Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Atacurile lui Peter Thiel la adresa apelurilor Vaticanului pentru reglementarea inteligenței artificiale arată cât de politizată a devenit dezbaterea despre reguli și control în AI, într-un moment în care miza este formularea unor cadre internaționale care pot influența direct ritmul de dezvoltare și competiția SUA–China, potrivit Antena 3.
Declarațiile au fost făcute la Aspen Ideas Festival, în Colorado, într-un panel fără înregistrare, unde jurnaliștilor li s-a permis doar să ia notițe. Thiel, cofondator Palantir și PayPal și unul dintre primii susținători ai lui Donald Trump în Silicon Valley, l-a acuzat pe Papa Leon al XIV-lea că ar servi, „fără să-și dea seama”, drept „agent al comuniștilor chinezi” prin apelurile la reglementarea AI, informație relatată de CNN.
Miza centrală a intervenției lui Thiel este ideea că o reglementare internațională mai strictă ar putea încetini mai ales actorii occidentali, nu și China. În luna mai, Papa Leon al XIV-lea a folosit prima sa enciclică, „Magnifica Humanitas” („Magnifica Umanitate”), pentru a susține că inteligența artificială „trebuie dezarmată” și pentru a cere o reglementare internațională mai amplă a tehnologiei.
În logica lui Thiel, mesajul papei ar putea influența o parte dintre americani, dar ar fi „puțin probabil” să fie luat în seamă în China, ceea ce ar încetini doar una dintre părțile implicate în „cursa dintre Statele Unite și China” pentru AI. Vaticanul nu a răspuns solicitării de a comenta afirmațiile, potrivit materialului.
Antena 3 notează că relația tensionată nu este nouă. În martie, Thiel a susținut la Roma o serie de conferințe despre Antihrist, cu acces pe bază de invitație, aproape de Vatican, iar două universități catolice au precizat public că nu au avut nicio implicare în organizare.
În același context, Thiel a susținut în repetate rânduri că Antihristul s-ar putea manifesta nu ca o persoană, ci ca un guvern mondial care își consolidează puterea promițând protecție împotriva unor amenințări existențiale, precum inteligența artificială sau încălzirea globală.
În panelul de la Aspen, alături de politologul Francis Fukuyama, Thiel a extins discuția către politica internă americană și rolul instituțiilor. El a avertizat asupra unei „preluări democrat-socialiste” a Partidului Democrat și a minimalizat importanța Partidului Republican în ecuația politică, potrivit relatării.
Totodată, Thiel a comparat Uniunea Europeană cu „o inteligență artificială proastă”, descriind UE drept o birocrație stagnantă și excesiv de dependentă de reguli, în care oamenii sunt „NPC-uri” (personaje nejucabile din jocurile video) fără putere reală de decizie.
Thiel a vorbit și despre Palantir, companie care are contracte importante cu agenții federale americane, inclusiv cu Pentagonul și cu ICE, dar a susținut că firma „nu este lipită de șold” de ceea ce el a numit „statul profund american”. Palantir nu a răspuns solicitării de a comenta afirmațiile, potrivit materialului.
În aceeași intervenție, Thiel a lansat o afirmație conspiraționistă, fără a prezenta dovezi, potrivit căreia Anthropic ar urma să „aranjeze alegerile din 2028” în favoarea democraților. Anthropic a refuzat să comenteze și a indicat o postare recentă de pe blogul companiei despre integritatea alegerilor și imparțialitatea politică.
În ansamblu, episodul evidențiază o linie de fractură tot mai vizibilă: pentru o parte a elitei tehnologice, reglementarea AI nu mai este doar o discuție despre siguranță și responsabilitate, ci un instrument care poate redistribui avantajul strategic între state și între centrele de putere din interiorul SUA.
