Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Companiile și startup-urile japoneze își construiesc modele AI „locale” pe Nemotron potrivit NVIDIA News, într-un demers care mută accentul de la utilizarea unor modele generice la personalizare, control și implementare în condiții de suveranitate a datelor și cerințe de reglementare.
Miza este una operațională: „modelele deschise” (modele AI cu „greutăți” publice, care pot fi inspectate și adaptate) permit organizațiilor să își ajusteze sistemele pentru limba japoneză și pentru industrii specifice, într-un context în care Japonia se confruntă cu îmbătrânirea populației și tranziția forței de muncă, ceea ce crește presiunea pentru automatizare și productivitate.
Materialul indică o listă amplă de actori – companii mari, startup-uri și instituții de cercetare – care folosesc NVIDIA Nemotron pentru a construi modele și aplicații specializate:
Direcția comună este folosirea Nemotron pentru „agenți” (sisteme AI care execută sarcini în fluxuri de lucru) și pentru aplicații cu cerințe ridicate de limbă și domeniu:
NVIDIA susține că Nemotron este livrat cu „greutăți” deschise, seturi de date și „rețete” (instrucțiuni de antrenare), ceea ce ar permite transparență și control pentru personalizare și implementare acolo unde se află aplicațiile și datele. Publicația leagă explicit această abordare de cerințe precum suveranitatea, localizarea datelor și conformitatea de reglementare.
Modelele Nemotron sunt disponibile și prin platforme precum Hugging Face (de exemplu: Hugging Face), dar și ca microservicii NVIDIA NIM și prin parteneri cloud, potrivit materialului.
Recomandate
Japonia își construiește o infrastructură națională de „fabrici AI” pentru aplicații industriale , mizând pe o capacitate de centru de date de 140 MW și pe acces mai larg la modele de bază (foundation models) pentru companii și dezvoltatori locali, potrivit NVIDIA News . Inițiativa este susținută de Ministerul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia (METI) și este prezentată drept „prima infrastructură națională de inteligență artificială” dedicată „ physical AI ” (aplicații care conectează AI cu lumea fizică, precum robotică și automatizare). NVIDIA va lucra cu Noetra Corp. pentru a lansa o „AI factory” bazată pe platforma NVIDIA DSX, cu 13.750 procesoare Vera (CPU) și 27.500 procesoare grafice Rubin (GPU). Ce se construiește și la ce va fi folosit Noua „fabrică AI”, înființată de Noetra, va fi proiectată cu rack-uri NVIDIA Vera Rubin NVL72 , folosind platforma NVIDIA DSX și rețelistică NVIDIA Spectrum-X Ethernet. Scopul operațional declarat este dezvoltarea de modele multimodale deschise (care pot combina mai multe tipuri de date, de exemplu text, imagini și semnale din senzori) pentru: agenți AI (software care poate executa sarcini în mod autonom), „digital twins” (replici digitale ale unor procese/echipamente reale), robotică, alte aplicații de „physical AI”. FRONTia, proiectul guvernamental care primește baza de calcul Infrastructura va furniza „fundația de calcul” pentru proiectul FRONTia al METI („Development of Multimodal Foundation Models with a View to AI Robotics and Physical AI”). Conform sursei, proiectul urmărește să combine expertiza industrială a Japoniei, date industriale din lumea reală și parteneri tehnologici globali pentru a dezvolta modele multimodale „foarte fiabile” pentru aplicații fizice. Un element cu impact direct pentru ecosistemul local: Noetra va face disponibile pe scară largă „greutățile” (weights) pre-antrenate ale modelelor sale multimodale către dezvoltatori de modele și companii din Japonia, împreună cu software NVIDIA (inclusiv Nemotron, Cosmos, Isaac GR00T și biblioteci NeMo). De ce contează economic: legătura cu piața de robotică AI Anunțul este aliniat cu strategia Japoniei în robotică: „AI Robotics Strategy”, publicată în martie, își propune ca Japonia să capteze peste 30% din piața globală de robotică AI până în 2040, o oportunitate estimată la 133 miliarde dolari (aprox. 610 miliarde lei), potrivit sursei. În acest context, infrastructura de calcul și accesul la modele de bază sunt prezentate ca pârghii pentru accelerarea aplicațiilor în industrie (producție, logistică, sănătate, telecomunicații). Pe măsură ce „fabrica AI” se extinde, aceasta ar urma să susțină antrenarea unor modele la scară de trilioane de parametri, oferind organizațiilor din Japonia acces la un mediu avansat pentru dezvoltarea următoarei generații de aplicații în producție inteligentă și robotică. [...]
