Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Încrederea ridicată a IMM-urilor în reziliența cibernetică riscă să mascheze lacune de înțelegere și prioritizare a amenințărilor , arată datele citate de Economica din Eset SMB Cyber Readiness Index 2026 , un sondaj realizat pe 4.400 de companii din 13 țări. Miza este una operațională: dacă firmele își supraestimează capacitatea de apărare, pot investi greșit și pot rămâne expuse la atacuri frecvente, precum phishingul și ransomware. Studiul indică un nivel ridicat de încredere în capacitatea de a preveni atacurile și de a gestiona incidentele, deși, în paralel, multe IMM-uri ar avea o înțelegere limitată a securității cibernetice, inclusiv a soluțiilor folosite și a impactului inteligenței artificiale asupra amenințărilor. Ce spun cifrele despre încredere și ce o influențează În privința prevenirii atacurilor informatice, 18% dintre respondenți afirmă că măsurile lor de securitate pot preveni atacurile, în timp ce 7% spun că nu au încredere sau au foarte puțină încredere în această capacitate. Un factor asociat cu un nivel mai mare de încredere este asigurarea cibernetică (poliță care poate impune controale specifice de securitate). Organizațiile care dețin o astfel de asigurare raportează cel mai ridicat nivel de încredere în reziliența cibernetică (37% dintre respondenți), iar aproape 88% dintre acestea se declară „foarte” sau „oarecum” încrezătoare în capacitatea de a face față incidentelor. De asemenea, companiile care s-au confruntat cu mai multe incidente de securitate (14% dintre respondenți) manifestă, paradoxal, un nivel ridicat de încredere: 81% dintre ele spun că sunt „foarte” sau „oarecum” încrezătoare că pot gestiona astfel de situații. AI: teamă mare, dar risc de focalizare greșită Cercetarea notează că, deși IMM-urile sunt cel mai îngrijorate de malware-ul bazat pe inteligență artificială, rolul principal al AI ar fi, în practică, reducerea „barierei de intrare” pentru infractorii cibernetici, care pot lansa mai ușor atacuri sofisticate. Expertul Eset Roman Cuprik avertizează că această preocupare poate avea „două tăișuri”: crește conștientizarea importanței securității, dar poate împinge companiile să-și concentreze atenția pe amenințări „mult mai puțin răspândite decât cred”. „Deşi IMM-urile sunt cel mai îngrijorate de malware-ul bazat pe inteligenţă artificială, în realitate, AI are, în principal, rolul de a reduce bariera de intrare pentru infractorii cibernetici în lansarea unor atacuri sofisticate.” Amenințările care rămân dominante: phishing și ransomware Potrivit datelor de telemetrie ale producătorului de soluții antivirus, phishingul rămâne cea mai răspândită amenințare, folosită pentru a ocoli mecanismele de apărare, a sustrage informații sau a distribui malware. Ransomware (atacuri care blochează sau criptează datele pentru a cere răscumpărare) vizează tot mai des IMM-urile, pe fondul accesibilității unor instrumente tot mai sofisticate. O analiză a site-urilor de publicare a datelor furate indică o creștere anuală de 50% a atacurilor ransomware, iar telemetria arată o majorare de 13% a detecțiilor între prima și a doua jumătate a anului 2025. Ce urmează: ghiduri și controale concrete, nu doar „încredere” Concluzia operațională a materialului este că IMM-urile investesc mai mult și folosesc soluții avansate, dar nu le înțeleg întotdeauna funcționarea și limitele, ceea ce poate reduce eficiența reală a protecției. În acest context, specialiștii recomandă urmarea ghidurilor publicate de instituții de încredere, precum Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA). [...]