Recomandate
Ridicarea restricțiilor de export ale SUA redeschide accesul global la modelele „de frontieră” ale Anthropic , într-un semnal că Washingtonul încearcă să controleze riscurile de securitate fără să blocheze complet distribuția comercială a celor mai avansate sisteme de inteligență artificială, potrivit Biziday . Anthropic a anunțat că a fost notificată de Departamentul Comerțului din SUA că au fost ridicate controalele la export pentru modelele Claude Fable 5 și Mythos 5 și că va începe să restabilească accesul la acestea începând de miercuri. La începutul lunii, autoritățile americane blocaseră accesul la cele două modele invocând motive de securitate națională. De ce contează: un precedent de reglementare pentru modelele avansate Decizia vine după ce compania a colaborat cu autoritățile americane pentru a aborda riscurile asociate, conform unei scrisori din 26 iunie a secretarului Comerțului, Howard Lutnick . „Anthropic a colaborat cu guvernul SUA pentru a aborda riscurile asociate.” Inițial, guvernul american susținuse că a identificat vulnerabilități în măsurile de siguranță menite să prevină utilizarea abuzivă a Fable 5 și Mythos 5, inclusiv în scenarii de atacuri cibernetice. Context: acces limitat, apoi relaxare treptată Cu patru zile înainte de ridicarea restricțiilor, Anthropic anunțase că primise autorizație pentru ca un mic grup de firme americane de securitate cibernetică să poată accesa Mythos 5, într-un regim controlat. Cazul Anthropic nu este singular. Și OpenAI a respectat o solicitare a guvernului federal de a restricționa lansarea unui model nou, GPT-5.6, la un număr limitat de parteneri aprobați. Ce urmează: „cadru” voluntar și presiune politică pe controlul lansărilor Administrația Trump a emis pe 2 iunie un ordin executiv care cere guvernului federal să adopte, în următoarele două luni, măsuri privind inteligența artificială și securitatea cibernetică, inclusiv crearea unui „cadru” voluntar prin care companiile private să testeze și să lanseze, împreună cu guvernul, modele „de frontieră” (adică cele mai avansate, cu potențial ridicat de utilizare duală – civilă și malițioasă). În acest climat, directorul CIA, John Ratcliffe, a comparat recent capabilitățile celor mai avansate modele de inteligență artificială cu cele ale armelor nucleare, susținând implicit linia dură a administrației privind controlul lansării lor. (Sursa informațiilor de context: France 24 , citată de Biziday.) [...]
Anthropic coboară costul pentru „agenți” AI prin lansarea Claude Sonnet 5 , un model poziționat aproape de performanța vârfului de gamă Opus 4.8 , dar la tarife semnificativ mai mici, potrivit TechCrunch . Miza este una economică: pe măsură ce tot mai multe companii încearcă să automatizeze procese cu agenți (modele care planifică și execută sarcini cu instrumente), diferențiatorul devine prețul și fiabilitatea, nu doar „inteligența” brută. Claude Sonnet 5 este descris de Anthropic ca fiind capabil să facă planuri, să folosească instrumente precum browserul și terminalul și să ruleze autonom, la un nivel care „în urmă cu doar câteva luni” ar fi cerut modele mai mari și mai scumpe. În această logică, Sonnet 5 este prezentat ca noul „standard” pentru capabilități agentice la un nivel de preț mediu. Preț: promoție până la 31 august, apoi scumpire La lansare, Sonnet 5 costă 2 dolari per milion de tokeni de intrare și 10 dolari per milion de tokeni de ieșire (aprox. 