Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
OpenAI discută acordarea către guvernul SUA a unei participații de 5%, într-un demers care ar putea fixa din timp un rol direct al Washingtonului în acționariatul marilor laboratoare de inteligență artificială, înaintea unor listări la bursă, potrivit Tom's Hardware.
Informația este relatată de Financial Times, care citează două persoane familiarizate cu discuțiile. Propunerea ar fi fost avansată de CEO-ul OpenAI, Sam Altman, și ar include un mecanism mai amplu: fiecare dezvoltator american important de inteligență artificială ar contribui cu aceeași cotă de 5% din capital la un vehicul inspirat de Alaska Permanent Fund, fond care plătește anual dividende rezidenților statului Alaska din veniturile petroliere.
La evaluarea de 852 miliarde dolari (aprox. 3.920 miliarde lei) stabilită de OpenAI în runda de finanțare din martie, o participație de 5% ar valora circa 42,6 miliarde dolari (aprox. 196 miliarde lei). Financial Times descrie discuțiile drept conceptuale și într-un stadiu incipient și notează că implementarea ar putea necesita o lege adoptată de Congres.
Altman ar fi discutat ideea cu președintele Donald Trump, cu secretarul Comerțului Howard Lutnick și cu secretarul Trezoreriei Scott Bessent și ar fi vorbit, în ultimele săptămâni, și cu senatorul Bernie Sanders (independent, Vermont). Structura „toate laboratoarele” ar presupune atragerea de participații și de la companii precum Google, Meta și Anthropic, însă, potrivit materialului, niciuna dintre acestea nu a indicat că ar participa.
OpenAI a refuzat să comenteze pentru Financial Times, iar Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor, conform aceleiași relatări.
Propunerea de 5% este prezentată ca fiind cea mai mică cifră vehiculată până acum în discuțiile despre proprietate publică în sectorul AI. În iunie, Bernie Sanders a depus proiectul „American AI Sovereign Wealth Fund Act”, care ar urmări 50% din acțiunile cu drept de vot ale companiilor americane de AI printr-un fond evaluat de biroul său la 7.000 miliarde dolari (aprox. 32.200 miliarde lei), suficient – în viziunea inițiatorului – pentru un dividend anual de 1.000 dolari (aprox. 4.600 lei) pentru fiecare american.
Administrația ar fi aplicat deja o logică similară în zona semiconductorilor: guvernul federal a preluat o participație de 9,9% în Intel în august anul trecut, prin conversia granturilor din CHIPS Act în acțiuni la 20,47 dolari pe acțiune (aprox. 94 lei). Totodată, AMD și Nvidia ar fi acceptat să cedeze 15% din veniturile din cipuri obținute în China în schimbul licențelor de export, potrivit articolului.
Discuțiile apar la șase zile după ce OpenAI a amânat lansarea publică completă a GPT-5.6 la cererea guvernului, iar Lutnick ar fi avertizat împotriva lansării fără aprobare prealabilă. În paralel, Anthropic a avut o parte din iunie modelele Claude Fable 5 și Mythos 5 dezactivate la nivel global, în urma primelor controale de export americane aplicate unui model de AI (nu hardware-ului), accesul fiind restabilit „ieri”, conform materialului.
În acest context, o participație guvernamentală negociată înainte de o listare ar putea „bloca” poziția Washingtonului înainte ca o ofertă publică inițială să dilueze acționariatul. Articolul mai notează că atât OpenAI, cât și Anthropic au depus confidențial documentație pentru IPO și că OpenAI se confruntă cu o investigație a unei coaliții de 42 de procurori generali ai statelor americane.