Un sistem neuroprotetic experimental a reușit să redea atât mișcarea mâinii, cât și senzația de atingere la un pacient cu tetraplegie completă, însă tehnologia rămâne, deocamdată, greu de scalat în afara unor centre specializate, potrivit Stirile Pro TV . Cazul sugerează un potențial pas înainte pentru recuperarea autonomiei la persoane cu leziuni severe ale măduvei spinării, dar și o listă lungă de condiții operaționale înainte de utilizare clinică de rutină. Leziunile complete ale măduvei spinării întrerup semnalele dintre creier și corp, iar când sunt afectate și brațele, pacienții își pierd o mare parte din autonomie. Interfețele creier–computer testate până acum au permis controlul unor dispozitive externe sau mișcarea membrelor prin stimularea mușchilor, însă nu au reușit, în mod obișnuit, să restabilească simultan mișcarea propriei mâini și senzația de atingere, iar efectele au fost adesea limitate la perioada în care dispozitivul era activ. Ce aduce nou „dublul bypass neuronal” Sistemul dezvoltat de cercetători de la Institutele Feinstein pentru Cercetare Medicală din SUA conectează activitatea cerebrală cu măduva spinării, mușchii mâinii și zona cerebrală care procesează atingerea. Tehnologia, prezentată inițial în 2023, a fost descrisă ca o premieră prin restabilirea simultană a mișcării și a senzației tactile în mâna paralizată, iar rezultatele complete ale testării clinice pe trei ani au fost publicate în revista Nature Medicine . Cum a fost testată tehnologia și ce presupune, practic Evaluarea a avut loc într-un studiu clinic de peste trei ani, cu un singur participant: un bărbat de 42 de ani cu tetraplegie completă, după o leziune a măduvei spinării suferită în urma unui salt într-o piscină. La intrarea în studiu, își putea ridica foarte puțin brațele, nu își putea duce mâinile la față, nu putea ține obiecte și nu simțea atingerea la nivelul mâinilor și încheieturilor. După o intervenție neurochirurgicală de 15 ore, medicii au implantat în creier cinci rețele de microelectrozi: două în cortexul motor primar (zona care coordonează mișcarea); trei în cortexul somatosenzorial primar (zona care primește și interpretează informațiile tactile). Sistemul a înregistrat activitatea cerebrală, iar algoritmi de inteligență artificială au identificat intențiile de mișcare cu o acuratețe de până la 84,6%, performanță menținută timp de cinci luni fără recalibrare. Semnalele au fost folosite pentru a stimula electric măduva spinării și mușchii antebrațului, transformând intenția de a deschide/închide mâna în mișcare. Pentru senzația de atingere, cercetătorii au montat senzori de presiune în palmă și într-o orteză realizată special pentru mâna dreaptă; informațiile au fost transmise către cortexul somatosenzorial prin stimulare electrică, astfel încât participantul să perceapă când atinge sau strânge un obiect. Rezultate: autonomie mai mare, dar cu dependență de un sistem complex Într-o primă etapă, stimularea măduvei spinării a crescut forța de flexie a coatelor. După aproximativ 35 de săptămâni, forța brațului drept crescuse cu 86%, iar cea a brațului stâng cu 62% față de valorile inițiale, iar participantul a reușit ulterior să își ducă ambele mâini la față. Totuși, stimularea măduvei spinării, singură, nu a fost suficientă pentru controlul voluntar al degetelor și nici nu a îmbunătățit sensibilitatea mâinii și a încheieturii; pentru aceste funcții a fost necesar întregul sistem neuroprotetic (implanturi, stimulare musculară și orteză). Cu sistemul complet, bărbatul a putut să deschidă și să închidă mâna dreaptă, să ridice o cană și să bea singur, să își ducă mâncarea la gură și să controleze forța de prindere pentru obiecte fragile. Într-un test, a trebuit să prindă și să ridice o coajă goală de ou fără să o vadă, pentru a se verifica dacă poate recunoaște obiectul doar prin senzația transmisă de implant. Un algoritm de inteligență artificială a reglat în timp real forța ortezei: forța de prindere a rămas în limitele stabilite în 87% dintre încercări, față de 27% când algoritmul nu era folosit. De ce nu e, încă, o soluție „de piață” Cercetătorii au observat și o îmbunătățire a sensibilității la nivelul încheieturii, menținută mai mult de două luni după oprirea intervenției, ceea ce autorii pun în legătură cu posibilitatea ca stimularea repetată să favorizeze neuroplasticitatea (capacitatea sistemului nervos de a forma sau consolida conexiuni neuronale). „Nu urmărim doar să ocolim leziunea, ci să ajutăm sistemul nervos să își refacă legăturile”, a explicat Chad Bouton , autorul corespondent al studiului. În același timp, rezultatele trebuie interpretate prudent: sistemul a fost testat la un singur participant, necesită echipamente specializate, implanturi cerebrale și personal instruit și nu este disponibil pentru utilizare medicală curentă. Echipa intenționează să testeze tehnologia pe mai multe persoane, cu leziuni diferite, și să stabilească dacă beneficiile pot fi reproduse și dacă sistemul poate fi simplificat pentru utilizare în afara laboratoarelor. [...]
