuperare poate rămâne valabilă „pe termen nelimitat” DNSC avertizează că serviciile oficiale de suport ale aplicațiilor de mesagerie nu cer niciodată coduri de verificare, PIN-uri sau chei de backup și nu trimit linkuri de verificare/restaurare prin mesaje în aplicație, comunicarea oficială fiind realizată doar prin canale verificate, precum e-mailul. Un element operațional important din avertisment este că, odată divulgată, cheia veche „rămâne validă pe termen nelimitat”, inclusiv pentru conturi nou create cu același număr de telefon. Cu alte cuvinte, compromiterea nu se oprește automat și poate necesita acțiune imediată din partea utilizatorului. Cine este vizat, potrivit avertismentului Conform informării citate, țintele principale ale campaniei sunt: oficiali guvernamentali; personal militar; jurnaliști; persoane cu acces la informații sensibile. Activitatea este atribuită unor grupuri asociate serviciilor de informații ruse, urmărite sub denumirile UNC5792 și UNC4221, mai arată avertismentul. Ce recomandă DNSC utilizatorilor Autoritățile recomandă: să nu fie introdusă și să nu fie transmisă nimănui cheia de recuperare; dacă cheia a fost deja divulgată, să fie regenerată imediat din setările aplicației; să fie raportat și blocat expeditorul mesajelor suspecte; să fie verificată autenticitatea informațiilor doar prin canale oficiale și să fie evitat accesul pe linkuri primite în conversații. DNSC subliniază că vigilența utilizatorilor rămâne esențială, deoarece astfel de atacuri de tip phishing exploatează încrederea în platformele de comunicare criptată. [...]
Punkt. a început livrările smartphone-ului MC03 , un model proiectat în Elveția și fabricat în Germania, orientat spre confidențialitate și securitatea datelor, potrivit Mobilissimo . Telefonul vizează utilizatorii care pun pe primul plan protejarea vieții private, chiar dacă pachetul hardware este mai degrabă de nivel mediu, iar prețul este ridicat. MC03 are un ecran OLED de 6,67 inci, cu rezoluție Full HD+ și rată de reîmprospătare de 120 Hz. La interior, modelul folosește un procesor MediaTek Dimensity 7300, alături de 8 GB memorie RAM și 256 GB stocare, cu posibilitatea de extindere prin card microSD. Pe partea foto, terminalul vine cu o cameră principală de 64 MP fără stabilizare optică, o cameră ultrawide de 8 MP și un senzor macro de 2 MP, iar camera frontală este de 32 MP. Conform sursei, atât camera ultrawide, cât și cea frontală folosesc focalizare fixă. La capitolul dotări, MC03 include certificare IP68 (rezistență la apă și praf), difuzoare stereo, suport pentru două cartele SIM și eSIM, plus o baterie detașabilă de 5.200 mAh. Încărcarea se face la 30 W prin cablu și la 15 W wireless. Diferențiatorul principal este software-ul: interfața AphyOS, construită pe Android 15 Open Source, cu accent pe confidențialitate (fără urmărirea activității, profilare și monetizarea datelor personale), notează publicația. Punkt. promite 3 ani de actualizări majore de sistem și 5 ani de actualizări de securitate; telefonul include aplicații integrate (e-mail, mesagerie, calendar), 5 GB stocare în cloud, Threema preinstalat pentru comunicare securizată și serviciul Digital Nomad VPN, alături de funcția Data Ledger pentru vizibilitate asupra permisiunilor și utilizării datelor. Prețul anunțat pentru Punkt. MC03 este de 745 de euro, iar modelul este disponibil într-o singură variantă de culoare, mai arată sursa. [...]