9 lei, respectiv 45 lei), până la 31 august , după care tarifele urcă la 3 dolari și 15 dolari (aprox. 14 lei și 69 lei). TechCrunch notează că, la aceste niveluri, Sonnet 5 este mai ieftin decât Opus 4.8, precum și decât OpenAI GPT-5.5 și Google Gemini 3.1 Pro, dar rămâne mai scump decât Gemini 3.5 Flash. Din perspectiva distribuției, începând de marți, Sonnet 5 devine modelul implicit pentru planurile Free și Pro și este disponibil în toate abonamentele. Performanță: aproape de Opus 4.8, peste Sonnet 4.6 Anthropic susține că Sonnet 5 aduce îmbunătățiri importante față de Sonnet 4.6 (lansat în februarie) pe zone relevante pentru agenți: raționament, utilizarea instrumentelor, programare și „muncă de cunoaștere” (sarcini de analiză și redactare). Un exemplu de benchmark citat: „agentic coding”: 63,2% pentru Sonnet 5, față de 69,2% pentru Opus 4.8 și 58,1% pentru Sonnet 4.6. Pe un benchmark de „knowledge work”, Sonnet 5 ar depăși ușor Opus 4.8, deși Anthropic spune că Opus rămâne alegerea pentru acuratețe mai mare pe aceste sarcini. Compania descrie și posibilitatea de a ajusta „nivelul de efort” pentru a găsi un echilibru cost–performanță între Sonnet 5 și Opus 4.8. Ce spun testerii și ce înseamnă operațional Potrivit testerilor citați de Anthropic, Sonnet 5 ar fi mai bun la finalizarea sarcinilor complexe, unde versiunile anterioare se opreau „la jumătate”, și își verifică rezultatele fără a i se cere explicit. Un exemplu vine de la Zapier, printr-o declarație a unui inginer senior: „I-am dat lui Claude Sonnet 5 o sarcină în două părți — să actualizeze nivelurile conturilor în Salesforce și să trimită un anunț de lansare către contacte enterprise — și a dus-o la capăt, de la un capăt la altul.” Siguranță: mai puține comportamente nedorite, dar sub Opus Pe zona de siguranță, Anthropic afirmă că Sonnet 5 are o rată mai mică de „comportamente nedorite” (inclusiv cooperarea cu abuzuri și înșelăciunea) decât Sonnet 4.6, refuză mai bine cererile malițioase și se descurcă mai bine în fața tentativelor de „prompt injection” (atacuri care încearcă să deturneze instrucțiunile unui agent). Totodată, compania spune că Sonnet 5 halucinează și manifestă comportament lingușitor („sycophantic”) mai rar decât Sonnet 4.6. În același timp, Anthropic precizează că modelul nu atinge nivelul Opus 4.8 și al Claude Mythos Preview la capitolul comportament „nealiniat” și că evaluările arată o capacitate mai redusă de a executa sarcini periculoase de securitate cibernetică decât modelele Opus. De ce contează pentru piață Mesajul central al lansării este că agenții AI devin o funcție „de bază” , iar competiția se mută către costul de rulare și fiabilitatea fără supraveghere umană . Pentru companii, asta înseamnă că proiectele de automatizare cu agenți – care consumă multe resurse prin bucle, apeluri de instrumente și execuții mai lungi – pot deveni mai ușor de justificat economic dacă performanța se apropie de modelele premium, dar la tarife mai joase. [...]
