Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință

NordVPN mută „obfuscarea” pe NordWhisper , ceea ce poate însemna conexiuni mai rapide și mai multe locații utile în rețele care blochează VPN-uri , potrivit TechRadar . Schimbarea este deja activă pe iOS și urmează să fie extinsă treptat pe Android, Windows și macOS „în următoarele săptămâni”. Mutarea este relevantă operațional pentru utilizatorii care depind de VPN în medii restrictive (rețele de birou, școli, Wi‑Fi public sau regiuni cu cenzură), deoarece „serverele obfuscate” sunt concepute să ascundă faptul că traficul trece printr-un VPN, pentru a trece de firewall-uri și de inspecția profundă a pachetelor (deep packet inspection). Ce se schimbă, concret Până acum, conectarea la serverele obfuscate însemna folosirea protocolului OpenVPN , pentru că obfuscarea era legată de variantele TCP și UDP ale acestuia. NordVPN a mutat acum această funcție pe NordWhisper, protocolul propriu „rezistent la cenzură”, lansat la începutul lui 2025. În practică, categoria de servere obfuscate „rulează” acum pe NordWhisper „sub capotă”, fără ca utilizatorul să fie nevoit să facă o schimbare manuală de protocol (în funcție de cum este implementat în aplicație). De ce contează: viteză și acoperire mai largă NordVPN motivează schimbarea prin două beneficii principale: Viteză mai bună : conexiunile obfuscate pe OpenVPN au un „cost” de performanță, pentru că traficul VPN este împachetat într-un strat suplimentar de camuflare, ceea ce tinde să încetinească. NordWhisper este proiectat să se „amestece” cu traficul web obișnuit, ceea ce ar trebui să reducă această penalizare. Mai multe locații disponibile : până acum, lista de țări pentru serverele obfuscate a fost mai limitată decât flota totală de servere NordVPN. Mutarea pe NordWhisper „deschide ușa” către o gamă mai largă de locații — un avantaj important pentru utilizatorii din zone cu filtrare agresivă. Marijus Briedis, CTO NordVPN, a declarat pentru TechRadar că NordWhisper este conceput să funcționeze „la fel de bine sau mai bine” decât OpenVPN în rețele restrictive și că, „în multe cazuri”, utilizatorii ar trebui să vadă îmbunătățiri datorită vitezelor mai bune și numărului mai mare de locații. Impact pe securitate și ce urmează Publicația notează că schimbarea nu ar veni cu un compromis de securitate: NordWhisper ar urma aceleași standarde de criptare și confidențialitate ca celelalte protocoale NordVPN, astfel încât utilizatorii să obțină „discreție” fără să piardă la capitolul protecție. Pe termen scurt, rămâne de urmărit ritmul extinderii către celelalte platforme, deoarece actualizarea se face gradual și nu toți utilizatorii o vor vedea imediat. Pe termen mai lung, NordVPN indică faptul că vrea să ducă NordWhisper către un design complet bazat pe TLS și să exploreze protocolul QUIC, pentru a ține pasul cu instrumentele de cenzură tot mai capabile. [...]

