Extensiile Wi‑Fi tind să fie o investiție proastă pentru performanță, pentru că pot reduce viteza, cresc latența și aglomerează rețeaua de acasă, în timp ce sistemele Wi‑Fi de tip „mesh” (rețea cu mai multe noduri) oferă acoperire mai bună fără aceleași compromisuri, potrivit BGR.

Dincolo de promisiunea simplă – „întinde” semnalul în camerele unde routerul nu ajunge bine – un extender funcționează ca un repetor: preia semnalul și îl retransmite. Problema, arată testele invocate de publicație, este că acest mecanism duce la viteze mai mici, latență mai mare (întârzierea răspunsului în rețea) și mai multă congestie în rețeaua locală.

De ce extensiile pot „tăia” din lățimea de bandă

BGR descrie un proces în patru pași: extenderul primește date de la router, le trimite către dispozitiv, primește răspunsul de la dispozitiv și apoi îl retrimite către router. Practic, dispozitivul face „dublă muncă”, ceea ce înseamnă că lățimea de bandă disponibilă se înjumătățește. În plus, prin retransmiterea frecvenței, extenderul poate interfera cu restul rețelei, adăugând trafic și zgomot radio suplimentar.

Publicația notează totuși că există cazuri rare în care un extender poate ajuta: atunci când trebuie acoperite zone moarte foarte specifice (dead zones), pe distanțe mici, unde semnalul cade complet.

De ce „mesh” a devenit alternativa practică

În comparație, un sistem Wi‑Fi mesh folosește mai multe noduri care creează o singură rețea unitară, cu semnal continuu între camere. BGR susține că aceasta este una dintre cele mai bune metode de a crește viteza internetului, în timp ce extinzi acoperirea, iar testele arată că cele mai bune sisteme mesh folosesc un canal dedicat de „backhaul” (legătură internă între noduri) pentru a transporta eficient traficul între puncte. Rezultatul: vitezele obținute la un nod pot fi comparabile cu cele de lângă routerul principal.

Ce poți încerca înainte să cumperi echipamente noi

Înainte de a investi într-un extender sau într-un sistem mesh, BGR recomandă câteva soluții care pot rezolva problemele fără costuri suplimentare:

• mutarea routerului într-o poziție mai bună în locuință;
• plasarea unei folii de aluminiu în spatele routerului, un „truc” despre care publicația spune că are susținere științifică pentru reducerea zonelor moarte;
• conectarea prin cablu Ethernet direct la router, descrisă ca soluția care oferă în continuare viteza maximă.

Dacă este totuși necesară extinderea acoperirii Wi‑Fi, concluzia materialului este că mesh-ul este opțiunea preferabilă, iar extensiile rămân o soluție de nișă, cu efecte secundare care pot degrada experiența în întreaga rețea.