Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google extinde „aplicațiile conectate” în AI Mode din Căutare, permițând utilizatorilor să lege servicii externe și să execute acțiuni direct din rezultate. Potrivit Google Blog, funcția începe să fie disponibilă „în această săptămână” în SUA, iar integrarea este gândită ca utilizatorii să poată interacționa „în siguranță” cu serviciile preferate fără să iasă din fluxul de căutare.
Noutatea este că legarea aplicațiilor nu mai este limitată la aplicația Gemini, ci ajunge direct în Search, în AI Mode (modul de căutare asistat de inteligență artificială). Odată conectate, aceste servicii pot fi folosite pentru a duce la capăt sarcini concrete din răspunsurile generate.
Google descrie câteva scenarii de utilizare:
Google spune că funcția începe să fie implementată în această săptămână în SUA. Publicația nu oferă un calendar pentru extinderea în alte țări și nici o listă completă de parteneri disponibili la lansare, menționând doar că lucrează cu „o gamă” de parteneri și că vor urma și alte aplicații.
Utilizatorii sunt direcționați către AI Mode din Search pentru a încerca „connected apps” (aplicații conectate). Google pune la dispoziție și o pagină de suport pentru funcție: connected apps, respectiv pagina AI Mode: AI Mode.
În același context, compania reamintește că utilizarea datelor se face conform politicii sale de confidențialitate: Google’s privacy policy.
Recomandate
Google extinde Google Vids cu Gemini Omni și avatare personale, mutând editarea video spre comenzi în limbaj natural și conținut generat cu marcaj de transparență , potrivit Google Blog . Actualizările vizează reducerea timpului și a efortului necesare pentru a produce clipuri „de calitate” în mediul de lucru, inclusiv fără filmare clasică. Ce se schimbă operațional în Google Vids Google introduce două funcții noi în Google Vids: Gemini Omni , care permite generarea și editarea video din text și imagini . Utilizatorul pornește de la un „prompt” (instrucțiune scrisă în limbaj obișnuit) și poate adăuga referințe vizuale, precum o fotografie sau o schiță, pentru a ghida rezultatul. Editare prin conversație, pas cu pas : utilizatorii pot cere modificări incremental (de exemplu, schimbarea fundalului, ajustarea luminii sau adăugarea de efecte) fără să reia proiectul de la zero, inclusiv pentru clipuri filmate cu telefonul. Avatare personale , care permit „prezența” în video fără cameră: utilizatorul încarcă un selfie și o scurtă înregistrare vocală, apoi tastează mesajul, iar avatarul îl livrează. Cine are acces și ce limitări există Funcțiile Gemini Omni și avatarele personale sunt disponibile în Google Vids pentru: abonații Google AI Pro și Ultra ; clienții Google Workspace pentru business. Accesul la avatare personale este, deocamdată, limitat la anumite regiuni și doar pentru utilizatori de 18 ani sau mai mult . Avatarele sunt legate de contul Google al utilizatorului și sunt restricționate la „asemănarea” titularului contului, conform descrierii din material. Transparentizarea conținutului generat cu AI Google spune că fiecare clip generat include un watermark digital invizibil SynthID , menit să permită verificarea faptului că un video a fost creat cu inteligență artificială. Miza practică pentru companii este reducerea riscului de confuzie privind originea conținutului, într-un context în care materialele video generate devin mai ușor de produs și distribuit. Context: accelerarea producției video în Vids Google afirmă că, în ultimul an, utilizatorii au creat „milioane” de videoclipuri în Google Vids și amintește că, în februarie, a extins către toți utilizatorii integrarea Veo 3.1 pentru generare video în Vids. Noile funcții împing mai departe aceeași direcție: producție și editare video ghidate prin instrucțiuni text, cu personalizare la nivel de „prezentator” digital. [...]