Seria OnePlus Ace 7 ar putea ridica miza pe autonomie , cu o baterie de aproximativ 9.000 mAh și încărcare rapidă de 100 W sau 120 W, potrivit unor informații din piață citate de CNMO . Dacă se confirmă, ar fi un salt important față de generația anterioară și un semnal că OnePlus împinge segmentul „performance” spre utilizare mai lungă între încărcări, fără a schimba neapărat categoria de preț. Informațiile vizează un „engineering sample” (prototip de test) al OnePlus Ace 7, care ar fi intrat în etapa de testare. Publicația notează că lansarea ar urma să aibă loc mai întâi în China. Ce se știe despre OnePlus Ace 7: baterie mare, ecran rapid, două opțiuni de chipset Conform scurgerilor, OnePlus Ace 7 ar testa două soluții de procesor: Snapdragon 8 Elite Gen 5 și un cip personalizat cu indicativul SM8850Q. La nivel de afișaj, telefonul ar urma să vină cu un ecran plat de 6,78 inci, rezoluție 1.5K, cu o rată de reîmprospătare de 185 Hz – o specificație rară pe piața actuală, orientată spre fluiditate în jocuri și interfață. Pe partea de utilizare susținută, prototipul ar include și un ventilator de răcire activă, iar designul ar fi „simplu”, fără detalii suplimentare. Varianta Pro: posibil zoom periscopic, dar specificațiile nu sunt finale Pentru OnePlus Ace 7 Pro, un blogger din zona de tehnologie citat de CNMO susține că modelul ar putea primi o cameră telefoto periscopică de 50 MP cu zoom optic 3,5x, bazată pe senzorul Samsung JN5. Aceeași sursă avertizează însă că această configurație nu este încă definitivă și poate suferi modificări. Context: extinderea gamei față de Ace 6 CNMO amintește că seria OnePlus Ace 6 a avut trei modele, cu platforme Snapdragon 8 Elite, Snapdragon 8 Gen 5 și MediaTek Dimensity 9500. În generația anterioară nu a existat un model Pro, astfel că apariția unui Ace 7 Pro ar însemna o extindere a liniei de produse. [...]

Listarea Unitree pe bursa din Shanghai ar putea deveni reperul de evaluare pentru „embodied AI” (IA integrată în roboți), într-un moment în care capitalul de risc se revarsă în robotica din China , potrivit South China Morning Post . Compania din Hangzhou a primit aprobarea autorității chineze de supraveghere a pieței de capital și își finalizează planul de subscriere, prețul și alocarea acțiunilor, cu o posibilă debutare chiar spre finalul lunii iulie. Unitree vrea să atragă aproximativ 4,2 miliarde yuani (circa 2,7 miliarde lei) prin vânzarea a cel puțin 40,4 milioane de acțiuni, adică un pachet minim de 10%. Structura tranzacției implică o evaluare inițială de circa 42 miliarde yuani (aprox. 26,9 miliarde lei), ceea ce ar transforma IPO-ul într-un test de piață pentru prețurile cerute în sectorul roboților umanoizi și al componentelor-cheie (modele de bază, „mâini” robotice cu dexteritate etc.). Unde se duc banii și de ce contează profitabilitatea Conform prospectului, fondurile ar urma să finanțeze dezvoltarea de modele de roboți, cercetarea pentru corpul robotului, produse noi și extinderea capacității de producție. Publicația notează că situațiile financiare ale Unitree oferă o imagine rară asupra unui jucător profitabil din domeniu: compania a raportat anul trecut venituri de 1,7 miliarde yuani (aprox. 1,1 miliarde lei) și profit ajustat de 591 milioane yuani (aprox. 378 milioane lei). Într-un sector în care scepticismul privind aplicațiile comerciale reale persistă, profitabilitatea poate influența direct apetitul investitorilor și nivelul de evaluare acceptat la listare. Comparația cu UBTech și efectul de „ancoră” pentru evaluări Ca termen de comparație, UBTech Robotics (listată la Hong Kong) a avut anul trecut venituri de 2 miliarde yuani (aprox. 1,3 miliarde lei), dar o pierdere netă de aproximativ 700 milioane yuani (aprox. 448 milioane lei). Capitalizarea sa bursieră era de circa 54,8 miliarde dolari Hong Kong (aprox. 31,7 miliarde lei) la finalul săptămânii menționate în articol. În acest context, debutul Unitree este urmărit atât ca un potențial „boost” de încredere, cât și ca o „ancoră” de preț pentru industrie: dacă evaluarea se confirmă în piață, poate valida nivelurile cerute de start-up-uri similare; dacă nu, poate forța recalibrări. Capitalul de risc se accelerează: runde mari, evaluări ridicate Deși rămân întrebări despre monetizarea pe scară largă, sectorul continuă să atragă investiții consistente de la fonduri de venture capital, giganți tech, producători auto și vehicule investiționale susținute de stat, potrivit aceleiași surse. Exemplele recente includ: X Square Robot (Shenzhen) a anunțat patru runde consecutive de finanțare în două luni, cu peste 30 de investitori. AI² Robotics a comunicat o serie de finanțări care însumează aproape 5 miliarde yuani (aprox. 3,2 miliarde lei); atât aceasta, cât și X Square Robot spun că au depășit evaluări post-investiție de 20 miliarde yuani (aprox. 12,8 miliarde lei). JoyIn (Suzhou) a anunțat o rundă Pre-A de 500 milioane yuani (aprox. 320 milioane lei), condusă de Ant Group. TARS (Shanghai) a raportat o rundă Pre-A de 455 milioane dolari (aprox. 2,1 miliarde lei), după o rundă „angel” de 242 milioane dolari (aprox. 1,1 miliarde lei) anul trecut. Pentru piață, miza imediată este dacă IPO-ul Unitree va confirma că evaluările ridicate din robotica chineză pot fi susținute nu doar în finanțări private, ci și în tranzacționarea publică. [...]