TCL mizează pe citit, nu pe „all-rounder” : NXTPAPER 70 Pro arată cum un telefon sub 400 de dolari poate livra o experiență de lectură apropiată de un e-reader, dar cu compromisuri vizibile la performanță, conectivitate și cameră, potrivit unei recenzii TechRadar . Miza comercială e simplă: într-o piață în care modelele „flagship” (vârf de gamă) de la Apple și Samsung au împins prețurile în sus, TCL încearcă să câștige prin diferențiere, nu prin specificații brute. Elementul care face diferența este ecranul mare de 6,9 inci cu tehnologie NXTPAPER 4.0, cu finisaj mat, care reduce reflexiile și oboseala ochilor și oferă moduri dedicate pentru citit, inclusiv alb-negru. Preț și poziționare: sub 400 de dolari, cu accent pe valoare Modelul pornește de la 379,99 dolari în SUA și 269 lire în Marea Britanie pentru varianta de 256 GB, iar în SUA există și o versiune mai ieftină de 128 GB la 329,99 dolari. În listarea comparativă din recenzie, telefonul este poziționat sub Samsung Galaxy A56 (499 dolari / 499 lire) și sub alte modele din zona „best cheap phones” menționate de publicație. Pentru cumpărătorii din SUA, TechRadar notează și o ofertă din magazinul oficial TCL: la achiziție se oferă gratuit o pereche de căști TCL CrystalClip, evaluată la 95,99 dolari. Impact operațional: ecranul și modurile de afișare schimbă felul în care folosești telefonul Diferențiatorul NXTPAPER 4.0 nu e doar „mat”, ci vine cu un comutator fizic (NXTPAPER key) care schimbă rapid modurile de afișare: Color Paper mode : reduce intensitatea culorilor și e gândit pentru citit, inclusiv benzi desenate digitale; Ink Paper mode : alb-negru, cu interfață simplificată, pentru texte și site-uri; Max Ink mode : limitează aplicațiile care pot rula pentru a extinde autonomia. În utilizare, recenzia spune că telefonul rămâne responsiv inclusiv în aceste moduri, fără reîmprospătări lente de tip e-reader, iar pentru citit (cărți, site-uri, benzi desenate) experiența este punctul forte al dispozitivului. Compromisurile: performanță „ok”, Wi‑Fi vechi și cameră limitată la zoom TechRadar subliniază că NXTPAPER 70 Pro „funcționează bine”, dar nu oferă fluiditatea unui model mai scump, mai ales la multitasking intens. Telefonul are procesor MediaTek Dimensity 7300 și 8 GB RAM, cu opțiune de extindere prin „RAM virtual” (din stocare) până la un total de 24 GB. La conectivitate, apare o limitare importantă pentru 2026: suport doar pentru Wi‑Fi 5 , ceea ce poate reduce vitezele în rețele moderne (în testul autorului, pe un router Wi‑Fi 7). Camera principală este de 50 MP cu stabilizare optică (OIS), iar cea frontală de 32 MP. Pentru fotografii de zi cu zi, evaluarea este decentă, însă: la captură în rezoluția maximă de 50 MP apare o mică pauză de procesare ; zoomul digital își arată rapid limitele , cu pierderi de detaliu și artefacte. Autonomie: peste o zi, dar încărcare modestă pentru segment Bateria este de 5.200 mAh, cu încărcare la 33 W. În testele publicației, telefonul a atins 10 ore și 55 de minute de redare video continuă, iar Max Ink mode a adăugat aproximativ 50 de minute. În 30 de minute, încărcarea a ajuns la 56% (de la 0), potrivit recenziei. Lipsește încărcarea wireless, un minus pentru utilizatorii care au deja accesorii compatibile. Ce rezultă pentru piață Concluzia recenziei este că NXTPAPER 70 Pro poate fi o alegere foarte bună pentru cei care citesc mult pe telefon și vor un ecran mai confortabil, însă nu este un „telefon pentru orice” dacă prioritățile sunt jocurile, video, fotografia sau conectivitatea de ultimă generație. Pentru TCL, pariul este că această nișă — cititul pe mobil — poate justifica compromisurile tipice unui model de buget. [...]
