Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Certificarea BIS sugerează o lansare apropiată în India pentru Galaxy Z Fold 8 Wide și Watch Ultra 2 , două produse pe care Samsung ar urma să le prezinte în următoarea rundă de lansări de vară, potrivit 91mobiles . Pentru piață, apariția în baza Bureau of Indian Standards (BIS) este un indicator operațional important: dispozitivele intră în linia de conformare necesară vânzării, ceea ce reduce incertitudinea privind calendarul. Galaxy Z Fold 8 Wide a fost identificat pe BIS cu numărul de model SM-F971B . Listarea nu menționează explicit numele comercial, însă modelul este asociat în informațiile din piață cu „Fold 8 Wide”. Conform publicației, terminalul ar urma să vină cu un format mai lat al ecranului pliabil interior, fiind vehiculat un raport 4:3 , ceea ce ar apropia experiența de utilizare de cea a unei tablete mai mici, cu formă mai „pătrată”, comparativ cu generația actuală. Pentru segmentul de purtabile, Galaxy Watch Ultra 2 apare pe BIS cu numărul de model SM-L715F , același menționat anterior într-o certificare din China (CMIIT), ultima literă indicând piața. Modelul este descris ca vârful de gamă din viitoarea serie și este creditat cu o baterie de 784 mAh , iar pe lista de zvonuri intră și posibilitatea de a fi primul ceas Samsung cu conectivitate 5G . Tot la nivel de informații neconfirmate oficial, ar putea folosi platforma Snapdragon Wear Elite de la Qualcomm, cu promisiunea unor capabilități mai bune de procesare locală pentru funcții de „inteligență artificială” și eficiență energetică mai bună. Ce urmează și de ce contează certificarea Publicația notează că ambele dispozitive sunt așteptate să debuteze împreună la un eveniment Galaxy Unpacked programat la Londra, pe 22 iulie , cu lansare globală care ar include și India. În acest context, certificarea BIS funcționează ca un semnal că Samsung își pregătește efectiv intrarea pe piața indiană cu aceste produse, chiar dacă specificațiile finale și poziționarea comercială rămân, deocamdată, la nivel de informații din surse neoficiale. [...]
Logitech mizează pe mobilitate cu Mobi Fold , un mouse pliabil proiectat să reziste peste 15 ani de utilizare , potrivit IT之家 . Dispozitivul este gândit pentru lucrul „din mers”, cu o structură tip „burduf” în zona centrală, testată pentru plieri și desfășurări repetate (estimarea de „peste 15 ani” pornește de la o medie de 8 cicluri/zi). Mobi Fold costă 79,99 dolari (aprox. 368 lei) și își reduce „amprenta” la transport cu aproape 50% după pliere, astfel încât să poată fi pus mai ușor în buzunar sau în geantă. Logitech descrie utilizarea ca „desfaci și folosești, închizi și pleci”, iar mouse-ul include o funcție de protecție la închidere pentru a preveni atingerile accidentale când este pliat. Ce aduce nou pe partea de utilizare și ergonomie Mouse-ul are un înveliș din silicon, cu rol de protecție la praf și murdărie, și este conceput să se muleze pe forma mâinii. Conform datelor citate, în comparație cu touchpad-ul unui laptop, ar putea reduce cu 22% solicitarea musculară în utilizare. La nivel de specificații, Mobi Fold folosește: senzor optic PixArt PAW3222, cu 4K DPI; butoane cu acționare silențioasă; panou tactil cu derulare adaptivă. Autonomie și încărcare rapidă Dispozitivul are o baterie de 100 mAh, cu autonomie indicată de o lună. Încărcarea rapidă de 1 minut ar adăuga până la 22 de ore de utilizare, potrivit aceleiași surse. Un al doilea produs: Spotlight 2, telecomandă pentru prezentări Tot acum, Logitech a prezentat și noua generație a telecomenzii de prezentare Spotlight 2, cu efecte de evidențiere (focalizare circulară sau pătrată), mărire și adnotări. Distanța de transmisie wireless este menționată la până la 30 m, iar 1 minut de încărcare ar oferi până la 3 ore de utilizare. Prețul anunțat este de 129,99 dolari (aprox. 598 lei). [...]