Portul Constanța introduce cântărirea camioanelor din mers , o schimbare cu impact direct asupra fluxurilor logistice și a costurilor de întreținere a infrastructurii rutiere din port, potrivit Antena 3 . La Poarta 7 a fost instalat primul sistem modern de „cântărire în mișcare” (weight in motion), care permite verificarea fără oprirea traficului. Sistemul folosește senzori de fibră optică și poate controla vehicule de până la 200 de tone, la viteze de deplasare între 5 și 90 km/h, conform declarațiilor directorului general al Portului Constanța, Mihai Teodorescu. Pe lângă greutate, tehnologia colectează date despre viteza de tranzit, numărul de osii, lungimea și lățimea vehiculului și scanează numărul de înmatriculare, inclusiv cu alerte la suprasarcină. Implementare etapizată la porțile principale Pentru eficientizarea activității, portul va extinde sistemul în perioada imediat următoare la principalele porți de acces ale camioanelor. Calendarul menționat în material indică: Poarta 7 – începând de astăzi Poarta 14 – 6 iulie Poarta 10 bis – 13 iulie Poarta 10 – 16 iulie Proiectul este executat de Regia Autonomă RASIROM . În organizarea traficului, porțile 7, 10 și 10 bis sunt descrise ca principale căi de acces general pentru mărfuri, iar Poarta 14 este folosită pentru ieșirea din port. De ce contează pentru operatori: trafic, controale și infrastructură Datele colectate vor fi integrate într-o platformă centralizată care, potrivit sursei, va compara automat cantitățile de marfă intrate și ieșite din port. Miza operațională este dublă: reducerea blocajelor rutiere printr-un management mai bun al traficului și identificarea rapidă a neconcordanțelor logistice (diferențe între greutatea declarată la intrare și cea de la ieșire). În paralel, sistemul este prezentat ca instrument de protejare a infrastructurii: identificarea camioanelor care depășesc masa maximă admisă ar urma să reducă uzura straturilor de asfalt și, implicit, costurile cu reparațiile. Directorul portului a mai spus că portul va comunica „în timp real” cu ISCTR și cu „organele abilitate” pentru aplicarea de măsuri imediate în cazurile constatate. Context: alte proiecte de modernizare în 2026 Întrebat despre modernizările din bugetul pe 2026, Mihai Teodorescu a afirmat că portul este în implementarea unor proiecte de infrastructură majoră de peste 500 de milioane de euro, finanțate din fonduri europene, menționând modernizarea infrastructurii electrice (partea a doua), proiecte de apă-canal, masterplanul și dragajul. Pentru unele, ar exista deja cereri de finanțare contractate, iar execuția ar urma să dureze între 24 și 36 de luni, potrivit aceleiași declarații. [...]