Google extinde Google Vids cu Gemini Omni și avatare personale, mutând editarea video spre comenzi în limbaj natural și conținut generat cu marcaj de transparență , potrivit Google Blog . Actualizările vizează reducerea timpului și a efortului necesare pentru a produce clipuri „de calitate” în mediul de lucru, inclusiv fără filmare clasică. Ce se schimbă operațional în Google Vids Google introduce două funcții noi în Google Vids: Gemini Omni , care permite generarea și editarea video din text și imagini . Utilizatorul pornește de la un „prompt” (instrucțiune scrisă în limbaj obișnuit) și poate adăuga referințe vizuale, precum o fotografie sau o schiță, pentru a ghida rezultatul. Editare prin conversație, pas cu pas : utilizatorii pot cere modificări incremental (de exemplu, schimbarea fundalului, ajustarea luminii sau adăugarea de efecte) fără să reia proiectul de la zero, inclusiv pentru clipuri filmate cu telefonul. Avatare personale , care permit „prezența” în video fără cameră: utilizatorul încarcă un selfie și o scurtă înregistrare vocală, apoi tastează mesajul, iar avatarul îl livrează. Cine are acces și ce limitări există Funcțiile Gemini Omni și avatarele personale sunt disponibile în Google Vids pentru: abonații Google AI Pro și Ultra ; clienții Google Workspace pentru business. Accesul la avatare personale este, deocamdată, limitat la anumite regiuni și doar pentru utilizatori de 18 ani sau mai mult . Avatarele sunt legate de contul Google al utilizatorului și sunt restricționate la „asemănarea” titularului contului, conform descrierii din material. Transparentizarea conținutului generat cu AI Google spune că fiecare clip generat include un watermark digital invizibil SynthID , menit să permită verificarea faptului că un video a fost creat cu inteligență artificială. Miza practică pentru companii este reducerea riscului de confuzie privind originea conținutului, într-un context în care materialele video generate devin mai ușor de produs și distribuit. Context: accelerarea producției video în Vids Google afirmă că, în ultimul an, utilizatorii au creat „milioane” de videoclipuri în Google Vids și amintește că, în februarie, a extins către toți utilizatorii integrarea Veo 3.1 pentru generare video în Vids. Noile funcții împing mai departe aceeași direcție: producție și editare video ghidate prin instrucțiuni text, cu personalizare la nivel de „prezentator” digital. [...]
Google extinde „aplicațiile conectate” în AI Mode din Căutare, permițând utilizatorilor să lege servicii externe și să execute acțiuni direct din rezultate . Potrivit Google Blog , funcția începe să fie disponibilă „în această săptămână” în SUA, iar integrarea este gândită ca utilizatorii să poată interacționa „în siguranță” cu serviciile preferate fără să iasă din fluxul de căutare. Ce se schimbă operațional în Căutare Noutatea este că legarea aplicațiilor nu mai este limitată la aplicația Gemini, ci ajunge direct în Search, în AI Mode (modul de căutare asistat de inteligență artificială). Odată conectate, aceste servicii pot fi folosite pentru a duce la capăt sarcini concrete din răspunsurile generate. Google descrie câteva scenarii de utilizare: Instacart : utilizatorul poate adăuga ingredientele dintr-o listă de cumpărături direct în coșul Instacart și poate finaliza comanda cu câteva atingeri în aplicație sau pe site. Canva : utilizatorul poate cere sugestii de șabloane (de exemplu, pentru un fluturaș) direct din AI Mode. YouTube Music : utilizatorul poate crea o listă de redare și o poate salva instant în YouTube Music pentru redare. Cine poate folosi și când Google spune că funcția începe să fie implementată în această săptămână în SUA . Publicația nu oferă un calendar pentru extinderea în alte țări și nici o listă completă de parteneri disponibili la lansare, menționând doar că lucrează cu „o gamă” de parteneri și că vor urma și alte aplicații. Unde găsești opțiunea și ce înseamnă „aplicații conectate” Utilizatorii sunt direcționați către AI Mode din Search pentru a încerca „ connected apps ” (aplicații conectate). Google pune la dispoziție și o pagină de suport pentru funcție: connected apps , respectiv pagina AI Mode: AI Mode . În același context, compania reamintește că utilizarea datelor se face conform politicii sale de confidențialitate: Google’s privacy policy . [...]