Opoziția locală din SUA începe să frâneze extinderea centrelor de date , chiar dacă la nivel de stat moratoriile propuse încă nu au trecut, potrivit unei analize TechRadar . Miza economică și operațională este directă: proiectele noi se lovesc tot mai des de restricții și întârzieri la nivel de orașe și comitate, acolo unde presiunea comunităților are efect mai rapid decât în legislativul statelor. New York ar putea deveni un reper dacă va implementa un moratoriu temporar de un an pentru construirea centrelor de date cu cerere de energie de 20 megawați sau mai mult , însă, deocamdată, nu există nicio legislație la nivel de stat care să fi blocat efectiv construcția de centre de date. În paralel, nemulțumirea publică a produs deja consecințe politice punctuale: într-o suburbie a orașului St. Louis, alegătorii au „demis” (prin vot) jumătate din consiliul local după ce solicitările de a nu construi un centru de date au fost ignorate. Unde se rupe lanțul: statele discută, localitățile blochează Conform „ US Data Center Moratorium Tracker ” (citat de TechRadar ), cel puțin 18 din 50 de state au avut inițiative legislative care propun pauze în dezvoltarea centrelor de date, condiționate de studii de impact, rapoarte sau reguli menite să protejeze comunitățile și ecosistemele. Unele inițiative au eșuat deja: în Maryland, Minnesota, New Hampshire, Oklahoma, South Dakota și Wisconsin propunerile au căzut, iar în Maine un proiect similar cu cel din New York a fost respins prin veto . În schimb, „frâna” reală se vede la nivel local. Din 2025, analiza notează o creștere puternică a numărului de interdicții sau restricții introduse de comitate, orașe și localități: la nivel de comitat , au fost introduse 40 de restricții/interdicții, dintre care 31 sunt active; la nivel de oraș , au fost propuse 35 de seturi de restricții/interdicții, dintre care 28 sunt active. De ce contează pentru industrie: aprobările devin mai imprevizibile Mesajul central este că opoziția comunităților nu se traduce automat în acțiune la nivel de stat, iar TechRadar descrie o „divizare” între reprezentanți care răspund presiunii alegătorilor și cei care nu o fac, fără ca linia de separație să fie una strict partizană (nu este o temă „Republicani vs. Democrați”). În practică, pentru dezvoltatori și pentru companiile care închiriază capacitate de calcul (inclusiv pentru proiecte de inteligență artificială), riscul imediat este operațional: chiar dacă nu apare o interdicție la nivel de stat, restricțiile locale pot bloca amplasamentele , pot prelungi calendarul de autorizare și pot crește incertitudinea în jurul investițiilor. Ce urmează: precedentul New York și testul influenței la nivel de stat TechRadar notează că rămâne de văzut dacă moratoriul din New York va fi implementat și dacă va crea un precedent favorabil pentru cei care se opun centrelor de date. În același timp, analiza susține că la nivel de stat influența grupurilor de interese este mai puternică, ceea ce poate face mai dificilă transformarea nemulțumirii publice în legislație efectivă. [...]