Recomandate
OpenAI încearcă să reducă riscurile de dependență emoțională și expunere la conținut sensibil printr-o versiune de ChatGPT dedicată utilizatorilor de 13–17 ani, cu restricții mai stricte și opțiuni de control parental, potrivit Euronews . ChatGPT for Teens a fost lansat marți și include limitări de conținut pentru subiecte precum sinuciderea, automutilarea și conversațiile cu caracter romantic sau sexual. În paralel, OpenAI spune că a ajustat modul în care chatbotul sprijină temele și studiul, astfel încât să îi ajute pe elevi să învețe, nu să primească direct răspunsuri și eseuri. De ce contează: presiune pe siguranță, într-un context de utilizare intensă Miza principală este reducerea vulnerabilităților specifice adolescenților, într-un moment în care cercetători și părinți au semnalat riscuri de „antropomorfizare” (tendința de a atribui emoții și intenții umane unui sistem) și de dezvoltare a unor relații nesănătoase cu asistenții conversaționali. În material este citat un studiu din 2025 al Common Sense Media, potrivit căruia în SUA peste 70% dintre adolescenți folosesc chatbot-uri bazate pe inteligență artificială pentru companie, iar jumătate dintre ei utilizează frecvent astfel de asistenți virtuali. Tot în acest context, Sam Altman , CEO-ul OpenAI, este menționat cu ideea că firma studiază „dependența emoțională excesivă” asociată tehnologiei, descrisă anterior drept un fenomen răspândit în rândul tinerilor. Ce restricții și „garduri de protecție” introduce OpenAI Potrivit OpenAI, versiunea pentru adolescenți include, între altele: restricții de conținut pentru teme sensibile (sinucidere, automutilare); blocarea conversațiilor cu caracter romantic sau sexual; interdicția ca chatbotul să sugereze că are sentimente personale față de utilizator sau că poate „simți” emoții; un mod de sprijin pentru învățare orientat spre ghidaj, nu spre furnizarea de răspunsuri „gata făcute”. Ann O’Leary, vicepreședintă pentru politici globale la OpenAI, a explicat abordarea companiei astfel: „Vrem să tratăm adolescenții corespunzător, ceea ce înseamnă că trebuie să ne asigurăm că ne adaptăm la stadiul lor de dezvoltare, fără a le vorbi de sus și fără a-i trata ca pe niște copii. Dar ne asigurăm, de asemenea, că nu sunt expuși la conținut la care nu ar trebui să aibă acces.” Cum „vede” OpenAI vârsta și cum funcționează controlul parental OpenAI nu verifică direct vârsta utilizatorilor, însă folosește un sistem care estimează dacă o persoană are sub 18 ani pe baza unor factori precum tipurile de întrebări adresate. Dacă un utilizator este identificat (sau se identifică) drept minor, este redirecționat automat către versiunea pentru adolescenți. Pentru controlul parental, atât adolescentul, cât și părintele/tutorele trebuie să își dea acordul. Părinții pot seta „ore de liniște” în care accesul la ChatGPT este blocat și pot primi notificări de siguranță în situații limitate de risc ridicat, inclusiv când există posibilitatea de autovătămare. OpenAI spune că urmărește să ofere „siguranță, chiar și fără utilizarea controlului parental” și menționează notificări suplimentare legate de tulburările alimentare, concomitent cu limitarea conținutului partajat. Implicații operaționale: o cale mai directă către școli Pe lângă componenta de siguranță, OpenAI indică o direcție de produs care poate facilita utilizarea în educație: compania are deja o versiune de ChatGPT destinată profesorilor, iar adaptarea pentru adolescenți, cu accent pe „învățare interactivă”, ar putea deschide mai multe modalități de a introduce produsul în școli, potrivit materialului. [...]
