Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Roma analizează testarea semafoarelor cu patru culori, inclusiv un semnal alb dedicat vehiculelor autonome, potrivit Libertatea. Ideea este ca lumina albă să se aprindă doar când la intersecție ajunge un număr suficient de mașini autonome, astfel încât opririle „inutile” să fie reduse prin coordonare automată.
Inițiativa ar transforma capitala Italiei într-un spațiu de testare pentru o soluție de management al traficului bazată pe inteligență artificială, cu scopul de a fluidiza intersecțiile aglomerate. Conceptul este inspirat din testele făcute în Statele Unite și este analizat de autoritățile locale, conform informațiilor preluate de Libertatea.
Spre deosebire de roșu, galben și verde, lumina albă ar fi gândită în primul rând pentru mașinile autonome, nu pentru șoferii umani. Conform studiilor realizate la Universitatea din Carolina de Nord, semnalul alb se activează doar când există suficiente vehicule autonome la intersecție, moment în care sistemul preia coordonarea fluxurilor pentru a optimiza circulația.
Pentru șoferii de mașini convenționale, regula propusă este diferită de logica obișnuită a semaforului: ei nu ar mai aștepta neapărat „verde”, ci ar urma mișcarea coloanei. În formularea din material, șoferii trebuie să „urmeze mișcarea” vehiculului din față: dacă acesta pornește, pot avansa; dacă se oprește, se opresc și ei.
„În loc să aștepte trecerea la verde, aceștia trebuie să «urmeze mișcarea».”
Miza economică și de mediu este reducerea timpilor pierduți în trafic. Implementarea unui astfel de semnal alb ar putea reduce timpii de așteptare la intersecții cu peste 25%, relatează Libertatea, citând sursa menționată în text.
Prin coordonarea fluxului cu ajutorul inteligenței artificiale, opririle inutile ar fi eliminate mai des, ceea ce ar putea coborî consumul de combustibil și emisiile de dioxid de carbon. Materialul mai arată că, atunci când vehiculele convenționale devin majoritare, sistemul ar reveni la culorile clasice, însă obiectivul pe termen lung rămâne automatizarea gestionării traficului în zone dense pentru a preveni blocajele.
Potrivit informațiilor din articol, semafoarele cu lumină albă sunt testate în medii controlate, în zone cu trafic pietonal redus, precum porturi și districte industriale. Pentru extindere la scară largă, ar fi necesar ca între 30% și 40% dintre vehiculele de pe drumuri să fie autonome, ceea ce face tranziția încă îndepărtată.
Conceptul a fost dezvoltat de cercetători de la North Carolina State University (NCSU), coordonați de profesorul Ali Hajbabaie. În Statele Unite, testele sunt în desfășurare în Carolina de Nord, cu sprijinul autorităților din Michigan, iar între 2024 și 2025 sistemul a fost verificat în simulări computerizate și în zone industriale cu trafic autonom controlat.
Modernizarea semnalizării nu se oprește la lumina albă. Start-up-ul francez Mondial analizează un „semafor albastru”, destinat comunicării cu autoturismele conectate, mai notează articolul.
Separat, în Franța, guvernul a autorizat testarea contoarelor de timp la semafoarele pietonale, afișaje care arată timpul rămas pentru traversare sau așteptare, o soluție folosită deja în multe orașe mari pentru a reduce accidentele și tensiunea în trafic.
În cazul Romei, demersul este, deocamdată, la nivel de analiză și intenție de testare, în linie cu ideea de „laborator deschis” pentru această tehnologie. Evoluția proiectului va depinde de cadrul de testare, de gradul de adopție al vehiculelor autonome și de modul în care autoritățile vor integra reguli noi pentru șoferii de mașini convenționale.
În esență, „semaforul alb” este o soluție care devine relevantă doar când există suficient trafic autonom pentru ca algoritmii să coordoneze eficient intersecțiile, iar pragul de 30%-40% vehicule autonome indică un orizont încă îndepărtat pentru implementare pe scară largă.