Apple extinde CarPlay prin iOS 27 cu actualizări „din culise” care pot schimba modul în care aplicațiile auto sunt construite și aprobate , potrivit CNET . Informația relevantă pentru piață nu vine din prezentările de pe scenă, ci din notele pentru dezvoltatori, ceea ce indică o direcție mai tehnică: Apple își consolidează controlul asupra experienței din mașină prin reguli și capabilități noi la nivel de platformă. Miza este operațională: pentru producători auto și dezvoltatori, schimbările din iOS 27 pot însemna ajustări de integrare, actualizări de aplicații și, în unele cazuri, revalidarea modului în care anumite funcții sunt permise în CarPlay (un mediu cu restricții mai stricte decât iPhone-ul, din motive de siguranță la volan). De ce contează pentru ecosistemul auto CarPlay nu este doar o interfață „oglindită” de pe telefon, ci un strat software care concurează direct cu sistemele multimedia proprii ale constructorilor. Orice modificare în documentația pentru dezvoltatori poate avea efecte în lanț: ce tipuri de aplicații pot rula și în ce condiții; ce informații pot fi afișate pe ecran în timpul condusului; cât de mult se standardizează experiența între mărci auto diferite. În practică, astfel de actualizări pot muta o parte din „puterea” de decizie de la producătorul mașinii către platforma Apple, pentru că aplicațiile și interfața sunt constrânse de regulile CarPlay. Ce știm și ce nu știm din materialul disponibil Din textul furnizat aici se vede în principal contextul editorial al articolului (că „cele mai bune noutăți” sunt în notele iOS 27 pentru dezvoltatori), însă detaliile tehnice concrete ale acelor noutăți nu apar în extrasul primit (conținutul este trunchiat înainte de secțiunea relevantă). În lipsa acestor pasaje, nu se poate afirma, fără risc de a inventa, exact ce funcții noi sau ce schimbări de politici include Apple în iOS 27 pentru CarPlay. Ce rezultă totuși, pe baza unghiului ales de CNET, este că Apple a introdus modificări suficient de importante încât să fie remarcate ca „cele mai bune” vești pentru CarPlay, dar le-a plasat în documentație tehnică, nu în comunicarea principală. La ce să se aștepte companiile Dacă actualizările din notele iOS 27 vizează capabilități sau restricții CarPlay, următorii pași tipici în industrie sunt: dezvoltatorii își adaptează aplicațiile la noile cerințe și interfețe; producătorii auto verifică compatibilitatea și experiența în mașină; utilizatorii văd schimbările abia când iOS 27 ajunge la publicul larg și când aplicațiile sunt actualizate. Pentru moment, fără detaliile din notele tehnice citate de CNET în articolul complet, impactul exact (ce se schimbă efectiv în CarPlay) rămâne de confirmat din sursa integrală. [...]
Erorile de localizare GPS raportate în București au ridicat un risc operațional pentru servicii care depind de poziționare , de la navigație rutieră la livrări, potrivit Adevărul . Utilizatori au descris episoade în care telefoanele îi plasau pe piste de aeroport sau în alte zone decât cele reale, iar relatările au devenit rapid subiect de ironii pe rețelele sociale. Un mesaj devenit viral pe Reddit descrie cum aplicații precum Google Maps și Waze indicau, în mod eronat, poziția pe pista unui aeroport, autorul întrebând dacă fenomenul „s-a resimțit” și la alții. În comentarii, mai mulți utilizatori au confirmat situații similare, inclusiv localizări greșite în zona Aeroportului Aurel Vlaicu (Băneasa) , deși persoanele se aflau în alte cartiere sau localități. Ce aplicații au fost afectate și cât au durat episoadele Din relatările citate, problemele nu s-au limitat la o singură aplicație sau la un singur tip de telefon. Un utilizator a spus că, în București, interferențele ar fi durat „cam 20 de minute” și că ar fi fost afectate mai multe servicii de navigație, inclusiv prin sisteme auto. Printre exemplele menționate de utilizatori: Google Maps, Waze, Apple Maps; CarPlay și Android Auto (în mașini); Flightradar24 (aplicație de urmărire a zborurilor); dispozitive Garmin (inclusiv ceasuri). Un alt comentariu indică un posibil efect indirect asupra livrărilor: un utilizator a spus că livratorul unei comenzi ar fi apărut localizat