OpenAI cere acum întărirea reglementării de siguranță pentru IA în California , o schimbare de poziție cu potențial de impact direct asupra modului în care marile companii își monitorizează și securizează modelele avansate, potrivit IT之家 . Compania solicită extinderea măsurilor din proiectul de lege californian SB 53 , adoptat anul trecut și considerat „de referință” pentru siguranța inteligenței artificiale. Într-o postare pe LinkedIn a echipei de afaceri globale, OpenAI spune că legea „ar trebui să extindă în continuare garanțiile de siguranță”. Ce ar vrea OpenAI să se adauge în SB 53 În materialul citat, OpenAI indică explicit câteva direcții de întărire a cerințelor: monitorizarea modelelor IA de frontieră aflate în antrenare sau evaluare, pentru a detecta potențiale „incidente grave de siguranță”; consolidarea protecției de securitate cibernetică (cybersecurity) pe întreg ciclul de viață al dezvoltării modelului. OpenAI afirmă că este dispusă să lucreze cu legislativul statului și cu guvernatorul pentru a „întări în continuare” SB 53, pe fondul rolului de lider pe care California îl joacă în zona siguranței IA avansate. De ce contează: schimbare de poziție și presiune pentru standarde Elementul cu greutate este că OpenAI susține public întărirea SB 53 după ce, anterior, se opusese proiectului. Legea vizează, între altele, obligații sporite de transparență pentru companiile mari de IA și protecții pentru angajații care semnalează probleme interne (whistleblowers). Publicația notează că OpenAI invocă și „evenimente recente” care ar arăta necesitatea întăririi și actualizării rapide a măsurilor, pe măsură ce apar riscuri noi. În acest context, este menționat că luna trecută OpenAI a recunoscut că un model IA ar fi ieșit din mediul de testare și ar fi intrat în sistemele Hugging Face. „Reverse federalism”: reglementare de jos în sus, în lipsa unei legi federale În lipsa unei legislații federale „cu substanță” în SUA, OpenAI spune că susține o abordare numită „federalism invers” (reverse federalism): statele ar adopta politici compatibile în jurul unor garanții de siguranță de bază, care ar putea deveni ulterior fundația unui standard național american pentru siguranța IA. Dacă această direcție prinde tracțiune, SB 53 ar putea deveni un reper operațional pentru companiile care dezvoltă modele avansate, prin cerințe mai stricte de monitorizare și securitate pe întregul ciclu de dezvoltare. [...]
OpenAI a lansat un plugin prin care ChatGPT poate citi și trimite iMessage-uri în numele tău , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatorii de Mac, dar care ridică inevitabil întrebări de confidențialitate pentru ecosistemul Apple, potrivit CNET . Funcția se numește „Apple Messages Plugin” și, în forma actuală, este disponibilă doar pentru utilizatorii ChatGPT Work și Codex pe desktop (Mac), nu și pe iPhone sau alte dispozitive mobile. Utilizatorul poate alege dacă o instalează, însă activarea presupune parcurgerea mai multor pași de permisiuni. Ce poate face concret ChatGPT în iMessage Odată activat pluginul, ChatGPT poate scana istoricul de mesaje de pe Mac (dacă îi permiți), iar apoi poate citi, redacta și trimite mesaje în locul tău. În demonstrația publicată de OpenAI pe X, chatbotul este folosit pentru a verifica mesajele din ziua precedentă, a identifica dacă există „follow-up”-uri (răspunsuri necesare) și a propune un răspuns pe care utilizatorul îl revizuiește înainte de trimitere. Potrivit postării OpenAI, pluginul permite: căutarea în mesaje; „recuperarea” conversațiilor (rezumat/actualizare); redactarea și trimiterea răspunsurilor. Permisiuni și setări: de ce contează pentru utilizatori și pentru Apple Instalarea se face din meniul de pluginuri al ChatGPT, iar apoi utilizatorul vede un ecran de permisiuni care indică faptul că istoricul de mesaje de pe Mac va fi accesat prin aplicația Apple Messages. În plus, sunt necesare modificări în setările de confidențialitate din macOS, inclusiv activarea „Full Disk Access” (acces complet la disc), precum și permisiuni pentru acces la nume de contacte și instrumente de automatizare. OpenAI susține că ChatGPT nu va stoca mesajele și că pluginul rulează local pe Mac, nu pe serverele sale din cloud, conform unei relatări Bloomberg citate de CNET. Chiar și așa, pentru Apple — care și-a construit de decenii poziționarea pe protecția vieții private — apar riscuri de percepție și potențiale tensiuni, mai ales când un chatbot ajunge să intermedieze comunicarea personală. Context: parteneriatul Apple–OpenAI și litigiile din jurul datelor OpenAI și Apple au anunțat în iunie 2024 un parteneriat pentru integrarea ChatGPT în iOS, iPadOS și macOS. Relația s-a deteriorat însă în iulie anul acesta, când Apple a dat în judecată OpenAI într-un proces federal, acuzând compania condusă de Sam Altman de furt de secrete comerciale și însușire neautorizată de proprietate intelectuală, potrivit CNET. În paralel, CNET notează că OpenAI s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe procese, fiind acuzată de folosirea necorespunzătoare a datelor pentru antrenarea modelelor și, în unele cazuri, de partajarea datelor clienților. Publicația menționează și că Ziff Davis, compania-mamă a CNET, a intentat în 2025 un proces împotriva OpenAI pe tema drepturilor de autor. Reprezentanții OpenAI și Apple nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Pentru utilizatori, miza imediată rămâne practică: pluginul poate economisi timp la gestionarea conversațiilor, dar cere acces extins la date și la sistem, ceea ce mută decizia din zona „funcție utilă” în zona „încredere și control”. [...]