Creșterea abruptă a costurilor cu memoria împinge REDMI, OnePlus și iQOO spre o a doua rundă de scumpiri , semnalând o presiune tot mai mare asupra prețurilor din segmentul smartphone-urilor, potrivit CNMO . Publicația notează, citând informații vehiculate de bloggeri din zona de tehnologie, că sub-brandul Xiaomi, REDMI, ar urma să pornească în curând a doua rundă de majorări, care ar viza mai multe produse, inclusiv seriile REDMI K90 și REDMI Note 15. De ce se scumpesc: memoria s-a scumpit masiv Miza principală este costul componentelor, în special al cipurilor de memorie (stocare) . CNMO indică date din industrie potrivit cărora, în 2026, prețurile cipurilor de memorie au crescut de aproape patru ori față de anul anterior, devenind un factor major în stabilirea prețurilor telefoanelor. În cazul OnePlus, sursa menționează și un al doilea element: cererea din zona AI (inteligență artificială) ar presa capacitățile de producție destinate consumatorilor, amplificând tensiunile de cost. REDMI: a doua ajustare după scumpirea din aprilie REDMI nu ar fi la prima ajustare din 2026. În aprilie, compania a făcut deja o rundă de modificări de preț, pe fondul scumpirii globale a memoriei: REDMI K90 Pro Max : +200 yuani, de la un preț de pornire de 3.999 yuani (aprox. 2.560 lei ) înainte de ajustare; REDMI Turbo 5 și Turbo 5 Max : au fost eliminate promoțiile de „Anul Nou”, iar pentru varianta de 512 GB a fost menținută o subvenție de 200 yuani . La acel moment, REDMI a susținut că încearcă să păstreze strategia „upgrade de specificații fără urcare de segment”, însă CNMO arată că, pe fondul continuării scumpirilor la memorie, această abordare devine tot mai greu de menținut. OnePlus și iQOO: scumpiri în trepte, cu salturi mari la vârfurile de gamă CNMO mai scrie că și OnePlus, respectiv iQOO, sunt pe același trend de scumpire: OnePlus 15 : a doua rundă ar ajunge la +1.100 yuani (aprox. 700 lei ). Înainte, în martie, ar fi existat o primă rundă de +500 yuani (aprox. 320 lei ), ceea ce duce la o creștere cumulată semnificativă. iQOO 15 : ajustările diferă în funcție de versiune: varianta standard: preț recomandat mai mare cu 400–1.000 yuani (aprox. 260–640 lei ), iar creșterea „la achiziție” ar fi de 100–700 yuani (aprox. 65–450 lei ), în funcție de ofertă; 16 GB + 1 TB : două runde cumulate de +1.500 yuani (aprox. 960 lei ), cu preț după ajustare de 6.999 yuani (aprox. 4.480 lei ); versiunea Ultra : + 500 yuani (aprox. 320 lei ) pentru toate configurațiile; după două runde, 16 GB + 256 GB ar ajunge la 6.199 yuani (aprox. 3.970 lei ), iar 24 GB + 1 TB la 8.199 yuani (aprox. 5.250 lei ). În lipsa unor anunțuri oficiale detaliate în material pentru fiecare model și piață, rămâne de urmărit dacă aceste scumpiri se vor reflecta uniform în prețurile finale din retail și în ce măsură vor fi compensate de promoții sau subvenții comerciale. [...]