Comparația șefului CIA între IA avansată și „arme nucleare digitale” vine pe fondul unui control guvernamental mai strict asupra modelelor de vârf , într-un context în care SUA invocă securitatea națională și începe să limiteze accesul la anumite tehnologii, potrivit Mediafax . John (Jim, în textul Mediafax) Ratcliffe, directorul CIA, a avut marți un discurs public rar la Washington, relatat de AFP, în care a susținut că nu este „nepotrivit” ca cele mai avansate modele de inteligență artificială să fie comparate cu „armele nucleare digitale”. El a spus că a discutat această temă și cu consilierii președintelui Donald Trump. „Nu ar fi nepotrivit, așa cum am discutat, să comparăm capacitățile lor cu armele nucleare digitale.” De ce contează: IA intră în logica de control a tehnologiilor strategice Analogia este făcută într-un moment în care administrația Trump ar fi preluat „controlul fără precedent” asupra acestei tehnologii, invocând securitatea națională. În același registru, Ratcliffe a reiterat că „tehnologiile emergente” sunt „cea mai mare prioritate” a guvernului american, „la egalitate cu China”, de când a preluat funcția în urmă cu 18 luni. În discurs, el i-a acuzat pe adversarii SUA că vor să „fure și să manipuleze” progresele americane, iar în cercurile de securitate națională circulă de luni ideea unei „curse a înarmării” tehnologice între Statele Unite, China și Rusia, potrivit aceleiași surse. Efecte operaționale: restricții de acces și reorganizare pe securitate cibernetică Mediafax notează că, pe 12 iunie, Washingtonul a obligat compania americană Anthropic să întrerupă accesul la două dintre cele mai puternice modele ale sale, Mythos 5 și Fable 5, prin impunerea unor „ controale la export ” (măsuri care limitează distribuția unei tehnologii în afara unor condiții stabilite de stat). Retragerea a fost descrisă ca o premieră: măsura a fost ridicată doar parțial pentru Mythos, care a redevenit accesibil unui cerc limitat de parteneri americani, în timp ce Fable 5, versiunea restricționată pentru consumatori, rămâne offline. Tot în aceeași zi, OpenAI ar fi lansat GPT-5.6 cu acces „foarte limitat”, iar compania ar accepta, pentru prima dată, ca guvernul SUA să valideze partenerii autorizați de la un client la altul, mai arată sursa. Separat, Ratcliffe a vorbit despre o reorganizare a CIA axată pe securitatea cibernetică, descrisă drept o combinație de „sabie” și „scut” pentru apărarea infrastructurii critice. El a mai spus că s-a întâlnit cu Elon Musk (SpaceX) și cu directori de la Amazon, Google și Dell. [...]
Austria cere UE să atragă în Europa infrastructura Anthropic , pe fondul restricțiilor impuse de SUA la modelele sale de vârf , potrivit Biziday . Miza este una de suveranitate tehnologică: accesul la modele avansate de inteligență artificială și reducerea dependenței de companiile americane, într-un moment în care Washingtonul a limitat utilizarea unor modele pentru utilizatorii străini. Propunerea a fost formulată de secretarul de stat austriac pentru digitalizare, Alexander Proell, într-o scrisoare către comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, document publicat ulterior de guvernul Austriei. Proell cere ca UE să analizeze posibilitatea transferării în Europa a infrastructurii companiei americane Anthropic și sugerează că legislația europeană ar putea fi adaptată pentru a face atractivă o astfel de mutare. „Întrebarea este dacă noi, europenii, suntem pregătiți să fim arhitecții viitorului nostru tehnologic sau dacă dorim să rămânem simpli administratori ai deciziilor luate în altă parte.” De ce contează: accesul la modele avansate a devenit o problemă de securitate și competitivitate Inițiativa vine la aproximativ două săptămâni după ce guvernul SUA a cerut Anthropic să suspende accesul cetățenilor străini la cele mai noi modele ale sale, invocând motive de securitate națională. Compania a transmis atunci că nu a primit „dovezi concrete” privind riscul invocat și a decis să oprească temporar accesul tuturor utilizatorilor la modelele Fable 5 și Mythos 5, până la clarificarea situației. În acest context, Austria încearcă să poziționeze UE ca alternativă pentru dezvoltarea și operarea unor capacități critice de inteligență artificială, argumentând că Europa poate oferi: siguranță juridică; acces la piață; capital; un set de valori „compatibil” cu cele ale companiei. Anthropic nu a răspuns solicitării de a comenta inițiativa Austriei. Context: UE își accelerează agenda de reducere a dependenței de tehnologia americană Comisia Europeană a prezentat recent un pachet de măsuri pentru sprijinirea industriilor europene de cloud, inteligență artificială și semiconductori, cu obiectivul explicit de a reduce dependența de marile companii americane din tehnologie. Demersul are loc pe fondul criticilor venite din partea guvernului SUA față de reglementările europene aplicate sectorului tech, notează Reuters (citată de Biziday). [...]