în zona Aurel Vlaicu, iar inițial a crezut că este o eroare a aplicației. Posibile explicații: bruiaj („jamming”) vs. coordonate false („spoofing”) Articolul menționează o pagină care arată zonele afectate de „GPS jamming” (bruiaj GPS), explicat ca interferare intenționată a semnalelor satelitare, astfel încât dispozitivele să nu mai poată stabili corect localizarea sau să indice o poziție imprecisă. În acest context este indicată și platforma GPSJam , care arată zone expuse, inclusiv sud-estul României (Dobrogea și litoral), dar și regiuni din apropierea Galați–Brăila, precum și zone din estul țării. În discuțiile dintre utilizatori apare și diferența dintre bruiaj și „spoofing” (falsificarea semnalului), adică situația în care dispozitivul primește coordonate false și afișează o poziție greșită, fără să piardă neapărat semnalul. Aceste explicații nu sunt confirmate oficial ca fiind cauza incidentelor descrise. Ce spune ROMPOS despre interferențe și de ce contează Potrivit informațiilor publicate de ROMPOS (sistemul românesc de determinare precisă a poziției prin satelit), semnalele GPS pot fi afectate de surse de radiofrecvență din proximitate, precum stații de transformare, linii de înaltă tensiune, radare de aeroport, antene GSM/4G/5G de mare putere, emițătoare radio/TV sau dispozitive electronice defecte. ROMPOS mai arată că pot exista și bruiaje intenționate, inclusiv prin dispozitive folosite abuziv pentru blocarea urmăririi vehiculelor sau în contextul unor exerciții militare. Pentru utilizatori și companii, miza este practică: când localizarea „sare” pe hartă sau indică un loc complet diferit, pot apărea rute greșite, întârzieri și erori de coordonare în servicii care se bazează pe poziționare (transport, livrări, aplicații auto). În material se precizează însă că informațiile despre „spoofing” nu confirmă cauza exactă a incidentelor semnalate de internauți. [...]
visionOS 27 extinde interacțiunea cu obiecte fizice pe Apple Vision Pro , ceea ce poate deschide o piață mai largă pentru accesorii și periferice compatibile, dincolo de controlerele clasice de VR. Potrivit AppleInsider , Apple introduce următoarea etapă de suport pentru „accesorii spațiale” (periferice urmărite în spațiu) și pentru urmărirea obiectelor obișnuite, prin ARKit , cu impact direct asupra modului în care dezvoltatorii și producătorii de hardware pot construi experiențe pentru Vision Pro. De ce contează: mai puține bariere pentru producătorii de accesorii Schimbarea importantă este că Apple nu se mai bazează exclusiv pe urmărirea mâinilor și a privirii. Materialul notează că, după lansarea Vision Pro, compania a mizat pe aceste metode de control, fără să promoveze ideea de controlere dedicate. În timp, însă, lipsa feedbackului fizic (de tip vibrații sau butoane) a limitat jocurile și interacțiunile posibile. În visionOS 26 a apărut conceptul de „accesorii spațiale”, iar visionOS 27 extinde capabilitățile atât pentru controlere „complete”, cât și pentru obiecte mai simple, care pot fi recunoscute și urmărite de sistem. Două categorii: „accesorii spațiale” vs. „obiecte” urmărite AppleInsider face distincția între: Accesorii spațiale : periferice care se conectează prin Bluetooth și pot include butoane, vibrații (haptică) și alte funcții. Exemplele din articol includ controlerele PSVR2 și stiloul Logitech Muse. Obiecte urmărite (trackable objects) : obiecte care nu trebuie să includă neapărat electronică dedicată. Ele pot fi urmărite prin două metode: folosirea unui model 3D de referință și urmărire cu LED-uri sau markeri vizuali. Cu alte cuvinte, visionOS 27 nu se limitează la „controlere”, ci încearcă să transforme obiecte reale în „ancore” pentru interacțiuni în realitatea augmentată. Ce definește Apple drept „accesoriu spațial” Conform articolului, Apple definește un accesoriu spațial prin trei elemente: constelație de LED-uri pentru urmărire; cip IMU (unitate de măsurare inerțială, pentru detectarea mișcării); Bluetooth. Butoanele și feedbackul haptic sunt posibile, dar nu obligatorii. În demonstrația descrisă, accentul cade pe un accesoriu tip lanternă, cu LED-uri urmărite, buton pornit/oprit și conexiune