OpenAI discută acordarea către guvernul SUA a unei participații de 5% , într-un demers care ar putea fixa din timp un rol direct al Washingtonului în acționariatul marilor laboratoare de inteligență artificială, înaintea unor listări la bursă, potrivit Tom's Hardware . Informația este relatată de Financial Times , care citează două persoane familiarizate cu discuțiile. Propunerea ar fi fost avansată de CEO-ul OpenAI, Sam Altman, și ar include un mecanism mai amplu: fiecare dezvoltator american important de inteligență artificială ar contribui cu aceeași cotă de 5% din capital la un vehicul inspirat de Alaska Permanent Fund, fond care plătește anual dividende rezidenților statului Alaska din veniturile petroliere. La evaluarea de 852 miliarde dolari (aprox. 3.920 miliarde lei) stabilită de OpenAI în runda de finanțare din martie, o participație de 5% ar valora circa 42,6 miliarde dolari (aprox. 196 miliarde lei). Financial Times descrie discuțiile drept conceptuale și într-un stadiu incipient și notează că implementarea ar putea necesita o lege adoptată de Congres. Ce ar însemna, practic, o „cotă publică” în AI Altman ar fi discutat ideea cu președintele Donald Trump, cu secretarul Comerțului Howard Lutnick și cu secretarul Trezoreriei Scott Bessent și ar fi vorbit, în ultimele săptămâni, și cu senatorul Bernie Sanders (independent, Vermont). Structura „toate laboratoarele” ar presupune atragerea de participații și de la companii precum Google, Meta și Anthropic, însă, potrivit materialului, niciuna dintre acestea nu a indicat că ar participa. OpenAI a refuzat să comenteze pentru Financial Times, iar Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor, conform aceleiași relatări. Context: presiune politică și precedentul din industria de cipuri Propunerea de 5% este prezentată ca fiind cea mai mică cifră vehiculată până acum în discuțiile despre proprietate publică în sectorul AI. În iunie, Bernie Sanders a depus proiectul „ American AI Sovereign Wealth Fund Act ”, care ar urmări 50% din acțiunile cu drept de vot ale companiilor americane de AI printr-un fond evaluat de biroul său la 7.000 miliarde dolari (aprox. 32.200 miliarde lei), suficient – în viziunea inițiatorului – pentru un dividend anual de 1.000 dolari (aprox. 4.600 lei) pentru fiecare american. Administrația ar fi aplicat deja o logică similară în zona semiconductorilor: guvernul federal a preluat o participație de 9,9% în Intel în august anul trecut, prin conversia granturilor din CHIPS Act în acțiuni la 20,47 dolari pe acțiune (aprox. 94 lei). Totodată, AMD și Nvidia ar fi acceptat să cedeze 15% din veniturile din cipuri obținute în China în schimbul licențelor de export, potrivit articolului. De ce contează momentul: înainte de IPO și după amânarea GPT-5.6 Discuțiile apar la șase zile după ce OpenAI a amânat lansarea publică completă a GPT-5.6 la cererea guvernului, iar Lutnick ar fi avertizat împotriva lansării fără aprobare prealabilă. În paralel, Anthropic a avut o parte din iunie modelele Claude Fable 5 și Mythos 5 dezactivate la nivel global, în urma primelor controale de export americane aplicate unui model de AI (nu hardware-ului), accesul fiind restabilit „ieri”, conform materialului. În acest context, o participație guvernamentală negociată înainte de o listare ar putea „bloca” poziția Washingtonului înainte ca o ofertă publică inițială să dilueze acționariatul. Articolul mai notează că atât OpenAI, cât și Anthropic au depus confidențial documentație pentru IPO și că OpenAI se confruntă cu o investigație a unei coaliții de 42 de procurori generali ai statelor americane. [...]
Google și Alphabet au pierdut definitiv apelul în dosarul Android, iar amenda UE rămâne la 4,13 mld. euro (aprox. 20,7 mld. lei) , o decizie care întărește linia dură a Bruxelles-ului în aplicarea regulilor de concurență împotriva marilor platforme digitale, potrivit Ziarul Financiar . Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins apelul formulat de Google și compania-mamă Alphabet, confirmând hotărârea instanței inferioare care menținuse, în mare parte, decizia Comisiei Europene din 2018. Informația este atribuită de ZF publicației Financial Times . De ce contează: precedent de reglementare pentru ecosistemul Android Miza deciziei depășește sancțiunea financiară: instanța a confirmat că folosirea Android pentru consolidarea poziției dominante poate fi sancționată atunci când condițiile impuse producătorilor restrâng concurența și opțiunile consumatorilor. Potrivit autorităților europene, Google și-ar fi consolidat ilegal dominația pe piața motoarelor de căutare printr-un set de condiții legate de licențierea și distribuția aplicațiilor pe telefoane. Ce practici au fost considerate anticoncurențiale În motivarea reținută în dosar, autoritățile europene au indicat, între altele: obligarea producătorilor de smartphone-uri să preinstaleze Google Search și Chrome împreună cu magazinul Play Store; limitarea utilizării unor alternative la Android. Instanța a confirmat că aceste condiții de preinstalare au avut efecte anticoncurențiale, menținând amenda de 4,13 miliarde de euro. Amenda: sub nivelul inițial, dar rămasă la nivel record Sancțiunea este ușor mai mică decât amenda inițială de 4,34 miliarde de euro, după ce Tribunalul Uniunii Europene a redus cuantumul în 2022. Verdictul actual închide definitiv apelul, ceea ce înseamnă că amenda rămâne în vigoare la nivelul stabilit. Reacții: Google contestă evaluarea, consumatorii salută verdictul Google a transmis că hotărârea „nu recunoaște investițiile semnificative” realizate pentru a menține Android „deschis, interoperabil și gratuit”. Decizia a fost salutată și de European Consumer Organisation, care a apreciat că verdictul transmite un mesaj potrivit căruia companiile dominante nu își pot folosi poziția pentru a elimina concurența și pentru a restrânge opțiunile consumatorilor. [...]