Listarea Unitree pe bursa din Shanghai ar putea deveni reperul de evaluare pentru „embodied AI” (IA integrată în roboți), într-un moment în care capitalul de risc se revarsă în robotica din China , potrivit South China Morning Post . Compania din Hangzhou a primit aprobarea autorității chineze de supraveghere a pieței de capital și își finalizează planul de subscriere, prețul și alocarea acțiunilor, cu o posibilă debutare chiar spre finalul lunii iulie. Unitree vrea să atragă aproximativ 4,2 miliarde yuani (circa 2,7 miliarde lei) prin vânzarea a cel puțin 40,4 milioane de acțiuni, adică un pachet minim de 10%. Structura tranzacției implică o evaluare inițială de circa 42 miliarde yuani (aprox. 26,9 miliarde lei), ceea ce ar transforma IPO-ul într-un test de piață pentru prețurile cerute în sectorul roboților umanoizi și al componentelor-cheie (modele de bază, „mâini” robotice cu dexteritate etc.). Unde se duc banii și de ce contează profitabilitatea Conform prospectului, fondurile ar urma să finanțeze dezvoltarea de modele de roboți, cercetarea pentru corpul robotului, produse noi și extinderea capacității de producție. Publicația notează că situațiile financiare ale Unitree oferă o imagine rară asupra unui jucător profitabil din domeniu: compania a raportat anul trecut venituri de 1,7 miliarde yuani (aprox. 1,1 miliarde lei) și profit ajustat de 591 milioane yuani (aprox. 378 milioane lei). Într-un sector în care scepticismul privind aplicațiile comerciale reale persistă, profitabilitatea poate influența direct apetitul investitorilor și nivelul de evaluare acceptat la listare. Comparația cu UBTech și efectul de „ancoră” pentru evaluări Ca termen de comparație, UBTech Robotics (listată la Hong Kong) a avut anul trecut venituri de 2 miliarde yuani (aprox. 1,3 miliarde lei), dar o pierdere netă de aproximativ 700 milioane yuani (aprox. 448 milioane lei). Capitalizarea sa bursieră era de circa 54,8 miliarde dolari Hong Kong (aprox. 31,7 miliarde lei) la finalul săptămânii menționate în articol. În acest context, debutul Unitree este urmărit atât ca un potențial „boost” de încredere, cât și ca o „ancoră” de preț pentru industrie: dacă evaluarea se confirmă în piață, poate valida nivelurile cerute de start-up-uri similare; dacă nu, poate forța recalibrări. Capitalul de risc se accelerează: runde mari, evaluări ridicate Deși rămân întrebări despre monetizarea pe scară largă, sectorul continuă să atragă investiții consistente de la fonduri de venture capital, giganți tech, producători auto și vehicule investiționale susținute de stat, potrivit aceleiași surse. Exemplele recente includ: X Square Robot (Shenzhen) a anunțat patru runde consecutive de finanțare în două luni, cu peste 30 de investitori. AI² Robotics a comunicat o serie de finanțări care însumează aproape 5 miliarde yuani (aprox. 3,2 miliarde lei); atât aceasta, cât și X Square Robot spun că au depășit evaluări post-investiție de 20 miliarde yuani (aprox. 12,8 miliarde lei). JoyIn (Suzhou) a anunțat o rundă Pre-A de 500 milioane yuani (aprox. 320 milioane lei), condusă de Ant Group. TARS (Shanghai) a raportat o rundă Pre-A de 455 milioane dolari (aprox. 2,1 miliarde lei), după o rundă „angel” de 242 milioane dolari (aprox. 1,1 miliarde lei) anul trecut. Pentru piață, miza imediată este dacă IPO-ul Unitree va confirma că evaluările ridicate din robotica chineză pot fi susținute nu doar în finanțări private, ci și în tranzacționarea publică. [...]