BrainCo mizează pe interfețe EEG neinvazive pentru a accelera antrenarea „AI-ului fizic” din robotică , printr-o platformă care traduce activitatea cerebrală a operatorilor în comenzi pentru roboți, potrivit TechRadar . Miza economică și operațională este colectarea de date din utilizare reală, într-un moment în care industria se lovește de lipsa datelor de antrenament de calitate pentru sisteme robotice. Sistemul, prezentat drept o interfață „creier-robot”, folosește căști EEG (electroencefalogramă) purtate de operatori umani. Acestea captează activitatea neurală și o transformă în instrucțiuni pe care robotul le poate executa, cu ajutorul unor algoritmi de inteligență artificială care asociază tipare de activitate cerebrală cu comenzi „imaginate” de utilizator. Ce a lansat BrainCo și unde Produsul se numește „Brain-Controlled Robot AI Platform” și a fost dezvăluit la World Artificial Intelligence Conference (WAIC) din Shanghai, eveniment pe care compania îl descrie ca fiind cel mai important din calendarul AI din China. Informațiile despre prezentare au fost relatate inițial de South China Morning Post, preluate apoi de TechRadar. De ce contează: datele din lumea reală, un blocaj pentru „embodied AI” Pe lângă controlul efectiv al roboților, BrainCo pune accent pe faptul că platforma va genera date pe măsură ce este folosită mai larg. Aceste date ar urma să fie utilizate pentru rafinarea algoritmilor, într-un context în care „datele de antrenament de înaltă calitate” sunt descrise ca un blocaj major al industriei. „Industria embodied AI a făcut progrese remarcabile în ceea ce pot face roboții singuri. Credem că următoarea frontieră decisivă este despre cum înțeleg roboții oamenii cu care lucrează”, a declarat Nyx He, partener și vicepreședinte senior la BrainCo. Cum ar putea fi folosită platforma TechRadar notează că sistemul poate funcționa și ca interfață pentru conectarea la brațe robotice și alte dispozitive. Un exemplu dat este instruirea unui braț robotic să ridice o cană doar prin gânduri. Publicația nu oferă detalii despre calendarul de comercializare, prețuri sau performanțe măsurabile (precum acuratețe ori latență), astfel că impactul imediat în piață rămâne de urmărit. În schimb, direcția este explicită: folosirea interfețelor neinvazive pentru a aduna date operaționale și a îmbunătăți controlul roboților în scenarii reale. [...]
Hisense își repoziționează telefonul cu ecran E Ink spre productivitate și suport software pe termen lung , mizând pe un procesor Qualcomm pe 4 nm și pe compatibilitate nativă cu Android 16 , potrivit IT之家 . Modelul A10 este programat pentru lansare în august, cu vânzări estimate spre finalul lunii. Telefonul Hisense A10 folosește un procesor octa-core Qualcomm QCM6690 (4 nm), iar producătorul susține un plus de performanță față de generația anterioară. În utilizare, accentul este pus pe scenarii tipice pentru un ecran cu cerneală electronică: răsfoire de PDF-uri, lucru cu mai multe documente în paralel și adnotări scrise de mână pe durate lungi, fără blocaje. Pe partea de eficiență, sunt menționate funcții de control inteligent al temperaturii și reducerea „urmelor” (ghosting) specifice ecranelor E Ink, plus o funcție de reducere automată a frecvenței în regim de lectură statică, cu promisiunea unei autonomii mai bune decât în cazul unor platforme „de vârf”. Android 16 „nativ” și funcții integrate, fără aplicații terțe Un element cu impact operațional pentru utilizatori este adaptarea nativă la Android 16 , împreună cu promisiunea de actualizări pe termen lung și patch-uri de securitate. În practică, asta poate conta într-o nișă unde astfel de dispozitive sunt folosite adesea ca instrumente de lucru (citit, notițe, documente), iar stabilitatea și suportul software sunt criterii de cumpărare. Hisense enumeră și o suită de funcții „native” (integrate în sistem), între care: NFC ; telecomandă cu infraroșu , inclusiv control offline pentru aer condiționat/TV/proiector/set-top box; clonare de aplicații (două instanțe pentru aplicații populare); înregistrare nativă a apelurilor (din sistem, cu pornire rapidă); încărcare wireless magnetică (cu aliniere/„lipire” automată); mod de reîmprospătare rapidă dedicat ecranelor E Ink, pentru a reduce sacadarea și efectul de „trailing”. Ecran E Ink de 6,13 inci și opțiune de ecran color pe spate Conform informațiilor publicate anterior de aceeași sursă, A10 are pe față un ecran E Ink de 6,13 inci , descris ca având un aspect apropiat de hârtie, pentru lectură și adnotări. Pe spate, telefonul poate fi configurat opțional cu un ecran LCD color , între care utilizatorul poate comuta, pentru scenarii precum imagini, benzi desenate color, grafice sau consum media și social. Hisense A10 urmează să fie prezentat în august, iar vânzarea este estimată pentru finalul lunii , conform planificării menționate în material. Prețul și piețele de disponibilitate nu sunt precizate în sursă. [...]