Clasamentul AnTuTu pe iunie arată o dominare totală MediaTek în zona „sub-flagship” Android , cu toate cele 10 modele din top echipate cu cipuri Dimensity, potrivit CNMO . Lista acoperă mai multe variante din familie, de la Dimensity 8400 Max la 8550 Elite, semnalând o concentrare a performanței în acest segment în jurul unei singure platforme hardware. Liderul topului: iQOO Z11 , singurul peste 2,3 milioane de puncte Pe primul loc s-a clasat iQOO Z11, cu Dimensity 8500 „full power” (varianta „满血版”), care a obținut 2.308.635 puncte. Este singurul model din clasament care depășește pragul de 2,3 milioane, diferența față de locul doi fiind descrisă ca „mare” în material. Honor, aproape la egalitate pe locurile 2 și 3 Locurile doi și trei revin Honor, ambele cu Dimensity 8550 Elite: Honor 600 Pro – 2.173.366 puncte Honor WIN Turbo – 2.168.740 puncte Scorurile sunt foarte apropiate, diferența fiind de câteva mii de puncte. OPPO are cele mai multe modele în top 10 OPPO este brandul cu cea mai mare prezență în clasament (patru modele), din liniile Reno și K: Locul 4: OPPO Reno16 (Dimensity 8500 Super) – 2.137.215 puncte Locul 5: OPPO Reno15 Pro (Dimensity 8400 Max) – 2.132.998 puncte Locul 7: OPPO Reno15 (Dimensity 8400 Max) – 2.080.825 puncte Locul 9: OPPO K13 Turbo 5G (Dimensity 8450) – 2.007.978 puncte Xiaomi, Redmi și realme: câte un model fiecare Restul locurilor din top 10 sunt ocupate de câte un model de la fiecare dintre aceste mărci: Locul 6: Xiaomi 17T (Dimensity 8500 Ultra) – 2.122.696 puncte Locul 8: REDMI Turbo 5 (Dimensity 8500 Ultra) – 2.047.538 puncte Locul 10: realme Neo7 SE (Dimensity 8400 Max) – 2.002.451 puncte În ansamblu, clasamentul indică faptul că, cel puțin în iunie, competiția de performanță în zona „mid-range superior / sub-flagship” s-a purtat exclusiv între implementări ale platformelor MediaTek Dimensity , fără prezență de cipuri alternative în top 10. [...]