Xiaomi a extins lista dispozitivelor care nu mai primesc actualizări software, inclusiv de securitate , ceea ce ridică riscuri operaționale pentru utilizatori și companii care le folosesc în flotă, potrivit IT之家 , care citează actualizarea publicată pe site-ul centrului de securitate Xiaomi . Conform informațiilor, produsele incluse pe lista de „încetare a suportului software” nu vor mai primi actualizări de software sau firmware (inclusiv actualizări de securitate). În plus, Xiaomi „ar putea” să nu mai răspundă nici la raportările de vulnerabilități de securitate pentru aceste modele. Ce modele intră pe lista fără suport Pe lista actualizată apar, între altele, următoarele dispozitive: Xiaomi 12, Xiaomi 12 Pro, Xiaomi 12S Ultra, REDMI Note 12T Pro, REDMI K60E, Xiaomi Pad 6 și Xiaomi Pad 6 Pro, precum și unele variante pentru piețe externe, precum POCO X5 5G și POCO X5 Pro 5G. Publicația enumeră și variante regionale/„build”-uri specifice pentru mai multe dintre aceste modele (de exemplu pentru Xiaomi 12 și Xiaomi 12 Pro), inclusiv ediții precum „cn”, „global”, „eea”, „ru”, „tr”, „id”, „in” și „tw”, ceea ce indică faptul că oprirea suportului se aplică diferențiat, în funcție de versiunea software asociată pieței. De ce contează: impactul practic al opririi actualizărilor Oprirea actualizărilor de securitate înseamnă, în practică, că eventuale vulnerabilități descoperite ulterior pot rămâne necorectate, iar expunerea la atacuri sau la compromiterea datelor poate crește în timp. Pentru utilizatorii individuali, asta se traduce printr-un risc mai mare în utilizarea aplicațiilor sensibile (plăți, autentificare, e-mail). Pentru organizații, implicația este mai directă: aceste dispozitive pot deveni mai greu de menținut în politici interne de securitate și conformitate. IT之家 notează explicit și posibilitatea ca Xiaomi să nu mai răspundă la rapoarte de vulnerabilități pentru produsele incluse pe listă, ceea ce reduce canalele de remediere chiar și atunci când problemele sunt semnalate de cercetători sau utilizatori. [...]

Armata olandeză direcționează zeci de milioane de euro către software pentru interoperabilitatea dronelor , într-un parteneriat pe trei ani cu compania locală de tehnologie de apărare Intelic, mizând pe integrarea sistemelor fără pilot de la producători diferiți într-o singură platformă, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării din Olanda și Intelic vor să dezvolte o platformă software comună care să permită dronelor și altor sisteme fără pilot, fabricate de companii diferite, să funcționeze integrat. Oficialii olandezi consideră interoperabilitatea (capacitatea sistemelor diferite de a „lucra împreună”) un element esențial în conflictele moderne. De ce contează: banii se duc în „stratul” software, nu doar în hardware Secretarul de stat pentru Apărare Derk Boswijk a indicat drept argument lecțiile războiului din Ucraina, într-o declarație preluată de Reuters: „Ucraina ne arată că nu doar hardware-ul contează, ci și software-ul.” În aceeași logică, Boswijk a susținut că posibilitatea ca sisteme de drone diferite să opereze împreună „simplifică semnificativ desfășurarea operațiunilor militare”. Ce se dezvoltă: platforma NEXUS, folosită deja în Ucraina, potrivit companiei Parteneriatul se bazează pe NEXUS, un software de comandă și control dezvoltat de Intelic. Compania afirmă că soluția este utilizată pe câmpul de luptă din Ucraina încă de anul trecut și că permite coordonarea mai multor sisteme autonome într-un singur mediu operațional. Context: piața europeană de drone, fragmentată Directorul general al Intelic, Maurits Korthals Altes, a pus investiția în contextul fragmentării tehnologice din Europa, unde ar exista peste 700 de producători de drone, număr aflat în creștere. În acest peisaj, provocarea pentru organizațiile de apărare nu ar mai fi accesul la tehnologie, ci compatibilizarea ei pentru utilizare integrată. Inițiativa este prezentată ca parte a eforturilor mai largi ale Olandei de modernizare a capacităților militare și de adaptare a lecțiilor din conflictele recente la nevoile propriei apărări. [...]