România riscă să-și blocheze digitalizarea fără salarii competitive pentru specialiștii în securitate cibernetică , avertizează ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, într-o declarație preluată de Economedia . În lipsa unei politici unitare și a unor echipe bine plătite, instituțiile publice rămân vulnerabile, iar incidentele recente arată că „digitalizarea merge” mai repede decât capacitatea statului de a o apăra. Digitalizare fragmentată, securitate neuniformă Darău spune că una dintre problemele structurale este felul „în colțișorul lui” în care s-a făcut digitalizarea: fiecare instituție și-a construit propriile soluții, fără o abordare unitară pentru securitatea cibernetică. În acest context, riscurile sunt tratate inegal, iar multe instituții publice „nu sunt conștiente” de expunerea lor. „Digitalizarea merge și va merge întotdeauna ceva mai repede decât securitatea cibernetică. Primul lucru este să fim conștienți de riscuri. Din păcate, foarte multe instituții publice nu sunt conștiente de aceste riscuri.” Lecția incidentelor: reacție rapidă, pregătire insuficientă Ministrul a făcut trimitere la problemele informatice de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), unde, potrivit lui, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) intervine „foarte rapid” după notificare și lucrează împreună cu echipa ANCPI pentru restaurarea serviciilor și repunerea sistemelor „în producție” (adică în funcționare pentru utilizatori). În același timp, el afirmă că astfel de episoade scot la iveală „lipsuri în pregătirea pentru incidente de securitate”, amintind și de un incident anterior la ghișeul.ro. În material este menționată și poziția șefului DNSC, Dan Cîmpean, care a spus că atacul asupra infrastructurii IT a ANCPI „nu a fost unul complex” și „putea fi prevenit”. Miza economică: fără salarii atractive, statul pierde oamenii buni Punctul central al mesajului lui Darău este legat de resursa umană: instituțiile care securizează sistemele informatice au nevoie de mai mulți specialiști „bine pregătiți” și „bine plătiți”. El leagă direct această nevoie de discuțiile despre Legea salarizării unitare și avertizează că statul nu poate construi capacitate reală de securitate cibernetică dacă se bazează pe salarii de 5.000–7.000 de lei, deoarece specialiștii competenți vor pleca în sectorul privat. „Nu o să putem face cu niște funcționari plătiți cu 5.000, 6.000 sau 7.000 de lei, care oricând, dacă sunt buni, vor pleca în piață.” Ce urmează: prioritate pe termen lung, nu proiecte izolate Ministrul susține că România are nevoie de coordonare instituțională pentru transformarea digitală la nivelul întregului stat și că digitalizarea împreună cu securitatea cibernetică ar trebui să fie între „top 3–5 priorități” în următorii ani, indiferent de guverne. În lipsa unei abordări „serioase și planificate”, avertizează el, vor continua întreruperile de sisteme și coexistența dintre servicii online și birocrația clasică, concluzionând că „aproape că nu suntem digitalizați”. [...]