Google ar pregăti un upgrade major de kernel pentru Pixel 7–10, cu efect direct asupra stabilității și actualizărilor de securitate , potrivit Android Police , care citează o scurgere de informații publicată pe Telegram. Informația, atribuită leakerului Mystic Leaks , indică faptul că Google ar urma să treacă o parte importantă din portofoliul recent Pixel la un kernel Linux mai nou (componenta de bază a sistemului de operare, care gestionează resurse precum procesorul, memoria și stocarea). Miza este una operațională: un kernel mai nou poate însemna patch-uri de securitate și remedieri de erori livrate mai rapid, fără adaptări complicate pentru versiuni vechi. Ce modele ar urma să primească upgrade-ul și la ce versiuni Conform scurgerii citate: seriile Pixel 7, Pixel 8 și Pixel 9 ar trece de la 6.1-android14 la 6.12-android16 ; gama Pixel 10 ar face saltul de la 6.6-android15 la 6.12-android16 . Kernelul Linux 6.12 include, potrivit publicației, „numeroase remedieri și îmbunătățiri”, inclusiv la programarea sarcinilor pe CPU (CPU scheduling), managementul memoriei, stocare și performanța sistemelor de fișiere. De ce contează: performanță mai consistentă și mentenanță mai simplă Android Police notează că astfel de actualizări nu aduc, de regulă, funcții „vizibile” pentru utilizator, dar tind să îmbunătățească stabilitatea, securitatea și performanța . În concret, schimbările la stocare și sistemul de fișiere ar putea reduce timpii de instalare și pornire a aplicațiilor, iar un kernel mai nou ar putea contribui la o funcționare „mai rapidă, mai fluidă și mai rece” (temperaturi mai mici în utilizare), însă fără salturi spectaculoase. Publicația amintește și un posibil efect secundar important: Google ar putea folosi upgrade-ul pentru a aborda problemele de performanță GPU menționate în cazul Pixel 10, deși acest lucru rămâne speculativ. Când ar putea ajunge la utilizatori și cine rămâne pe dinafară Ultimul upgrade de kernel de acest tip pentru Pixel a venit odată cu Android 15 QPR2 în 2024, iar, în funcție de momentul scurgerii, noul kernel ar putea fi livrat cu Android 17 QPR2 spre finalul acestui an, scrie Android Police. Totuși, sursa subliniază că este „prea devreme” pentru o confirmare, iar Google ar putea amâna dacă apar probleme în testare. Pixel 6 ar urma să nu primească upgrade-ul, pe fondul apropierii de finalul perioadei de suport, indicată pentru octombrie 2026 . În plus, publicația notează că Google discută rar public astfel de schimbări, astfel că e posibil ca upgrade-ul să nu fie evidențiat nici măcar în notele oficiale de lansare. [...]
Randările scurse indică un Galaxy Z Fold8 mai subțire și mai ușor, iar asta poate schimba miza competitivă la vârful pliabilelor : telefonul ar urma să aibă 4,5 mm grosime când este deschis și 201 grame, cu o posibilă lansare pe 22 iulie, potrivit IT Home . Imaginile au fost publicate pe Weibo de sursa @i冰宇宙 (Ice Universe) și includ comparații cu Galaxy S26 Ultra, ceea ce sugerează o direcție de design orientată spre reducerea volumului fără a renunța la ecrane mari. Dimensiuni și ecrane: accent pe portabilitate Conform informațiilor reluate de publicație, Galaxy Z Fold8 ar avea: grosime de 4,5 mm în modul deschis și 9,7 mm pliat; greutate de 201 grame ; dimensiuni deschis: 161,4 mm × 123,9 mm (lățime în modul pliat: 81,9 mm ). La capitolul afișaj, telefonul ar urma să vină cu: ecran interior 7,6 inci Dynamic AMOLED 2X, raport 4:3 ; ecran exterior 5,5 inci , raport 16:10 , descris ca „wide” (lat, orientat pe utilizare în format mai „orizontal”). Configurație: 3 nm, până la 1 TB stocare Pe partea de hardware, Z Fold8 ar urma să folosească o platformă mobilă Snapdragon 8 Elite Gen 5 pe 3 nm , într-o versiune „personalizată de Samsung”, alături de: 12 GB memorie RAM; până la 1 TB stocare internă. Camere și baterie: 50 MP + 50 MP, 4.800 mAh Sistemul foto menționat include: cameră principală 50 MP (f/1.8) ; ultra-wide 50 MP (f/1.9) ; camere frontale de 10 MP (f/2.2) atât pe ecranul interior, cât și pe cel exterior. Bateria ar urma să fie de 4.800 mAh , cu suport pentru „Super Fast Charging 2.0” și „Wireless Fast Charging 2.0” (denumiri comerciale pentru standarde de încărcare rapidă pe cablu și wireless). Ce urmează Data de 22 iulie este prezentată ca așteptare („are șanse” să fie lansat atunci), nu ca anunț oficial. Dacă specificațiile privind grosimea și greutatea se confirmă, Z Fold8 ar putea ridica presiunea pe concurenții din segmentul pliabilelor, unde diferențele de portabilitate au devenit un criteriu major de cumpărare. [...]