Xi Jinping a cerut ca inteligența artificială să nu fie „monopolizată” de nicio țară și a împins China în rolul de arhitect al regulilor globale , într-un discurs la World AI Conference din Shanghai, potrivit The Next Web . Mesajul, centrat pe guvernanță și cooperare internațională, a fost citit și ca o critică la adresa politicilor SUA de control al exporturilor, cu miză directă asupra accesului la cipuri și asupra standardelor care vor fi adoptate de economiile emergente. A fost prima dată când un președinte chinez s-a adresat în persoană summitului, într-un moment ales atent: cu o zi înainte, 29 de guverne au semnat în același oraș un nou organism de cooperare condus de China, iar ministrul de externe Wang Yi a semnat acordul. Miza: cine scrie regulile și cine rămâne în urmă Xi a descris AI drept o tehnologie cu „oportunități mari și provocări de guvernanță”, conform unui rezumat oficial al agenției Xinhua, și a cerut o abordare „centrată pe oameni”. În același timp, a avertizat că excluderea țărilor mai sărace ar putea transforma decalajul tehnologic în „noi nedreptăți istorice”. În discurs, Xi a legat explicit tema guvernanței de tensiunile geopolitice din jurul AI, criticând extinderea conceptului de securitate națională în domeniu și ideea de a pune securitatea unei țări deasupra altora — remarci interpretate pe scară largă ca o trimitere la controalele americane la export. Contextul economic-tehnologic: cipuri, modele și contra-măsuri Publicația notează că Washingtonul a petrecut ultimii doi ani restricționând accesul Chinei la cele mai avansate cipuri, iar Beijingul a răspuns analizând propriile limitări privind cine din afara țării poate folosi modelele sale de vârf. În acest cadru, Xi a încercat să opună „cooperarea” ideii de „izolare”, susținând programe de consolidare a capacităților pentru parteneri din Africa, America Latină, Asia și grupul BRICS, inclusiv printr-o ofertă anterioară de „AI gratuit” pentru Sudul Global. „Cooperare” cu adresă: noua organizație cu sediul la Shanghai Noul organism — prezentat ca independent și aliniat principiilor Cartei ONU — își propune să promoveze AI „benefică, sigură și echitabilă” și va avea sediul la Shanghai. Printre semnatarii fondatori menționați se numără Rusia, Kazahstan, Pakistan, Indonezia și Laos. Mandatul declarat este mai degrabă de „capacity-building” (dezvoltare de capacități) decât de reglementare: infrastructură, instruire și modele partajate pentru țări care au rămas în mare parte pe marginea boomului AI. Siguranță și control: limbaj familiar, competiție diferită Xi a cerut „legi și reglementări, monitorizare tehnologică, avertizare timpurie și sisteme de răspuns de urgență” pentru ca AI să rămână „întotdeauna sub control uman” — formulări care, notează sursa, ar putea apărea și la un summit occidental. Diferența, însă, este „cine ajunge să scrie regulamentul”. În culise, The Next Web consemnează absența în mare parte a marilor companii tehnologice americane, în timp ce Huawei a folosit evenimentul pentru a prezenta Atlas 950 SuperPoD, un cluster de calcul proiectat să funcționeze fără cele mai performante cipuri Nvidia. Ce urmează Întrebarea rămasă deschisă este dacă World AI Cooperation Organization va deveni un rival real pentru forumurile occidentale de guvernanță sau va rămâne mai degrabă un simbol cu participare largă. Potrivit sursei, următoarea ediție a conferinței ar urma să arate dacă inițiativa capătă substanță instituțională sau rămâne în principal un instrument de influență în competiția globală pentru standarde. [...]
O evaluare de circa 52 mld. dolari pentru DeepSeek a ieșit la iveală dintr-o raportare bursieră , nu dintr-o rundă de finanțare anunțată de companie, potrivit The Next Web . Cifra rezultă dintr-un calcul pornind de la o participație indirectă foarte mică raportată de Anhui Korrun, un producător chinez de bagaje listat la bursă, ceea ce arată cum obligațiile de transparență ale investitorilor minoritari pot „fixa” temporar prețul unei companii private de inteligență artificială. Cum s-a ajuns la „52 mld. dolari” Într-o raportare către bursă, Korrun a indicat că subsidiara sa Ningbo Purun a investit 2,9 miliarde yuani într-un fond administrat de Monolith Management, obținând o participație indirectă de 0,8265% în DeepSeek. Pe baza acestei intrări, evaluarea implicită a întregii companii ar fi de 350,88 miliarde yuani (aprox. 51,8 miliarde dolari), conform documentului semnalat inițial de Reuters. Publicația subliniază însă că este vorba despre o evaluare „dedusă” din prețul plătit de un investitor la un moment dat, nu despre o evaluare oficială comunicată de DeepSeek într-o rundă nouă. Diferența contează: un astfel de reper poate să se schimbe rapid odată cu o tranzacție mai mare sau cu o rundă de finanțare la alt preț. De ce apar astfel de repere în China Potrivit articolului, astfel de „felii” de informație apar mai des în China deoarece companiile listate care dețin participații minoritare sunt obligate să le dezvăluie. În acest caz, o companie de bagaje ajunge să publice un număr pe care laboratorul de AI nu l-a confirmat public, iar validitatea calculului depinde de acuratețea raportării fondului privind costul și participația. Unde se așază cifra față de rundele recente Evaluarea implicită de ~52 miliarde dolari se poziționează peste discuțiile din mai despre un prag de 45 miliarde dolari și ușor peste runda de finanțare închisă în iunie, când DeepSeek ar fi atras aproximativ 7,4 miliarde dolari la o evaluare post-money (după investiție) în jur de 50 miliarde dolari, cu Tencent și CATL între investitori, conform aceleiași surse. Investiția Korrun ar fi fost finalizată până la 17 iunie și raportată companiei pe 15 iulie. Ce urmează: o posibilă majorare și testul listării The Next Web notează că DeepSeek ar cântări o nouă finanțare, cu evaluări vehiculate între 71 și 74 miliarde dolari, înaintea unei listări publice. Compania ar fi început pregătirea documentației pentru piața STAR din Shanghai, cu intenția de a depune actele în acest an și cu o posibilă listare în 2027. Miza economică este dublă: pe de o parte, o listare internă ar putea ține compania în piețele chineze și ar oferi investitorilor locali acces direct la una dintre cele mai cunoscute companii de AI din China; pe de altă parte, evaluarea reală va fi stabilită abia când prospectul și cererea din piață vor pune un preț „oficial” pe acțiuni, nu unul dedus din participații mici raportate de investitori. [...]