Bluetooth către Vision Pro. Un detaliu cu implicații practice: accesoriile spațiale și obiectele urmărite adăugate prin aplicații pot fi „adresabile” la nivel de sistem (system-wide), însă nu primesc automat toate avantajele unui controler de joc dedicat, precum cel al PSVR2. Urmărirea obiectelor: de la glob la volan, cu ARKit visionOS 27 adaugă și posibilitatea ca dezvoltatorii să activeze urmărirea obiectelor prin recunoaștere sau prin atașarea unor „fob-uri” (dispozitive de urmărire). Exemplul din articol este un glob: interfața este suprapusă peste globul fizic și rămâne sincronizată când acesta este rotit, fără întârziere vizibilă. Pentru scenarii mai avansate, video-ul la care face referire articolul menționează fob-uri de la DFRobot și MIKROE, folosite pentru a ancora obiecte fizice în spații „spatiale”. Un caz demonstrat este un fob montat pe un volan, peste care aplicația suprapune un vehicul 3D — un scenariu potrivit pentru simulatoare de curse, precum iRacing. Context: Vision Pro rămâne de nișă, dar pregătește o platformă AppleInsider amintește că Vision Pro este un produs de nișă, prea greu și prea scump pentru mulți utilizatori, însă rolul lui este să împingă înainte platforma visionOS. În această logică, urmărirea obiectelor din lumea reală devine o piesă esențială pentru interacțiuni de tip AR. Publicația notează și că ochelari AR „adevărați” (Apple Glass) ar putea să nu apară „până în 2029 sau mai târziu”, dar fundația se construiește acum. Rămâne, însă, o condiție majoră: tehnologia va conta doar dacă dezvoltatorii o folosesc efectiv — o problemă pe care Apple, potrivit articolului, nu a abordat direct odată cu visionOS 27. [...]
UE obligă Meta să redeschidă, temporar, WhatsApp pentru chatboții concurenți , o intervenție care poate schimba rapid regulile de acces pe o platformă folosită de multe companii pentru relația cu clienții, potrivit Mediafax . Decizia vine ca „măsură provizorie” în timpul unei anchete antitrust și vizează riscul ca Meta să blocheze concurența pe piața asistenților cu inteligență artificială. Comisia Europeană spune că intervine pentru a preveni afectarea concurenței într-o piață „în creștere” a asistenților AI, înainte ca efectele să devină ireversibile. Ordinul cere ca Meta Platforms să restabilească accesul la WhatsApp pentru producătorii rivali de chatbot-uri cu inteligență artificială până la finalizarea investigației, informație atribuită de Mediafax agenției AP. Ce investighează UE și de ce contează pentru piață Investigația vizează politica WhatsApp privind integrarea inteligenței artificiale și îngrijorările că Meta ar încălca legislația UE prin blocarea concurenților de a oferi asistenți AI pe platformă. Miza este accesul la un canal major de comunicare cu utilizatorii, folosit inclusiv de clienți comerciali prin WhatsApp Business. Potrivit articolului, autoritățile UE au început anul trecut să examineze termenii și condițiile actualizate pentru clienții comerciali ai Meta, în contextul utilizării asistenților AI pentru comunicarea cu clienții prin WhatsApp. UE era îngrijorată că acordul ar împiedica firmele terțe de AI să-și ofere asistenții pe platformă, utilizatorilor rămânându-le la dispoziție doar chatbot-ul Meta. „Măsuri provizorii” și reacția Meta Comisia a precizat că impune „măsuri provizorii” pe durata investigației. În articol este citată și poziția vicepreședintei executive a Comisiei responsabile cu concurența, Teresa Ribera : „Pe piețele aflate în continuă evoluție, concurența se poate pierde cu mult înainte de adoptarea unei decizii finale.” Meta a anunțat că va face apel. Compania susține că decizia Comisiei ar permite unor jucători mari să folosească gratuit WhatsApp Business și califică intervenția drept o depășire a limitelor de reglementare, „subvenționată” de companiile europene care plătesc. Ce urmează Ordinul este temporar și rămâne în vigoare până la finalizarea anchetei antitrust. În paralel, cazul indică o tendință a Bruxelles-ului de a recurge la intervenții mai rapide în dosarele Big Tech, pe fondul criticilor că investigațiile de concurență durează ani și pot veni prea târziu pentru a repara efectele asupra pieței. [...]