Iunie 2026 a adus o accelerare a finanțărilor și a pașilor spre producție în robotică , cu runde mari de capital și mișcări către listare care indică o piață tot mai orientată spre scalare și implementări comerciale, potrivit The Robot Report . Publicația notează că roboții umanoizi au dominat interesul în luna iunie, pe fondul unor anunțuri despre intrarea pe bursă, noi implementări și praguri de producție, în timp ce runde consistente de finanțare au atras atenția cititorilor. Capital și evaluări: două runde mari și un posibil mega-Seria C Cea mai mare sumă menționată în selecția lunii este finanțarea anunțată de NEURA Robotics, care a spus că runda sa de Seria C „ar putea ajunge” până la 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei), condiționată de îndeplinirea unor criterii ale investitorilor care nu sunt detaliate. În paralel, General Intuition a anunțat o finanțare de Seria A de 320 milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei), compania spunând că vrea să construiască modele de inteligență artificială care „percep, prezic și acționează” în medii virtuale și fizice, folosind date din jocuri video pentru antrenarea roboților. Tot în iunie, Standard Bots a atras 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei) într-o rundă de Seria C, ajungând la o evaluare de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei). Planul declarat: extinderea amprentei de producție în New York, pentru a crește capacitatea de a proiecta, asambla și implementa roboți „made in USA” la scară. Piața publică: Agility Robotics merge spre listare printr-un SPAC Pe zona de acces la piețele de capital, Agility Robotics a convenit o fuziune cu un vehicul de tip SPAC (o companie creată special pentru a fuziona cu o firmă privată și a o lista), Churchill Capital Corp. XI. Agility a susținut că ar urma să devină „singura companie pură de umanoizi listată public în SUA” cu implementări comerciale active. Implementări și scalare: producție, fabrici și funcții orientate spre utilizare Selecția The Robot Report indică și o trecere de la demonstrații la operațiuni: AGIBOT a anunțat producerea robotului cu numărul 15.000, pe care o descrie ca un reper în trecerea sistemelor de „inteligență artificială întrupată” (AI integrată în corpul robotului) de la validare și loturi către implementări la scară mai mare. BMW Group a anunțat că va implementa robotul umanoid Figure 03 după testele și implementarea anterioară cu Figure 02 la uzina din Spartanburg, Carolina de Sud. Collaborative Robotics a prezentat Proxie Gen 2, o nouă generație de robot mobil care adaugă, între altele, identificare autonomă a sarcinilor, baterii care se schimbă singure și o opțiune cu manipulare pe două brațe, vizând extinderea implementărilor în sănătate, logistică și producție. De ce contează pentru industrie Dincolo de varietatea anunțurilor, firul comun din iunie 2026 este mutarea centrului de greutate către finanțare, capacitate de producție și implementări comerciale. În termeni de business, asta înseamnă presiune mai mare pe companii să livreze costuri mai mici, fiabilitate și integrare în procese reale — nu doar prototipuri — pe măsură ce capitalul și așteptările investitorilor cresc. [...]
Un accesoriu tip „tastatură pliabilă cu ecran” încearcă să înlocuiască un al doilea monitor pentru lucru mobil , reluând ideea de format ultralarg pe care Toshiba a testat-o fără succes comercial în urmă cu peste un deceniu, potrivit TechRadar . Dispozitivul se numește VitaLink și combină o tastatură iluminată cu un ecran tactil 4K integrat, gândit să ofere spațiu suplimentar de lucru în deplasare. VitaLink folosește un ecran ultralarg cu raport 2,4:1 și rezoluție 3840×1600, orientat mai degrabă spre productivitate și creație decât spre consum media. Conceptul amintește de Toshiba Satellite U845W (2012), un laptop de 14,4 inci cu ecran 21:9 (1792×768), apreciat pentru multitasking, dar limitat de proporțiile neobișnuite și de tastatură, ceea ce i-a frânat adopția pe scară largă. Ce aduce concret VitaLink în utilizarea de zi cu zi În format pliat, dispozitivul are 20 mm grosime și cântărește 1.200 g, iar carcasa din aluminiu prelucrat CNC se deschide la 180°, formând un spațiu de lucru de aproximativ 34 × 15 cm. Ecranul stă deasupra tastaturii, rezultând o amprentă la sol comparabilă cu a unor laptopuri compacte. Pe partea de conectivitate, are două porturi USB-C care pot gestiona simultan alimentare, semnal video și date, inclusiv încărcare de până la 65 W printr-un singur cablu conectat la alt dispozitiv. Compatibilitatea declarată acoperă Windows, macOS, Linux, Android, tablete și console portabile, fără instalare de software înainte de utilizare. În practică, asta îl poziționează ca: ecran secundar pentru un laptop, împreună cu o tastatură completă; alternativă portabilă la un monitor extern, pentru cei care lucrează din mai multe locații; ecran de 13 inci „stil laptop” pentru hardware de jocuri conectat prin USB-C. Tastatura și ecranul: specificații și limitele promisiunilor VitaLink mizează pe o tastatură iluminată cu trei moduri RGB și pe parametri care, susține compania, ar îmbunătăți confortul: distanță între taste de 3,27 mm și cursă de 0,8 mm. Publicația notează însă că ar fi nevoie de testare mai amplă pentru ca aceste afirmații să fie considerate certe. Ecranul integrat are densitate de 298 pixeli pe inch, acoperire 100% sRGB și suportă multitouch cu 10 puncte. Modelul de vânzare: crowdfunding, preț și calendar Produsul este finanțat prin crowdfunding pe Kickstarter , cu un prag de intrare de 299 dolari (aprox. 