Google și Screwfix duc instruirea practică în AI direct în magazine, pentru a reduce „decalajul de ghidaj” care îi împiedică pe meseriașii din Marea Britanie să obțină valoare reală din instrumentele de inteligență artificială , potrivit Google Blog . Parteneriatul vizează lucrătorii din construcții și alte meserii (constructori, instalatori, electricieni), într-un context în care utilizarea AI este deja ridicată: 86% dintre muncitorii din construcții folosesc AI la job. Totuși, datele citate de Google indică o problemă operațională: 71% vor să învețe mai mult, dar 54% nu știu la cine să apeleze, iar doar 16% spun că scot „valoare semnificativă” din aceste instrumente. Ce se schimbă, concret Google spune că va livra „sfaturi rapide și practice” în magazinele Screwfix din toată țara, pentru a ajuta meseriașii să folosească mai eficient instrumentele AI pe care „deja le au în buzunar” (în practică, aplicații și servicii accesibile pe telefon). Inițiativa este anunțată ca una națională, cu exemple de acoperire „de la Newcastle la Belfast”. La ce ar urma să fie folosită AI în activitatea de zi cu zi Exemplele de utilizare menționate în material sunt orientate spre reducerea timpului pierdut cu sarcini administrative și accelerarea livrării către client, inclusiv: transformarea notițelor scrise de mână în propuneri/ofertări pentru clienți; transformarea schițelor sumare în randări 3D. Google leagă explicit eficientizarea acestor activități de potențialul de creștere al micilor afaceri și, indirect, de efecte pozitive la nivelul economiei britanice. Unde pot găsi companiile informații suplimentare Cei interesați sunt trimiși către platforma grow.google pentru resurse despre folosirea AI în afaceri. Pentru context suplimentar despre inițiativele Google din Marea Britanie, compania indică și un material despre programe de dezvoltare a competențelor AI („ level up their AI skills ”) disponibil aici . [...]
Trei edituri mari cer în instanță oprirea și sancționarea folosirii cărților lor la antrenarea Gemini , într-un proces care poate ridica semnificativ costurile și riscurile legale pentru dezvoltarea de modele de inteligență artificială, potrivit The Guardian . Acțiunea a fost depusă la o instanță federală din New York de Hachette Book Group , Cengage Learning și Elsevier, alături de autorul american Scott Turow. Reclamanții susțin că Google ar fi folosit „milioane” de cărți protejate de drepturi de autor pentru a-și antrena modelele Gemini, fără permisiune și fără plată, descriind situația drept „una dintre cele mai prolifice încălcări ale materialelor protejate de drepturi de autor din istorie”. În plângere, editurile afirmă că Google ar fi „repurposed” (reutilizat în alt scop) cărți furnizate pentru servicii cu utilizare limitată, precum Google Books, Google Play Books și Google Scholar. Aceste servicii ar fi permis, de exemplu, afișarea de fragmente căutabile sau vânzarea de cărți electronice, dar nu și copierea conținutului pentru antrenarea unor produse comerciale de inteligență artificială, susțin reclamanții. Ce riscă Google: despăgubiri, interdicție și distrugerea copiilor neautorizate Reclamanții cer: daune statutare (despăgubiri prevăzute de lege pentru încălcarea drepturilor de autor); o interdicție permanentă care să oprească presupusa încălcare; un ordin judecătoresc prin care Google să distrugă orice copii neautorizate ale operelor folosite la antrenarea sistemelor sale de AI. Plângerea mai susține că, în interiorul companiei, ar fi existat discuții care recunoșteau riscurile legale, inclusiv o evaluare internă potrivit căreia Google s-ar fi putut confrunta cu „ 100Bs in potential fines” (amenzi potențiale de ordinul zecilor până la sutelor de miliarde de dolari) pentru folosirea textelor furnizate de edituri pentru Google Play Books. Google nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea publicației. De ce contează pentru piață: presiune pe modelul de business al AI generative Editurile spun că utilizarea conținutului fără licență afectează autorii și industria editorială, argumentând că materialele generate de AI ar putea eroda vânzările de carte. În plângere este dat exemplul unui scenariu în care Gemini ar putea produce rapid o poveste care „înlocuiește” o lucrare originală pe care modelul ar fi fost antrenat. Procesul se adaugă valului de litigii privind AI generativă și drepturile de autor, în care autori și edituri au dat în judecată companii precum Google, OpenAI, Anthropic și Meta, susținând că operele lor au fost folosite fără permisiune pentru antrenarea modelelor. În material este menționat și un caz în care un judecător a decis în favoarea Meta (iunie anul trecut), precum și o înțelegere descrisă drept „landmark settlement”, în care Anthropic ar fi acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) unor autori care au reclamat folosirea unor copii piratate la antrenarea chatbotului Claude. În acest dosar, Hachette și Cengage mai încercaseră anterior să se alăture unui proces mai vechi (din 2023) intentat Google de autori și ilustratori, însă Google s-a opus participării lor, ceea ce a dus la deschiderea unei acțiuni separate. [...]