Google împinge „crearea fără cod” pe Android în zona de masă, mizând pe influența lui Paris Hilton , care devine primul „icon în rezidență” al platformei, într-un parteneriat centrat pe folosirea Gemini și a funcției Canvas pentru a construi aplicații doar din instrucțiuni scrise, potrivit Google Blog . Inițiativa este prezentată ca un pariu operațional: reducerea barierei de intrare în dezvoltarea de aplicații pentru utilizatori fără pregătire tehnică, prin instrumente de inteligență artificială generativă integrate în ecosistemul Android. Paris Hilton spune că a folosit Canvas (un instrument din Gemini) pentru a crea o aplicație de productivitate, „Iconic Ideas”, fără să scrie cod, pornind de la „trei instrucțiuni” (prompts). Ce schimbă, concret, pentru utilizatori și pentru ecosistem Mesajul central al demersului este că „distanța dintre imaginație și execuție” se micșorează, pe măsură ce instrumentele de tip „no-code” (fără programare) devin mai accesibile. În acest cadru, Google poziționează Gemini pe Android ca o unealtă care poate transforma descrieri în prototipuri funcționale, cu Canvas drept exemplu. În articol, Hilton descrie și un spațiu de lucru creat pe campusul Google („Sliv Lab”), unde a testat Gemini pe Android alături de „creative technologists” (specialiști care combină tehnologia cu designul și prototiparea). Componenta de educație și recrutare de creatori Parteneriatul include și o componentă de tip atelier: Hilton a invitat tinere de la YMCA și Altadena Girls la o „provocare de inovație” pe campusul Google, unde participantele au folosit instrumente de pe Android, inclusiv: Canvas Circle to Search (funcție Android de căutare pornind de la ce este încercuit pe ecran) Nano Banana (menționat ca instrument disponibil pe Android; articolul nu oferă detalii suplimentare despre ce face) Exemplele de idei rezultate includ aplicații de socializare orientate spre „starea de bine”, o aplicație pentru „încercarea virtuală” a coafurilor și o aplicație care ajută fetele să meargă acasă în siguranță, cu partajarea locației și raportarea pericolelor. Ce urmează Google indică o pagină dedicată („android.com/paris”) unde utilizatorii pot vedea ce a creat Hilton și pot încerca aplicația „Iconic Ideas”, inclusiv să o personalizeze sau să pornească de la ea pentru a construi altceva. Articolul nu oferă detalii despre disponibilitate pe piețe, condiții de acces sau calendar de lansare pentru aceste funcții, dincolo de prezentarea inițiativei. [...]
Criza componentelor împinge Xbox să regândească din temelii viitoarea consolă Project Helix , pe fondul scumpirii accelerate a memoriei RAM și a stocării, care pune presiune pe costul final și pe flexibilitatea hardware-ului, potrivit Wccftech . Matthew Ball, noul Chief Strategy Officer al Xbox, a spus într-o discuție live cu The Game Business la Summer Game Fest 2026 că scumpirea componentelor nu dă semne că se va tempera rapid. În consecință, Microsoft este forțată să „regândească” atât abordarea generală a modelului de consolă, cât și planurile pentru următorul hardware, cunoscut intern ca Project Helix. Ce se schimbă: accent pe cost și „flexibilitate” în design Ball a descris o perioadă prelungită în care industria va trebui să opereze sub constrângeri de aprovizionare și cost, ceea ce „va limita categoria” (adică piața de console). El a afirmat că Xbox rămâne „angajată” să livreze Helix, dar că lucrează la schimbări care să asigure: accesibilitate (o consolă care să poată fi vândută la un preț acceptabil pentru public); flexibilitate (un model de consolă mai adaptabil); o regândire „nu într-un mod exclusiv”, ci „aditiv” – formulare care sugerează extinderea conceptului de consolă, fără ca sursa să detalieze concret în ce ar consta. Ball a mai spus că efectele crizei ar putea fi „acute” timp de 2–2,5 ani , indicând că presiunea pe costuri și disponibilitate ar putea influența direct calendarul și specificațiile generației următoare. Cerere peste capacitatea de producție, în pofida contextului de piață În același dialog, Ball a susținut că cererea pentru consolele Xbox depășește capacitatea de aprovizionare a companiei: „le producem cât de repede putem”, dar există o limitare severă a ritmului de producție. Publicația notează că această