1.375 lei), sub un preț de retail indicat de 658 dolari (aprox. 3.025 lei) pentru susținătorii timpurii. Campania a strâns 325.523 dolari (aprox. 1,50 milioane lei) de la 997 susținători, față de un obiectiv inițial de 3.825 dolari (aprox. 17.600 lei). Livrările sunt programate pentru septembrie 2026, iar taxele de transport sunt între 18 și 33 dolari (aprox. 83–152 lei), în funcție de destinație. Dispozitivul suportă opt aranjamente de tastatură, iar pentru unele variante se percep costuri suplimentare între 10 și 30 dolari (aprox. 46–138 lei), pe fondul cerințelor de gravare și al volumelor mai mici de producție. În esență, pariul VitaLink este că spațiul ultralarg, integrat într-un accesoriu ușor de transportat, poate reduce dependența de monitoare externe pentru munca mobilă — dar rămâne de văzut, odată cu livrările, dacă ergonomia și fiabilitatea vor confirma promisiunile din campania de finanțare. [...]
Apple își împinge pachetul Creator Studio spre funcții AI pe dispozitiv, dar cu cerințe hardware stricte , într-o actualizare care poate accelera fluxurile de lucru pentru editare video și design, cu condiția ca utilizatorii să aibă Mac-uri cu Apple silicon și versiuni recente de iOS/iPadOS/macOS, potrivit Apple Newsroom . Pe zona de editare video, Final Cut Pro primește pe Mac funcția Auto Mask, care izolează și rafinează elemente din imagine (de exemplu piele, păr, cer, vegetație, haine) folosind inteligență artificială pe dispozitiv, fără urmărire manuală. Apple spune că utilizatorii pot vedea rapid ce a fost detectat printr-o previzualizare „la trecerea cursorului” și pot combina masca cu corecții de culoare sau efecte pentru ajustări mai precise. Tot pe Mac, funcția Match Color este reproiectată pentru potriviri de culoare mai „naturale” într-o gamă mai largă de condiții de filmare, iar Advanced Trimming permite ajustarea fină a cadrelor de intrare și ieșire. Design și productivitate: forme vectoriale și generare de imagini În Pixelmator Pro, dar și în Keynote, Pages și Numbers, utilizatorii pot genera forme vectoriale (adică forme care pot fi scalate fără pierdere de calitate) pentru proiecte, cu posibilitatea de a le rafina și salva într-o colecție dedicată pentru reutilizare. Apple extinde către Pixelmator Pro și funcțiile de generare avansată de imagini prin limbaj natural, plus Content Hub, un spațiu cu o colecție „curatoriată” de fotografii, grafică, forme și ilustrații. În aplicațiile de birou, Apple menționează și actualizări cerute frecvent: tranziții și animații noi în Keynote, opțiuni de editare mai precise în Pages pe iPhone și iPad (Auto-Hyphenate și Show Invisibles), iar în Numbers posibilitatea de a ascunde sau colora foi individuale pentru navigare mai rapidă în fișiere complexe. Freeform ar urma să primească, odată cu iOS 27/iPadOS 27/macOS 27, generare de forme, deschiderea unei imagini în Pixelmator Pro, Dark Mode, foldere și suport pentru desen pe Mac. Preț și condiții: abonament, Family Sharing și variante cu plată unică Actualizările sunt disponibile „astăzi” pentru abonații existenți ca update gratuit. Pentru abonați noi, Apple Creator Studio costă 17,99 dolari canadieni/lună (aprox. 60 lei) sau 179 dolari canadieni/an (aprox. 600 lei) și include o lună de probă. La cumpărarea unui Mac nou sau a unui iPad eligibil, Apple oferă trei luni gratuite, cu condiții și limitări (inclusiv eligibilitate pentru abonați noi sau reveniți). Pachetul poate fi partajat cu până la șase membri ai familiei prin Family Sharing. Separat, Apple păstrează și opțiuni de achiziție cu plată unică pentru aplicații precum Final Cut Pro, Logic Pro, Pixelmator Pro, Motion, Compressor și MainStage (prețuri în dolari canadieni, în Mac App Store). „Mai inteligent” înseamnă și „mai selectiv”: cerințe de sistem și limitări O parte importantă a noutăților este condiționată de hardware și versiuni de sistem de operare. De exemplu, Generate Captions în Final Cut Pro cere Apple silicon pe Mac și este disponibil doar în engleză (SUA). Mai multe funcții de „inteligență” cer dispozitive compatibile cu Apple Intelligence și versiuni recente de iOS/iPadOS/macOS; Apple notează și că unele funcții AI folosesc modele ale unor terți și pot avea limite de utilizare și restricții. Pentru detalii despre disponibilitate și cerințe tehnice, Apple trimite la pagina de suport: https://support.apple.com/en-ca/121115 . În practică, actualizarea întărește direcția Apple de a lega funcțiile AI de procesarea pe dispozitiv și de generațiile noi de hardware, ceea ce poate crește productivitatea creatorilor, dar ridică și pragul de intrare pentru cei cu echipamente mai vechi. [...]