Guvernul Indiei investighează o breșă majoră la Tata Electronics , după ce peste 630 GB de date confidențiale – inclusiv documente despre iPhone 18 Pro – au fost furate și au ajuns pe dark web , potrivit IT Home . Cazul ridică miza de securitate cibernetică pentru lanțul de aprovizionare al Apple și pentru alți jucători tehnologici ale căror fișiere ar fi fost expuse. Atacul cibernetic a vizat luna trecută o fabrică Tata Electronics din India și ar fi dus la sustragerea a peste 630 GB de date. În pachetul de informații furate se află, conform materialului, inclusiv planuri de proiectare pentru plăcile de bază ale seriei iPhone 18 Pro (neanunțată oficial), precum și manuale de date pentru mai multe cipuri dezvoltate intern de Apple. Ce face statul indian și cine gestionează incidentul Publicația notează că secretarul Ministerului indian al Electronicii și Tehnologiei Informației, S. Krishnan, a făcut joi primele comentarii publice ale guvernului despre incident, afirmând că autoritățile investighează scurgerea de date de la Tata Electronics. Cazul a fost raportat către Indian Computer Emergency Response Team (CERT-In), instituția principală responsabilă de gestionarea incidentelor de securitate informatică în India. Impactul depășește Apple: documente despre Tesla, Qualcomm și TSMC, publicate pe dark web Dincolo de Apple, în urma breșei ar fi fost publicate pe dark web și documente asociate cu Tesla, Qualcomm și TSMC, conform aceleiași surse. Informația sugerează un incident cu efecte în cascadă asupra mai multor companii, tipic pentru riscurile din lanțurile globale de furnizare și producție. Măsuri la nivelul Tata: audit criminalistic După incident, Tata ar fi angajat o firmă globală de consultanță pentru a derula un audit de tip „forensic” (audit criminalistic digital), menit să stabilească modul de compromitere și amploarea exactă a accesului neautorizat, potrivit articolului. Publicația nu oferă detalii despre identitatea firmei sau despre un calendar al concluziilor. [...]

O nouă scurgere indică scumpiri consistente pentru pliabilele Samsung în Europa , cu Galaxy Z Fold 8 Ultra ajungând până la 2.799 euro (aprox. 14.000 lei) în versiunea de 1TB, potrivit IT Home , care citează o listă de prețuri interne obținută de publicația germană WinFuture de la un retailer european. Informațiile apar cu mai puțin de trei săptămâni înainte de evenimentul Galaxy Unpacked programat pe 22 iulie, la Londra. Conform listei, toate cele trei modele pliabile din noua generație ar urma să fie mai scumpe, cu majorări cuprinse între 100 și 280 euro (aprox. 500–1.400 lei), în funcție de model și configurație. Galaxy Z Fold 8 Ultra: pragul de 2.800 euro, în zona „ultra-premium” În noua structurare a gamei, Fold 8 Ultra rămâne vârful de gamă și păstrează formatul clasic de „pliabil mare” cu design îngust și alungit. Prețurile vehiculate pentru Europa sunt: 256GB: 2.199 euro (aprox. 11.000 lei), +100 euro față de generația anterioară la aceeași capacitate 512GB: 2.399 euro (aprox. 12.000 lei), +180 euro 1TB: 2.799 euro (aprox. 14.000 lei), +280 euro Fold 8 și Flip 8: scumpiri și repoziționare în gamă Pe lângă Ultra, lista menționează și un Galaxy Z Fold 8 „standard”, descris ca având un format mai lat („pliabil lat”), dar cu unele compromisuri la cameră (de exemplu, fără obiectiv telefoto), ceea ce îl plasează sub Ultra ca preț: Fold 8 256GB: 1.999 euro (aprox. 10.000 lei) Fold 8 512GB: 2.199 euro (aprox. 11.000 lei) Fold 8 1TB: 2.599 euro (aprox. 13.000 lei) Și pliabilul de tip clapetă Galaxy Z Flip 8 ar urma să se scumpească: 256GB: 1.299 euro (aprox. 6.500 lei), +100 euro 512GB: 1.499 euro (aprox. 7.500 lei), +180 euro Și ceasurile cresc: Watch 9 și Watch Ultra 2, mai scumpe în Europa Lista include și prețuri pentru ceasurile inteligente. Pentru Galaxy Watch 9, scumpirile ar fi între 30 și 50 euro, în funcție de mărime și conectivitate (Bluetooth sau LTE). Galaxy Watch Ultra 2 ar urma să coste 749 euro (aprox. 3.700 lei), cu 50 euro peste generația anterioară, și ar veni cu procesor Qualcomm Snapdragon Wear Elite și o baterie mai mare, conform aceleiași surse. Prețurile sunt descrise ca provenind din canale de retail și rămân neoficiale până la confirmarea Samsung, așteptată la evenimentul din 22 iulie. [...]