OpenAI discută acordarea către guvernul SUA a unei participații de 5% , într-un demers care ar putea fixa din timp un rol direct al Washingtonului în acționariatul marilor laboratoare de inteligență artificială, înaintea unor listări la bursă, potrivit Tom's Hardware . Informația este relatată de Financial Times , care citează două persoane familiarizate cu discuțiile. Propunerea ar fi fost avansată de CEO-ul OpenAI, Sam Altman, și ar include un mecanism mai amplu: fiecare dezvoltator american important de inteligență artificială ar contribui cu aceeași cotă de 5% din capital la un vehicul inspirat de Alaska Permanent Fund, fond care plătește anual dividende rezidenților statului Alaska din veniturile petroliere. La evaluarea de 852 miliarde dolari (aprox. 3.920 miliarde lei) stabilită de OpenAI în runda de finanțare din martie, o participație de 5% ar valora circa 42,6 miliarde dolari (aprox. 196 miliarde lei). Financial Times descrie discuțiile drept conceptuale și într-un stadiu incipient și notează că implementarea ar putea necesita o lege adoptată de Congres. Ce ar însemna, practic, o „cotă publică” în AI Altman ar fi discutat ideea cu președintele Donald Trump, cu secretarul Comerțului Howard Lutnick și cu secretarul Trezoreriei Scott Bessent și ar fi vorbit, în ultimele săptămâni, și cu senatorul Bernie Sanders (independent, Vermont). Structura „toate laboratoarele” ar presupune atragerea de participații și de la companii precum Google, Meta și Anthropic, însă, potrivit materialului, niciuna dintre acestea nu a indicat că ar participa. OpenAI a refuzat să comenteze pentru Financial Times, iar Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor, conform aceleiași relatări. Context: presiune politică și precedentul din industria de cipuri Propunerea de 5% este prezentată ca fiind cea mai mică cifră vehiculată până acum în discuțiile despre proprietate publică în sectorul AI. În iunie, Bernie Sanders a depus proiectul „ American AI Sovereign Wealth Fund Act ”, care ar urmări 50% din acțiunile cu drept de vot ale companiilor americane de AI printr-un fond evaluat de biroul său la 7.000 miliarde dolari (aprox. 32.200 miliarde lei), suficient – în viziunea inițiatorului – pentru un dividend anual de 1.000 dolari (aprox. 4.600 lei) pentru fiecare american. Administrația ar fi aplicat deja o logică similară în zona semiconductorilor: guvernul federal a preluat o participație de 9,9% în Intel în august anul trecut, prin conversia granturilor din CHIPS Act în acțiuni la 20,47 dolari pe acțiune (aprox. 94 lei). Totodată, AMD și Nvidia ar fi acceptat să cedeze 15% din veniturile din cipuri obținute în China în schimbul licențelor de export, potrivit articolului. De ce contează momentul: înainte de IPO și după amânarea GPT-5.6 Discuțiile apar la șase zile după ce OpenAI a amânat lansarea publică completă a GPT-5.6 la cererea guvernului, iar Lutnick ar fi avertizat împotriva lansării fără aprobare prealabilă. În paralel, Anthropic a avut o parte din iunie modelele Claude Fable 5 și Mythos 5 dezactivate la nivel global, în urma primelor controale de export americane aplicate unui model de AI (nu hardware-ului), accesul fiind restabilit „ieri”, conform materialului. În acest context, o participație guvernamentală negociată înainte de o listare ar putea „bloca” poziția Washingtonului înainte ca o ofertă publică inițială să dilueze acționariatul. Articolul mai notează că atât OpenAI, cât și Anthropic au depus confidențial documentație pentru IPO și că OpenAI se confruntă cu o investigație a unei coaliții de 42 de procurori generali ai statelor americane. [...]