Google reduce costurile și timpul de generare pentru media generativă prin lansarea modelului de imagini Nano Banana 2 Lite și prin deschiderea către dezvoltatori a Gemini Omni Flash pentru generare și editare video, potrivit Google Blog . Miza practică: fluxuri de lucru mai ieftine și mai rapide pentru aplicații care produc volume mari de imagini și clipuri, cu integrare directă în instrumentele Google pentru dezvoltatori și în unele produse pentru consumatori. Nano Banana 2 Lite este prezentat drept „cel mai rapid” și „cel mai eficient ca preț” model din familia Gemini Image, orientat spre utilizare la scară (throughput ridicat) și latență mică. Google indică o latență de 4 secunde pentru ieșiri text-to-image și un cost de 0,034 dolari per imagine la rezoluție 1K (aprox. 0,16 lei), poziționând modelul ca opțiune pentru prototipare interactivă și pipeline-uri în care costul este constrângerea principală. Compania spune că Nano Banana 2 Lite este recomandatul înlocuitor pentru dezvoltatorii care folosesc prima versiune Nano Banana (gemini-2.5-flash-image). Ce se schimbă operațional pentru dezvoltatori Disponibilitatea este extinsă simultan pe mai multe canale, ceea ce reduce fricțiunea de implementare pentru echipele care lucrează deja în ecosistemul Google: Nano Banana 2 Lite este disponibil în Nano Banana 2 Lite , în Google AI Studio , în Gemini API și în Gemini Enterprise Agent Platform . În paralel, Google spune că modelul începe să fie introdus și în suprafețe pentru consumatori, inclusiv AI Mode din Search, aplicația Gemini , NotebookLM, Google Photos, Stitch, Google Flow și Google Ads. Gemini Omni Flash ajunge „pentru prima dată” la dezvoltatori în Gemini Omni Flash , în Google AI Studio , în Gemini API și în aceeași platformă enterprise. Modelul este disponibil și în aplicația Gemini și în Google Flow. Din perspectiva costurilor, Google precizează că Omni Flash este tarifat la 0,10 dolari pe secundă de video generat (aprox. 0,47 lei), la același nivel cu Veo 3.1 Fast. De ce contează: cost pe unitate și viteză, nu doar „calitate” Google își construiește mesajul în jurul a două constrângeri tipice în producția de media generativă: latența (timpul până la rezultat) și costul per unitate (imagine sau secundă de video). Nano Banana 2 Lite este descris ca fiind optimizat pentru „near-real-time” și volume mari, iar Omni Flash ca un model „cost-efficient” pentru generare și editare video conversațională (adică editare prin comenzi în limbaj natural). Publicația susține că cele două modele pot fi „înlanțuite” într-un flux cap-coadă: imagine generată rapid cu Nano Banana 2 Lite, apoi animată în video cu Omni Flash. Pentru experiențe cu mai multe iterații, Google menționează folosirea Interactions API pentru păstrarea contextului și istoricului sesiunii, cu până la trei editări secvențiale. Limitări declarate pentru Omni Flash Google notează explicit câteva limitări operaționale, relevante pentru planificarea produselor: generările video sunt, deocamdată, de 10 secunde , cu durate mai lungi „în curând”; încărcarea de referințe audio și „scene extension” nu sunt suportate în Gemini API pentru acest model; referințele video de până la 3 secunde sunt acceptate de schema API, dar nu sunt procesate corect de model „în acest moment”; consistența personajelor între scene sau la mișcări de panoramare are limitări, pe care compania spune că lucrează să le îmbunătățească. Siguranță și verificare a conținutului Google afirmă că Gemini Omni și Nano Banana 2 Lite folosesc SynthID (watermarking, adică marcaj invizibil pentru identificarea conținutului generat de AI) și că verificarea se poate face prin aplicația Gemini, Gemini în Chrome sau Search. Pentru dezvoltatori, concluzia practică este că Google împinge media generativă către un model de utilizare „industrială”: costuri unitare explicite, timpi de răspuns scurți și integrare directă în API-uri și instrumente enterprise, dar cu limitări încă active pe partea de video, pe care echipele trebuie să le trateze ca riscuri de produs în faza de implementare. [...]