O posibilă actualizare majoră a platformei Snapdragon 4 ar putea reduce diferența de performanță și conectivitate dintre telefoanele ieftine și cele mid-range , potrivit unei fișe tehnice interne Qualcomm obținute de Notebookcheck . Documentul descrie cipul neanunțat SM4875 („Poros”) , prezentat ca succesor pentru Snapdragon 4 Gen 5, cu un GPU Adreno din seria 6 și opțiuni de conectivitate mai noi, pe proces de fabricație TSMC de 4 nm. Fișa tehnică este datată martie 2026 și poartă marcaje interne de „secret comercial”, iar numele comercial „Snapdragon 4 Gen 6” este menționat ca fiind provizoriu. Qualcomm nu a anunțat public SM4875, iar specificațiile finale pot suferi modificări până la versiunea comercială. Ce se schimbă pentru producători și pentru segmentul de buget Pe partea de procesor, SM4875 ar păstra aceeași configurație Kryo ca generația anterioară: două nuclee Kryo Gold (bazate pe Cortex-A78) și șase nuclee Kryo Silver (bazate pe Cortex-A55), cu 1 MB cache L3 partajat. Cu alte cuvinte, saltul nu ar veni din arhitectura CPU, ci din restul platformei. Diferențele cu impact practic pentru telefoanele din zona de preț mică și medie ar fi în jurul graficii, memoriei și conectivității: GPU-ul trece de la Adreno seria 4 la Adreno seria 6 , ceea ce sugerează un câștig de performanță față de Snapdragon 4 Gen 5 (Notebookcheck amintește că 4 Gen 5 a avut un avans de 77% de la o generație la alta). Memoria ar urca la LPDDR5 dual-channel la 3.200 MHz , cu păstrarea LPDDR4X ca opțiune mai ieftină pentru producători (OEM). Conectivitatea devine configurabilă prin module WLAN „companion” , ceea ce poate influența direct costul final al unui model, în funcție de combinația aleasă. Conectivitate: Wi‑Fi 6 și Bluetooth 6.0, dar fără Wi‑Fi 7 Documentul descrie patru opțiuni de module WLAN, pe două generații. Două dintre ele (Wi‑Fi 5) se conectează prin SLIMbus, ca la SM4850, iar două mai noi (Wi‑Fi 6) folosesc o interfață PCIe Gen 3 cu o singură bandă , introdusă aparent special pentru aceste module, nu pentru stocare sau extensie generală. Bluetooth 6.0 ar fi disponibil doar printr-una dintre variante (WCN6450), nu ca upgrade „standard” la nivel de cip. În plus, niciuna dintre opțiuni nu ar include Wi‑Fi 7, astfel că SM4875 nu ar închide complet diferența față de Snapdragon 6 Gen 5, care (potrivit aceleiași surse) suportă Wi‑Fi 7. Securitate și pachet mai mare, semn de I/O extins Fișa tehnică mai indică o actualizare a componentelor de securitate: autentificare de imagine cu ECC (verificare criptografică), suport Widevine L1 și un Trust Management Engine actualizat pentru funcții de „root-of-trust” (baza hardware de încredere pentru pornire și chei). Cipul ar urma să vină într-un pachet mai mare (PSP917, 11,1 × 12,0 mm) decât SM4850 (PSP808), ceea ce Notebookcheck pune pe seama I/O-ului suplimentar pentru PCIe și a unui număr mai mare de pini GPIO. Când ar putea apărea Prețul și calendarul nu sunt cunoscute. Notebookcheck notează că ne putem aștepta la cip „cândva anul viitor”, dar subliniază că, fiind vorba de un document de pre-producție, specificațiile pot fi ajustate înainte de lansarea comercială. [...]