afirmație este surprinzătoare în contextul în care vânzările de hardware Xbox ar fi fost în declin „de ani”, însă articolul nu oferă date sau serii statistice care să cuantifice această evoluție. Context: presiuni și pe modelul de business Materialul amintește și un element de strategie comercială discutat anterior de Ball: majorarea cu 50% a prețului Game Pass Ultimate, aplicată cu câteva luni înainte, ar fi dus la un declin important al numărului de abonați, iar revenirea la exclusivități este văzută ca parte din planul de reconstrucție a „business-ului de bază” din zona consolelor. Pentru piață, mesajul-cheie este că următoarea generație Xbox ar putea fi definită mai mult de constrângerile lanțului de aprovizionare și de costul componentelor decât de un salt clasic de performanță , iar Microsoft își ajustează din timp arhitectura și poziționarea pentru a rămâne într-un prag de preț vandabil. [...]
Un start-up din Silicon Valley vrea să producă până la 40.000 de roboți umanoizi militari pe an până în 2027, la un cost sub 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei) pe unitate, însă promisiunea industrială intră în coliziune cu limite tehnice și riscuri de reglementare încă nerezolvate , potrivit Adevărul . Compania Foundation Robotics dezvoltă prototipul „Phantom” pentru utilizări civile și militare și susține că roboții ar putea ajunge inclusiv în roluri de luptă. Ținta de producție și costul: ambiție de „industrializare” a roboților de front Foundation Robotics, înființată în urmă cu doi ani, este prezentată ca singura firmă din SUA care mizează deschis pe roboți umanoizi pentru apărare. Planul are două direcții: roluri de suport : transport de provizii, recunoaștere, inspecția zonelor cu risc ridicat, evacuarea răniților; misiuni de luptă : „angajarea și neutralizarea directă a amenințărilor”, descrisă de CEO-ul Sankaet Pathak drept „înarmare de primă linie”. În laborator se lucrează la versiunea Phantom MK-2 , care ar urma să aibă autonomie de șase ore și încheieturi capabile să manipuleze și să execute foc cu armament de infanterie . Obiectivul declarat este producția a 40.000 de unități pe an până la final de 2027 , la sub 20.000 de dolari (aprox. 92.000 lei) per unitate . Realitatea tehnică: prototipul actual are constrângeri majore În contrapunct cu țintele de producție, primul model menționat, Phantom MK-1 , are limitări care îl fac departe de utilizarea robustă în teren: este dependent de cabluri (fără baterie proprie), nu este rezistent la apă sau praf și, dacă se răstoarnă, nu se poate ridica singur . Articolul notează și dificultățile legate de „mâinile” robotice, care încă nu au dexteritatea și forța necesare. Tracțiune în zona militară și testare în Ucraina Interesul militar există deja: compania ar fi obținut contracte de cercetare de 24 de milioane de dolari (aprox. 110 milioane lei) cu armata SUA . În plus, Foundation Robotics testează două unități pe frontul din Ucraina ; dacă în SUA testele sunt limitate la manipularea echipamentelor, în Ucraina evaluările includ și utilizarea armamentului în condiții reale de război . Proiectul a atras și atenție politică la Washington: Eric Trump este menționat ca investitor și consilier strategic . Pentru Pathak, inițiativa ar avea și o dimensiune personală, după falimentul din 2024 al firmei sale anterioare, Synapse. De ce contează: fără reguli internaționale, „scalarea” poate depăși controlul Pe lângă îndoielile privind utilitatea formei umane în luptă (unii experți indică drept alternative mai stabile roboții cvadrupezi sau vehiculele pe șenile), cele mai sensibile implicații sunt de responsabilitate și reglementare . Nicole van Rooijen, director executiv al coaliției Stop Killer Robots, avertizează că armele letale autonome pot „dehumaniza” războiul și pot dilua responsabilitatea juridică în cazuri precum crimele de război. În plus, forma umanoidă ar aduce un risc psihologic: familiaritatea în utilizări civile ar putea masca pericolul atunci când aceeași tehnologie este folosită pentru a ucide. În lipsa unor reglementări internaționale stricte , articolul sugerează că dezvoltarea accelerată și obiectivele de producție pot împinge tehnologia înaintea cadrului de control, cu efecte greu de reversat. [...]