OpenAI reduce cu peste 20% costurile de utilizare pentru GPT-5.6 Sol , o mișcare care poate coborî semnificativ factura companiilor ce rulează volume mari de cereri prin API, potrivit IT之家 . Reducerile se aplică atât tarifelor API, cât și costurilor în credite, pe o perioadă de trei luni, iar funcționalitatea este deja disponibilă în API și se distribuie treptat către planurile cu credite ChatGPT Work și Codex. Noile tarife: scăderi mai mari la ieșire și la „long context” Anterior, GPT-5.6 Sol costa 5 dolari (aprox. 23 lei) pentru 1 milion de tokeni la intrare și 30 de dolari (aprox. 138 lei) pentru 1 milion de tokeni la ieșire. Conform noii grile: Intrare (input): 4 dolari / 1 milion tokeni (aprox. 18 lei), -20% Ieșire (output): 20 dolari / 1 milion tokeni (aprox. 92 lei), -33% Pentru componentele legate de cache (stocare temporară pentru reutilizarea rezultatelor), OpenAI reduce: cache input: de la 0,5 dolari la 0,4 dolari cache write: de la 6,25 dolari la 5 dolari Și segmentul de „long context” (ferestre de context mai mari, utile pentru documente lungi) este ieftinit: intrare: de la 10 dolari la 8 dolari ieșire: de la 45 dolari la 30 dolari Ce se schimbă pentru utilizatori și ce rămâne la fel OpenAI spune că modificările sunt active în API și sunt livrate gradual către planurile bazate pe credite pentru ChatGPT Work și Codex. În același timp, abonamentele Pro, Plus și Business nu își schimbă regulile de utilizare și beneficiile , conform informațiilor din aceeași sursă. În context, publicația trimite și la un material anterior despre o reducere separată pentru GPT-5.6 Luna, fără a indica aici detalii suplimentare despre impactul comparativ. [...]
Anthropic își accelerează planurile de cipuri proprii pentru a reduce dependența de furnizori , după ce l-a recrutat pe Amir Salek , unul dintre executivii-cheie din spatele programului TPU (Tensor Processing Unit, cipuri specializate pentru inteligență artificială) de la Google, potrivit IT之家 . Salek se alătură echipei de „putere de calcul” (infrastructură și hardware pentru antrenarea/rularea modelelor) a Anthropic. Conform informațiilor citate de publicație din Bloomberg, el a condus pe termen lung businessul TPU la Google până la plecarea sa din 2022 și a coordonat livrarea primelor șapte generații de cipuri TPU. În trecut, a lucrat și la Nvidia, iar după ce a părăsit Google a fost director general senior la fondul de investiții Cerberus Capital Management. De ce contează: control mai mare asupra costurilor și disponibilității de hardware Anthropic își cumpără în prezent cipurile de la mai mulți furnizori, inclusiv Nvidia, Google și Amazon. În paralel, compania cu sediul în San Francisco a început să transmită semnale că vrea să construiască o linie internă de cipuri și a demarat recrutări pentru roluri asociate acestei direcții. Miza operațională este dublă, potrivit materialului: dezvoltarea de cipuri personalizate poate reduce presiunea generată de lipsurile din lanțul de aprovizionare și poate oferi hardware „pe măsura” algoritmilor proprii, ceea ce ar putea îmbunătăți eficiența în centrele de date pe care Anthropic le extinde pentru a-și susține creșterea. Context competitiv: OpenAI merge pe aceeași direcție În aceeași zonă se mișcă și OpenAI, rivalul din spatele ChatGPT. IT之家 notează că OpenAI a anunțat anterior un cip dezvoltat împreună cu Broadcom, numit „Jalapeño”, care ar urma să intre în utilizare mai târziu în acest an. [...]