Peste 200 de economiști și cercetători, inclusiv 16 laureați Nobel, cer guvernelor să intervină rapid pentru a limita șocul pe piața muncii produs de AI , potrivit HotNews , care citează o scrisoare deschisă coordonată de laboratorul pentru economie digitală al Universității Stanford . Scrisoarea avertizează că inteligența artificială „ar putea deveni radical mai puternică în următorii 10 ani” și că efectele economice ar putea depăși ca amploare Revoluția Industrială, dar într-un interval mult mai scurt. Semnatarii indică explicit riscul „pierderii pe scară largă a locurilor de muncă”, alături de potențiale beneficii precum creșteri semnificative ale nivelului de trai. Ce li se cere concret guvernelor Documentul are trei puncte și pune accent pe intervenția publică pentru a orienta dezvoltarea AI către complementaritate cu munca umană, nu înlocuirea ei. În esență, semnatarii cer liderilor să creeze: stimulente care să direcționeze dezvoltarea și utilizarea AI în interes public; mecanisme de protecție pentru a reduce riscurile sociale și economice; instituții capabile să gestioneze tranziția și efectele asupra economiei. Cine semnează și de ce contează Potrivit aceleiași surse, scrisoarea a fost semnată de peste 200 de economiști și cercetători în AI, inclusiv 16 laureați ai Premiului Nobel, alături de informaticieni și directori din companii de tehnologie, inclusiv Anthropic, Google și OpenAI. Printre semnatari sunt menționați Yoshua Bengio, Yann LeCun, Eric Schmidt, Niall Ferguson, Daron Acemoglu, Christopher A. Pissarides, Paul Krugman, Joseph Stiglitz, Jason Furman și Max Tegmark. Bengio avertizează, într-un comunicat separat citat în articol, că este „foarte plauzibil” ca AI să transforme radical economiile și susține că deciziile ar trebui luate „colectiv, democratic”, nu lăsate exclusiv „forțelor pieței”, pentru a evita ca o parte mare a populației să fie „lăsată în urmă”. Miza economică: o tranziție accelerată, cu risc de polarizare Mesajul central al scrisorii este că viteza schimbării poate depăși capacitatea pieței muncii și a instituțiilor de a se adapta. De aici și presiunea pentru acțiune „acum”: dacă AI avansează rapid, costurile sociale ale ajustării (șomaj, inegalitate, tensiuni în sectoarele expuse automatizării) pot crește înainte ca politicile publice să fie pregătite. Scrisoarea nu propune măsuri detaliate, dar fixează o direcție: guvernele sunt chemate să construiască din timp cadrul de stimulente și protecții care să facă din AI o tehnologie ce completează capacitățile oamenilor și distribuie mai larg beneficiile economice. [...]
Japonia își construiește o infrastructură națională de „fabrici AI” pentru aplicații industriale , mizând pe o capacitate de centru de date de 140 MW și pe acces mai larg la modele de bază (foundation models) pentru companii și dezvoltatori locali, potrivit NVIDIA News . Inițiativa este susținută de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia (METI) și este prezentată drept „prima infrastructură națională de inteligență artificială” dedicată „ physical AI ” (aplicații care conectează AI cu lumea fizică, precum robotică și automatizare). NVIDIA va lucra cu Noetra Corp. pentru a lansa o „AI factory” bazată pe platforma NVIDIA DSX, cu 13.750 procesoare Vera (CPU) și 27.500 procesoare grafice Rubin (GPU). Ce se construiește și la ce va fi folosit Noua „fabrică AI”, înființată de Noetra, va fi proiectată cu rack-uri NVIDIA Vera Rubin NVL72 , folosind platforma NVIDIA DSX și rețelistică NVIDIA Spectrum-X Ethernet. Scopul operațional declarat este dezvoltarea de modele multimodale deschise (care pot combina mai multe tipuri de date, de exemplu text, imagini și semnale din senzori) pentru: agenți AI (software care poate executa sarcini în mod autonom), „digital twins” (replici digitale ale unor procese/echipamente reale), robotică, alte aplicații de „physical AI”. FRONTia, proiectul guvernamental care primește baza de calcul Infrastructura va furniza „fundația de calcul” pentru proiectul FRONTia al METI („Development of Multimodal Foundation Models with a View to AI Robotics and Physical AI”). Conform sursei, proiectul urmărește să combine expertiza industrială a Japoniei, date industriale din lumea reală și parteneri tehnologici globali pentru a dezvolta modele multimodale „foarte fiabile” pentru aplicații fizice. Un element cu impact direct pentru ecosistemul local: Noetra va face disponibile pe scară largă „greutățile” (weights) pre-antrenate ale modelelor sale multimodale către dezvoltatori de modele și companii din Japonia, împreună cu software NVIDIA (inclusiv Nemotron, Cosmos, Isaac GR00T și biblioteci NeMo). De ce contează economic: legătura cu piața de robotică AI Anunțul este aliniat cu strategia Japoniei în robotică: „AI Robotics Strategy”, publicată în martie, își propune ca Japonia să capteze peste 30% din piața globală de robotică AI până în 2040, o oportunitate estimată la 133 miliarde dolari (aprox. 610 miliarde lei), potrivit sursei. În acest context, infrastructura de calcul și accesul la modele de bază sunt prezentate ca pârghii pentru accelerarea aplicațiilor în industrie (producție, logistică, sănătate, telecomunicații). Pe măsură ce „fabrica AI” se extinde, aceasta ar urma să susțină antrenarea unor modele la scară de trilioane de parametri, oferind organizațiilor din Japonia acces la un mediu avansat pentru dezvoltarea următoarei generații de aplicații în producție inteligentă și robotică. [...]