Indisponibilitatea Facebook în România a blocat accesul la conturi , cu un mesaj care indică o „problemă a site-ului” și promite remedierea „în scurt timp”, potrivit Economica . Pentru utilizatori și companii, întreruperea are un impact operațional direct: întrerupe comunicarea, administrarea paginilor și accesul la canale folosite frecvent pentru suport și vânzări. În actualizarea de la ora 12:30, publicația notează că rețeaua de socializare „continuă să fie indisponibilă în România”, iar mesajul afișat s-a schimbat față de cel inițial. Mesajul văzut de utilizatori în România, conform articolului, este: „Cont temporar indisponibil. Contul tău este momentan indisponibil din cauza unei probleme a site-ului. Ne aşteptăm ca această problemă să fie rezolvată în scurt timp. Te rugăm să încerci din nou peste câteva minute.” Ca indicator al amplorii problemei, Economica menționează că site-ul DownDetector a arătat o creștere a căutărilor pentru „Facebook down” cu doar câteva minute înainte de ora 9 în Marea Britanie (ora locală), informație atribuită presei britanice. Articolul nu precizează cauza tehnică a indisponibilității și nici un termen exact de remediere. [...]
Materiale promoționale oficiale pentru Samsung Galaxy Watch 9 indică un accent mai puternic pe funcțiile de sănătate , inclusiv detectarea apneei în somn și alerte proactive pentru indicatori care ies din intervalele normale, potrivit IT Home . Imaginile au fost publicate de sursa Evan Blass și arată că ceasul va folosi platforma Qualcomm , cu cip Snapdragon Wear Elite. Din punct de vedere operațional, noutățile par să vizeze în principal monitorizarea și ghidarea utilizatorului: un nou cadran „Vitals” ar urma să avertizeze activ când anumite valori depășesc pragurile considerate normale, iar funcția de „antrenor de alergare” va urmări progresul în funcție de un timp-țintă setat de utilizator. În plus, ceasul ar include detectarea apneei în somn și ar continua să ofere „scor de somn” și „scor de energie”, conform aceleiași surse. Design și opțiuni de culoare La nivel de design, Galaxy Watch 9 ar păstra în linii mari limbajul de la Galaxy Watch 8, inclusiv configurația cu două butoane, fără schimbări vizibile majore. În imagini apar patru variante de culoare: alb, grafit, verde și negru, cu o opțiune în plus față de informațiile vehiculate anterior, notează publicația. Baterie: creștere marginală față de generația anterioară În ceea ce privește autonomia, IT Home amintește un zvon anterior despre două capacități de baterie: 325 mAh pentru varianta de 40 mm; 445 mAh pentru varianta de 44 mm. Creșterea ar fi de doar 10 mAh față de Watch 8 pentru fiecare model, ceea ce sugerează că eventualele câștiguri de utilizare ar depinde mai degrabă de eficiența platformei și de optimizările software decât de o baterie semnificativ mai mare (informație prezentată în material ca „zvon”, nu ca specificație confirmată). [...]
Xiaomi își extinde oferta de supraveghere pentru zone fără utilități , lansând în China o cameră de securitate alimentată solar, cu conectivitate 4G prin două SIM-uri, gândită pentru locații fără electricitate sau internet (terenuri agricole, șantiere), potrivit Notebookcheck . Dispozitivul se numește Smart Solar Camera 4 Pro 4G Dual-Camera Edition și combină o baterie de 9.900 mAh, pe care Xiaomi susține că o ține „mai mult de o săptămână” la o singură încărcare, cu un panou solar de 7,6 W. În condiții de lumină suficientă, compania afirmă că sistemul poate funcționa „indefinit”, ceea ce reduce dependența de alimentare la priză și de intervenții frecvente pentru încărcare. Ce aduce nou pentru utilizarea „off-grid” Pentru conectivitate, camera folosește două cartele 4G și poate comuta automat între operatori pentru a menține o conexiune stabilă. Monitorizarea la distanță se face prin aplicația Xiaomi Home , notează publicația. Pe partea de captură, modelul include două camere de 5 MP, cu înregistrare 3K: una fixă pentru acoperire largă și una dedicată urmăririi subiecților în mișcare cu ajutorul inteligenței artificiale (funcții automate de analiză și urmărire). Mai are un mod de înregistrare activat de mișcare, care reduce rata de cadre în perioadele fără activitate pentru a economisi spațiu de stocare și revine la înregistrare „la viteză completă” când detectează mișcare. Lista de funcții menționată în material mai include vedere pe timp de noapte în culori (cu lumină albă și iluminare infraroșu), comunicare audio bidirecțională și certificare IP66 pentru rezistență la intemperii. Preț și disponibilitate: deocamdată doar China Camera este listată la 649 yuani (aprox. 96 dolari, adică aprox. 440 lei). Xiaomi nu a confirmat încă o lansare internațională. Notebookcheck notează însă că, dacă se repetă tiparul altor produse, modelul ar putea ajunge pe piețele globale în trimestrul al treilea sau al patrulea din 2026, la un preț cu 20–30% peste cel din China. Ca alternative comparabile, materialul menționează eufy SoloCam S340 și Reolink Argus 3 Pro. [...]