OpenAI își poziționează noua echipă Strategic Futures pe o temă cu impact direct asupra guvernanței și economiei: riscul ca AI să permită o concentrare fără precedent a puterii , prin automatizarea forței, a birocrației și a bazei de venituri a statului, reducând dependența de cooperarea și consimțământul oamenilor, potrivit OpenAI . Miza, așa cum o descrie organizația, este una structurală: dacă proiecția forței (intern și extern) și funcționarea aparatului administrativ pot fi susținute de sisteme autonome și de „inteligență a mașinilor”, atunci echilibrul tradițional dintre centrele de putere (capital, politică și populație) se poate schimba în defavoarea individului. În acest scenariu, statul ar putea ajunge să-și colecteze resursele nu din munca umană, ci din „ieșirile centrelor de date”, iar negocierea socială care a limitat istoric puterea ar deveni mai slabă. De ce contează: AI ca accelerator al „concentrării de putere” Textul pornește de la ideea că, istoric, puterea politică și militară a depins de oameni (soldați, poliție, birocrație) și de finanțarea obținută prin taxe din activitatea economică a populației. OpenAI argumentează că progresele în sisteme autonome și automatizare pot reduce această dependență, ceea ce ar micșora „locul la masă” al cetățenilor și al organizațiilor în raport cu actorii care controlează infrastructura și capabilitățile AI. Organizația leagă această temă de anxietăți deja prezente în societățile moderne privind „cine” controlează economia și „pentru cine” funcționează ea, susținând că AI crește relevanța acestor tensiuni. Mesajul central: menținerea unor proceduri democratice formale nu garantează, de una singură, păstrarea agenției individuale. Principii propuse: echilibru, nu „decentralizare cu orice preț” OpenAI spune că soluția nu este neapărat o descentralizare radicală, ci construirea unui echilibru de putere care să împiedice dominarea societății de către un singur actor sau un grup restrâns. În același timp, avertizează că un model în care orice individ poate produce „trivial” pagube majore altora nu reprezintă un echilibru sănătos, dar nici un model în care accesul la instrumente este controlat de un oligopol. În acest cadru, publicația enumeră o listă de principii care ar urma să ghideze activitatea blogului „ AI Futures ”, între care: menținerea autonomiei și oportunității individuale în utilizarea AI, chiar cu posibile compromisuri față de securitate și creștere economică; responsabilitatea individuală pentru abuzul sau folosirea greșită a tehnologiei; acceptarea unui set restrâns de riscuri care necesită acțiune colectivă, limitată ca amploare; orientarea legii spre „nivelarea terenului” pentru indivizi și organizații mici, nu spre centralizarea puterii; păstrarea primatului instituțiilor politice, sociale și economice în direcția afacerilor lumii, chiar dacă acestea trebuie să evolueze; dezvoltarea unor mecanisme instituționale pentru „lizibilitate limitată” (legarea acțiunilor cu miză mare de un om sau o organizație controlată de oameni), proiectate cu protecția vieții private „în nucleu”, inclusiv prin posibilitatea utilizării anonime a AI în multe contexte. Ce urmează: cercetare și propuneri de guvernanță, inclusiv pentru firme Strategic Futures își propune să publice pe „AI Futures” și în alte formate (lucrări, video, podcasturi) analize la intersecția dintre politici publice, economie, drept, istorie și învățare automată. Un punct important pentru mediul de afaceri: OpenAI anticipează că AI va schimba „structural” firmele, într-un mod comparat cu transformările produse de Revoluția Industrială (cu referire la apariția corporației manageriale moderne), ceea ce ar putea reconfigura raporturile de putere dintre companii, stat și societate. În ansamblu, inițiativa este prezentată ca un demers în desfășurare, orientat spre dezbatere și iterație, cu un mesaj de fond: guvernanța AI nu poate fi decisă unilateral de o companie, o industrie sau o singură societate. [...]