Atacurile lui Peter Thiel la adresa apelurilor Vaticanului pentru reglementarea inteligenței artificiale arată cât de politizată a devenit dezbaterea despre reguli și control în AI , într-un moment în care miza este formularea unor cadre internaționale care pot influența direct ritmul de dezvoltare și competiția SUA–China, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute la Aspen Ideas Festival , în Colorado, într-un panel fără înregistrare, unde jurnaliștilor li s-a permis doar să ia notițe. Thiel, cofondator Palantir și PayPal și unul dintre primii susținători ai lui Donald Trump în Silicon Valley, l-a acuzat pe Papa Leon al XIV-lea că ar servi, „fără să-și dea seama”, drept „agent al comuniștilor chinezi” prin apelurile la reglementarea AI, informație relatată de CNN. De ce contează: reglementarea AI, transformată în armă în competiția geopolitică Miza centrală a intervenției lui Thiel este ideea că o reglementare internațională mai strictă ar putea încetini mai ales actorii occidentali, nu și China. În luna mai, Papa Leon al XIV-lea a folosit prima sa enciclică, „Magnifica Humanitas” („Magnifica Umanitate”), pentru a susține că inteligența artificială „trebuie dezarmată” și pentru a cere o reglementare internațională mai amplă a tehnologiei. În logica lui Thiel, mesajul papei ar putea influența o parte dintre americani, dar ar fi „puțin probabil” să fie luat în seamă în China, ceea ce ar încetini doar una dintre părțile implicate în „cursa dintre Statele Unite și China” pentru AI. Vaticanul nu a răspuns solicitării de a comenta afirmațiile, potrivit materialului. Context: tensiuni mai vechi între Thiel și Vatican Antena 3 notează că relația tensionată nu este nouă. În martie, Thiel a susținut la Roma o serie de conferințe despre Antihrist, cu acces pe bază de invitație, aproape de Vatican, iar două universități catolice au precizat public că nu au avut nicio implicare în organizare. În același context, Thiel a susținut în repetate rânduri că Antihristul s-ar putea manifesta nu ca o persoană, ci ca un guvern mondial care își consolidează puterea promițând protecție împotriva unor amenințări existențiale, precum inteligența artificială sau încălzirea globală. Un discurs mai larg: instituții, UE și puterea companiilor tech În panelul de la Aspen, alături de politologul Francis Fukuyama, Thiel a extins discuția către politica internă americană și rolul instituțiilor. El a avertizat asupra unei „preluări democrat-socialiste” a Partidului Democrat și a minimalizat importanța Partidului Republican în ecuația politică, potrivit relatării. Totodată, Thiel a comparat Uniunea Europeană cu „o inteligență artificială proastă”, descriind UE drept o birocrație stagnantă și excesiv de dependentă de reguli, în care oamenii sunt „NPC-uri” (personaje nejucabile din jocurile video) fără putere reală de decizie. Palantir și acuzații fără dovezi despre AI și alegeri Thiel a vorbit și despre Palantir, companie care are contracte importante cu agenții federale americane, inclusiv cu Pentagonul și cu ICE, dar a susținut că firma „nu este lipită de șold” de ceea ce el a numit „statul profund american”. Palantir nu a răspuns solicitării de a comenta afirmațiile, potrivit materialului. În aceeași intervenție, Thiel a lansat o afirmație conspiraționistă, fără a prezenta dovezi, potrivit căreia Anthropic ar urma să „aranjeze alegerile din 2028” în favoarea democraților. Anthropic a refuzat să comenteze și a indicat o postare recentă de pe blogul companiei despre integritatea alegerilor și imparțialitatea politică. În ansamblu, episodul evidențiază o linie de fractură tot mai vizibilă: pentru o parte a elitei tehnologice, reglementarea AI nu mai este doar o discuție despre siguranță și responsabilitate, ci un instrument care poate redistribui avantajul strategic între state și între centrele de putere din interiorul SUA. [...]