Huawei a obținut primele certificate naționale chineze pentru nivelul L3 de inteligență artificială la un telefon (Pura X Max) și un televizor (Smart Screen S7 Pro), într-un demers care începe să standardizeze oficial „nivelul de inteligență” al dispozitivelor și poate influența modul în care producătorii își diferențiază produsele pe piață, potrivit IT Home . Anunțul a fost făcut de divizia Huawei Terminal, care a precizat că HUAWEI Pura X Max , HUAWEI MateBook Pro și Huawei Smart Screen S7 Pro au primit „primul certificat” (în categoriile lor) pentru nivelul L3 conform standardului național de clasificare a inteligenței artificiale pentru terminale. În același context, publicația amintește că și Xiaomi a comunicat recent obținerea unei certificări L3 în cadrul aceleiași serii de standarde, compania susținând că L3 este, în prezent, cel mai înalt nivel pentru care există criterii de clasificare clar definite . Ce înseamnă, practic, certificarea L1–L4 și de ce contează Standardul invocat este „Artificial Intelligence Terminal Intelligence Leveling” (GB/Z 177—2026), publicat în luna mai de mai multe instituții chineze, inclusiv Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației și Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței, conform sursei. Documentul împarte nivelul de „inteligență” al terminalelor în patru trepte: L1 – nivel de răspuns L2 – nivel de instrument L3 – nivel de asistență L4 – nivel de colaborare Pentru producători, apariția unei grile oficiale de evaluare creează un cadru comparabil între branduri și categorii (telefon, PC, TV), iar pentru piață poate muta competiția din zona promisiunilor de marketing către criterii măsurabile, pe măsură ce certificările devin uzuale. Context: certificările apar pe fondul unei standardizări accelerate în China Informația vine la scurt timp după publicarea standardului în mai și după comunicări similare din partea altor jucători, ceea ce sugerează o accelerare a alinierii industriei la o schemă comună de evaluare a funcțiilor de inteligență artificială în dispozitivele de consum. Sursa nu oferă detalii despre testele efective sau criteriile tehnice care au stat la baza acordării nivelului L3 pentru modelele menționate. [...]
Kodak a scos pe piața externă o cameră pe film de 35 de dolari, mizând pe cost minim și utilizare simplă , într-un segment de nișă care rămâne sensibil la preț. Potrivit IT之家 , noul model se numește Kodak EC35 și este poziționat ca aparat „EDC” (de purtat zilnic), cu un design clasic cu capac glisant și comenzi cât mai simple. Kodak EC35 este o cameră „point-and-shoot” (aparat compact cu operare automată/foarte simplificată) pe film de 35 mm, cu carcasă integral din plastic. Greutatea este de 102 g, iar dimensiunile sunt 119 × 65 × 41,5 mm. Specificații: setări fixe și operare manuală a filmului Din punct de vedere tehnic, EC35 vine cu un obiectiv fix de 25 mm, cu diafragmă fixă f/10, iar viteza obturatorului este fixată la 1/100 s. Aparatul folosește derularea manuală a filmului și rebobinare manuală, are blitz electronic integrat și este alimentat de o baterie alcalină AA. Design și preț: capac glisant și două variante de vânzare Aparatul adoptă un design cu capac glisant inspirat din finalul anilor ’90, care se închide la transport pentru a proteja obiectivul și vizorul de zgârieturi. Sunt menționate mai multe culori, inclusiv negru „midnight”, alb „vanilla”, galben „butter”, mov „lavender”, albastru deschis, roz și verde „avocado”. Prețurile anunțate pentru piețele externe sunt: 35 dolari (aprox. 160 lei) pentru varianta standard; 45 dolari (aprox. 205 lei) pentru un pachet care include camera, o curea de mână și un film Kodak UltraMax 400 de 24 de poziții. [...]