Z.ai se apropie de pragul de 1 miliard de dolari în vânzări anuale (aprox. 4,6 mld. lei), deși își oferă gratuit cele mai bune modele , într-un pariu de monetizare prin servicii și implementări pentru companii, potrivit The Next Web , care citează un material Bloomberg . Miza economică este că startup-ul chinez (fost Zhipu) încearcă să demonstreze o combinație considerată greu de susținut în Occident: să scaleze venituri semnificative în timp ce își publică modelele de vârf în regim „open-source” (cod disponibil public, utilizabil și modificabil), adică oricine le poate descărca și rula gratuit. Cifrele: creștere rapidă, dar pragul de 1 mld. dolari rămâne o proiecție În 2025, Z.ai a avut venituri de aproximativ 724 milioane yuani (circa 100 milioane dolari, aprox. 460 milioane lei), în creștere cu 132% față de anul anterior. Pentru 2026, JPMorgan estimează venituri de circa 4,6 miliarde yuani, iar pentru 2028 de 30,9 miliarde yuani, anul în care banca anticipează că firma ar urma să ajungă pe profit. Publicația notează însă că „linia” de 1 miliard de dolari se bazează parțial pe „annualised recurring revenue” (venituri recurente anualizate – o extrapolare a ritmului curent), nu pe vânzări deja înregistrate pe un an întreg, iar chiar și prognoza JPMorgan pentru 2026 rămâne sub acest prag în termeni de dolari. Cum monetizează: implementări la sediu și cloud, cu statul ca client major Modelul de business este puternic orientat către zona de întreprinderi: o parte importantă din venituri vine din implementări „on-premises” (instalate și rulate în infrastructura clientului) pentru companii de stat și instituții financiare, alături de o activitate de cloud în creștere. Pe partea de API (interfețe prin care alte aplicații consumă modelul), Z.ai ar fi ajuns la venituri recurente anualizate de 1,7 miliarde yuani, în creștere de 60 de ori într-un singur an, conform articolului. „Paradoxul” open-source: gratuitatea ca motor de vânzări Z.ai își publică cele mai capabile modele, inclusiv GLM-5.2, ca software open-source, disponibil gratuit. Teza companiei este că distribuția liberă accelerează adopția, iar adopția generează venituri din cloud, suport și implementări la sediul clienților. The Next Web leagă această abordare de pozițiile publice ale fondatorului Tang Jie , care a susținut că „frontier AI” (modele de vârf) ar trebui să rămână deschise pentru toată lumea, iar veniturile companiei ar fi argumentul comercial pentru această filozofie. De ce contează: maturizare comercială, dar cu riscuri de marjă și dependență de cumpărători de stat Chiar dacă Z.ai este încă pe pierdere, iar pierderile ar fi în creștere, apropierea de un prag de venituri de ordinul miliardului de dolari ar indica o maturitate diferită față de modelul „cash-burn” (consum accelerat de capital) caracteristic multor laboratoare de AI. În același timp, articolul subliniază limitările: cifra de 1 miliard de dolari este o proiecție, o parte din venituri depinde de cumpărători de stat (ceea ce complică lectura cererii strict comerciale), iar compania operează într-o piață foarte competitivă, cu modele chinezești ieftine care se subminează reciproc la preț. În acest context, atingerea pragului de venituri este doar o parte a ecuației; menținerea marjelor până la profit rămâne testul următor. [...]