Declarația lui Sundar Pichai că inteligența artificială ar putea fi „mai profundă decât electricitatea sau focul” reîncadrează AI ca resursă strategică , nu doar ca tehnologie, într-un moment în care companiile își calibrează investițiile și așteptările pe termen lung, potrivit TechRadar . Afirmația a fost făcută de CEO-ul Google la un eveniment de tip „town hall” în 2018, găzduit de MSNBC, când tehnologia era încă „embrionară” față de nivelul de vizibilitate și utilizare de astăzi. În dialog, intervievatoarea Kara Swisher a replicat: „Foc? Focul e destul de bun”, punctând caracterul provocator al comparației. De ce contează: AI tratată ca infrastructură critică Mesajul implicit al lui Pichai este că AI ar putea ajunge să aibă un impact civilizațional comparabil cu descoperiri fundamentale, ceea ce, în termeni de business, mută discuția de la „instrument” la „infrastructură”. TechRadar plasează această perspectivă în contextul rolului Google în dezvoltarea AI moderne: publicația amintește că tehnologiile generative actuale se bazează pe munca cercetătorilor Google privind arhitectura „transformer” (2017), un tip de model care stă la baza multor sisteme de generare de text și imagini. Între optimism și realitatea de azi Publicația notează că, deși AI a influențat deja rezultate pentru companii și consumatori, efectele au fost adesea „în culise”, nu neapărat „în prim-plan”, iar „AI nu a demonstrat încă” un impact fundamental de amploarea sugerată de comparația cu electricitatea sau focul — chiar dacă performanțele cresc de la an la an. În același timp, TechRadar indică faptul că „majoritatea oamenilor de știință” consideră că inteligența artificială generală (AGI) — un concept care descrie o AI capabilă să egaleze sau să depășească oamenii într-o gamă largă de sarcini — „este la orizont, într-o zi”. Dacă un astfel de scenariu se materializează și își confirmă potențialul, optimismul lui Pichai ar putea fi „validat”, mai scrie publicația. [...]
NASA a stabilit echipajul Artemis III , un pas operațional esențial pentru testarea revenirii pe Lună , potrivit CNET , într-un moment în care programul Artemis are nevoie de repere concrete pentru a valida arhitectura de zbor și pregătirea pentru o aselenizare cu echipaj. Decizia fixează, în termeni practici, „cine” va executa misiunea și permite trecerea la etape de pregătire și integrare mai avansate, de la antrenamente specifice până la coordonarea cu sistemele și procedurile de misiune. În logica unui program spațial, nominalizarea echipajului nu este doar un anunț de personal, ci o condiție pentru planificarea operațională detaliată. Artemis III este prezentată ca o misiune „crucială” de testare pe Lună, în cadrul efortului NASA de a reveni cu astronauți pe suprafața lunară. Publicația notează că miza este validarea unei misiuni cu echipaj într-un profil care implică operațiuni lunare și verificarea capabilităților necesare pentru pașii următori ai programului. În materialul disponibil în input nu apar numele astronauților, calendarul exact al misiunii sau alte detalii tehnice (vehicule, furnizori, bugete). În lipsa acestor informații în sursa furnizată, consecințele cuantificabile și următorii pași calendaristici nu pot fi detaliate fără a specula. [...]