Xi Jinping a cerut ca inteligența artificială să nu fie „monopolizată” de nicio țară și a împins China în rolul de arhitect al regulilor globale , într-un discurs la World AI Conference din Shanghai, potrivit The Next Web . Mesajul, centrat pe guvernanță și cooperare internațională, a fost citit și ca o critică la adresa politicilor SUA de control al exporturilor, cu miză directă asupra accesului la cipuri și asupra standardelor care vor fi adoptate de economiile emergente. A fost prima dată când un președinte chinez s-a adresat în persoană summitului, într-un moment ales atent: cu o zi înainte, 29 de guverne au semnat în același oraș un nou organism de cooperare condus de China, iar ministrul de externe Wang Yi a semnat acordul. Miza: cine scrie regulile și cine rămâne în urmă Xi a descris AI drept o tehnologie cu „oportunități mari și provocări de guvernanță”, conform unui rezumat oficial al agenției Xinhua, și a cerut o abordare „centrată pe oameni”. În același timp, a avertizat că excluderea țărilor mai sărace ar putea transforma decalajul tehnologic în „noi nedreptăți istorice”. În discurs, Xi a legat explicit tema guvernanței de tensiunile geopolitice din jurul AI, criticând extinderea conceptului de securitate națională în domeniu și ideea de a pune securitatea unei țări deasupra altora — remarci interpretate pe scară largă ca o trimitere la controalele americane la export. Contextul economic-tehnologic: cipuri, modele și contra-măsuri Publicația notează că Washingtonul a petrecut ultimii doi ani restricționând accesul Chinei la cele mai avansate cipuri, iar Beijingul a răspuns analizând propriile limitări privind cine din afara țării poate folosi modelele sale de vârf. În acest cadru, Xi a încercat să opună „cooperarea” ideii de „izolare”, susținând programe de consolidare a capacităților pentru parteneri din Africa, America Latină, Asia și grupul BRICS, inclusiv printr-o ofertă anterioară de „AI gratuit” pentru Sudul Global. „Cooperare” cu adresă: noua organizație cu sediul la Shanghai Noul organism — prezentat ca independent și aliniat principiilor Cartei ONU — își propune să promoveze AI „benefică, sigură și echitabilă” și va avea sediul la Shanghai. Printre semnatarii fondatori menționați se numără Rusia, Kazahstan, Pakistan, Indonezia și Laos. Mandatul declarat este mai degrabă de „capacity-building” (dezvoltare de capacități) decât de reglementare: infrastructură, instruire și modele partajate pentru țări care au rămas în mare parte pe marginea boomului AI. Siguranță și control: limbaj familiar, competiție diferită Xi a cerut „legi și reglementări, monitorizare tehnologică, avertizare timpurie și sisteme de răspuns de urgență” pentru ca AI să rămână „întotdeauna sub control uman” — formulări care, notează sursa, ar putea apărea și la un summit occidental. Diferența, însă, este „cine ajunge să scrie regulamentul”. În culise, The Next Web consemnează absența în mare parte a marilor companii tehnologice americane, în timp ce Huawei a folosit evenimentul pentru a prezenta Atlas 950 SuperPoD, un cluster de calcul proiectat să funcționeze fără cele mai performante cipuri Nvidia. Ce urmează Întrebarea rămasă deschisă este dacă World AI Cooperation Organization va deveni un rival real pentru forumurile occidentale de guvernanță sau va rămâne mai degrabă un simbol cu participare largă. Potrivit sursei, următoarea ediție a conferinței ar urma să arate dacă inițiativa capătă substanță instituțională sau rămâne în principal un instrument de influență în competiția globală pentru standarde. [...]