Alibaba a interzis intern folosirea Claude Code , tratând instrumentul ca „software cu risc ridicat” , într-o decizie cu impact operațional direct asupra echipelor de dezvoltare și a politicilor de securitate IT, potrivit South China Morning Post . Măsura vizează Claude Code, un instrument al companiei americane de inteligență artificială Anthropic , pe care Alibaba spune că l-a încadrat la categoria „high-risk” după ce ar fi descoperit că Anthropic a urmărit utilizatori chinezi prin „cod ascuns”. Publicația notează că episodul a generat reacții negative puternice în ultimele zile. Decizia Alibaba indică o înăsprire a controlului asupra aplicațiilor AI folosite la locul de muncă, pe fondul preocupărilor legate de supraveghere și scurgeri de date. În practică, o astfel de interdicție poate forța echipele să migreze către alternative aprobate intern și să își ajusteze fluxurile de lucru, mai ales acolo unde instrumentele de „asistență la programare” sunt integrate în procesele zilnice. Articolul nu oferă detalii despre modul concret de aplicare a interdicției (de exemplu, dacă este blocată tehnic la nivel de rețea sau impusă prin politici interne) și nici despre eventuale alternative recomandate angajaților. [...]

NASA încearcă să evite pierderea telescopului Swift printr-o intervenție robotizată de 30 de milioane de dolari , mizând pe vehiculul „Link” pentru a-i ridica orbita și a preveni reintrarea în atmosferă, care altfel ar urma să aibă loc în octombrie, potrivit Antena 3 . Misiunea, descrisă drept riscantă și întinsă pe mai multe luni, a fost lansată vineri, după amânări succesive din motive meteo și tehnice. Lansarea a avut loc la 08:36 GMT (11:36, ora României), de pe un atol din Oceanul Pacific. De ce contează: costuri și continuitate operațională Operațiunea este evaluată la 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei) și urmărește să prelungească viața unui telescop care a costat 250 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei). Miza este menținerea în funcțiune a unui instrument folosit de NASA pentru a studia exploziile de raze gamma, considerate cele mai puternice explozii din Univers. Swift a fost lansat în 2004 și, potrivit sursei, misiunea sa a fost extinsă în mod repetat, pe fondul rezultatelor obținute. Cum ar trebui să funcționeze intervenția „Link” Robotul spațial Link, dezvoltat de startup-ul american Katalyst , a fost lansat cu o rachetă Pegasus, care la rândul ei este lansată din aer, cu ajutorul unui avion. Planul de lucru include mai multe etape: intrarea pe o orbită apropiată de cea a telescopului Swift, desfășurarea panourilor solare și verificări inițiale; identificarea telescopului și apropierea de acesta, urmată de „prinderea” lui cu trei brațe mobile; ridicarea orbitei lui Swift cu aproximativ 300 de kilometri, până aproape de nivelul inițial. Manevrele de apropiere și andocare ar urma să dureze câteva săptămâni, iar ridicarea orbitei cel puțin o lună, conform planului prezentat. Riscul: reintrare în atmosferă până în octombrie Swift a fost plasat inițial pe o orbită la 600 de kilometri deasupra Pământului, dar nu are motoare proprii pentru menținerea altitudinii. În prezent, observatorul este pe cale să coboare sub 300 de kilometri și să se prăbușească pe Terra până în octombrie, dacă misiunea eșuează. În contextul riscurilor, Shawn Domagal-Goldman, directorul diviziei de astrofizică din cadrul NASA, a spus că este „foarte recunoscător” pentru „șansa de a încerca” salvarea telescopului Swift. În paralel, sursa notează și avantajul operațional al Swift față de Hubble în privința vitezei de reacție: deși Hubble poate obține imagini mai clare, redirecționarea lui către o țintă nouă poate dura până la două zile, în timp ce Swift are nevoie de doar câteva minute. [...]