Utilizarea ChatGPT se adâncește pe măsură ce baza de utilizatori se globalizează , arată o analiză publicată de OpenAI , bazată pe date agregate din „ OpenAI Signals ”. Concluzia cu impact operațional pentru companii și organizații este că, odată ce utilizatorii adoptă instrumentul, tind să îl folosească mai des și pentru mai multe tipuri de sarcini, iar creșterea vine tot mai mult din afara piețelor tradițional „anglofone”. Utilizarea crește în intensitate și în varietatea sarcinilor Potrivit analizei, după șase luni de la înscriere, utilizatorii trimit cu 50% mai multe mesaje pe zi decât la momentul inițial. În același interval, ei își dublează numărul de „sarcini distincte” încercate în ChatGPT, măsurate printr-un sistem de clasificare care grupează mesajele în 53 de categorii. Setul de date folosit este un eșantion de 0,1% dintre utilizatori cu conturi create între 15 octombrie 2025 și 1 mai 2026, cu activitate urmărită până la 31 mai 2026. Sunt excluși utilizatorii sub 18 ani, utilizatorii blocați și cei care nu trimit niciun mesaj în primele 28 de zile de la crearea contului. Accelerare regională, cu ritm relativ mai rapid în Africa și Asia OpenAI indică o creștere accentuată a adoptării pe toate continentele din iulie 2023, însă, în termeni relativi, Africa și Asia au înregistrat cele mai rapide avansuri ale numărului de utilizatori activi săptămânal. Un tipar similar apare și pe grupe de țări în funcție de Indicele Dezvoltării Umane (HDI): țările cu HDI mai redus au avut cea mai rapidă creștere relativă a utilizatorilor activi săptămânal din iulie 2023. Publicația leagă această evoluție și de accesul cu cost redus prin planurile Free și Go . În această analiză, un utilizator este considerat activ dacă a trimis un mesaj în cele șapte zile dinaintea începutului fiecărei luni; sunt excluse țările în care ChatGPT nu operează și utilizatorii sub 18 ani. Baza de utilizatori devine mai diversă: mai multe limbi, estimări pe baza numelor Datele OpenAI Signals sugerează că utilizarea asociată cu persoane cu nume „tipic feminine” a crescut și reprezintă acum majoritatea utilizării la nivel global. OpenAI precizează însă că nu colectează genul utilizatorilor, iar estimarea se bazează pe corelări nume–gen; sunt excluși utilizatorii ale căror nume nu pot fi clasificate, iar unele țări sunt omise dacă cel puțin jumătate dintre nume nu pot fi încadrate. În paralel, utilizarea non-engleză a crescut odată cu extinderea globală: utilizatorii care folosesc predominant o altă limbă decât engleza reprezintă acum peste jumătate dintre utilizatorii activi. Cele mai folosite limbi non-engleze sunt spaniola, portugheza și araba, iar uzbeca, kazaha și birmaneza au avut cele mai mari creșteri procentuale ale ponderii în rândul utilizatorilor activi (în rândul limbilor cu cel puțin 1 milion de utilizatori activi în iunie 2026). Ce urmează: date pentru cercetare și politici publice OpenAI prezintă „OpenAI Signals” ca un demers continuu de publicare de date pentru a ajuta cercetătorii și factorii de decizie să înțeleagă efectele inteligenței artificiale asupra economiei. Seturile de date pot fi consultate și descărcate din paginile dedicate: „has increased” (OpenAI Signals data) și „here” (data download), menționate în material. [...]