Recomandate
Inteligența artificială ar putea elimina în cinci ani până la 50% din joburile „entry-level” de birou , potrivit unei evaluări făcute de CEO-ul Anthropic , Dario Amodei , într-un interviu preluat de IT之家 . Mesajul are o miză operațională directă pentru companii: presiunea de a reproiecta rapid rolurile de început de carieră și traseele de formare, pe măsură ce AI devine capabilă să preia sarcini standardizate. De ce contează: „entry-level”-ul, prima zonă expusă automatizării Amodei susține că AI are încă „un spațiu uriaș de dezvoltare”, comparând evoluția cu un curcubeu „fără capăt”, iar creșterea puterii de calcul (capacitatea de procesare necesară antrenării și rulării modelelor) ar avea „un drum lung” înainte. În acest context, el estimează că, în următorii cinci ani, AI ar putea înlocui „până la 50%” din posturile de birou pentru angajații aflați la început de drum. Afirmația vizează în special munca de tip rutinier din zona „white-collar” (activități de birou), unde o parte importantă a sarcinilor poate fi formalizată și delegată unor sisteme AI. Ritmul adoptării: tehnologia se răspândește „cu viteza încrederii” În aceeași discuție, Amodei spune că nivelul de încredere al societății în AI rămâne insuficient, ceea ce face ca tehnologia să se răspândească „cu viteza încrederii”. El pune o parte din această reticență pe seama faptului că industria nu a livrat unele promisiuni optimiste din trecut, în timp ce avertismentele privind riscurile s-au acumulat. „Oamenii vor suspecta că ceea ce spunem este doar un castel în aer, așa că trebuie să construim cu adevărat ceea ce ne propunem.” Ce urmează pentru companii: impactul nu poate fi „îndulcit” Amodei avertizează că industria nu ar trebui să minimalizeze șocul potențial asupra pieței muncii și că este necesar ca AI să genereze „o valoare pozitivă” mai mare. În termeni practici, asta înseamnă că firmele vor fi împinse să găsească un echilibru între câștigurile de productivitate și modul în care își reorganizează recrutarea, instruirea și rolurile de început de carieră, într-un interval de timp relativ scurt. Notă: IT之家 citează publicația The Decoder ca sursă a interviului și a declarațiilor atribuite lui Dario Amodei. [...]
Papa Leon al XIV-lea avertizează că folosirea IA pentru manipulare poate amplifica polarizarea și violența , într-un mesaj cu implicații directe pentru dezbaterea de reglementare a conținutului digital și a instrumentelor generative, potrivit G4Media . Într-un discurs la Universitatea Catolică a Africii Centrale din Yaoundé (Camerun), el a criticat utilizarea inteligenței artificiale pentru a alimenta „polarizarea, conflictele, frica și violența”. În intervenția sa, Papa a susținut că miza depășește „utilizarea noilor tehnologii” și ține de „înlocuirea progresivă a realității prin simularea acesteia”, cu efecte asupra relației societății cu adevărul. „Provocarea reprezentată de aceste sisteme este mai profundă decât pare: nu este vorba doar despre utilizarea noilor tehnologii, ci despre înlocuirea progresivă a realității prin simularea acesteia.” De ce contează: presiune publică pentru reguli mai stricte privind conținutul generat de IA Mesajul vine pe fondul criticilor tot mai numeroase legate de folosirea imaginilor generate de inteligența artificială în scopuri politice. În acest context, materialul menționează un episod în care președintele american Donald Trump a publicat o imagine generată cu IA în care apărea ca sfânt, ulterior eliminată. Papa i-a îndemnat pe studenți să prețuiască „alteritatea oamenilor reali”, în detrimentul „răspunsului funcțional” al chatboților, a căror utilizare a devenit răspândită în rândul generațiilor tinere. „Când simularea devine normă (...) trăim ca și cum am fi în bule impermeabile unii față de alții (...) Așa se răspândesc polarizarea, conflictul, frica și violența.” „Fața ascunsă” a IA: costuri ecologice și lanțuri de aprovizionare cu pământuri rare În același discurs, Papa a legat dezvoltarea accelerată a tehnologiilor digitale de „devastarea ecologică și socială” asociată cu „cursa frenetică” pentru materii prime și elemente din pământuri rare, esențiale pentru electronica modernă. Textul subliniază că inteligența artificială se bazează în mare măsură pe mineritul de cobalt, ale cărui costuri de mediu, sociale și umane sunt suportate de Africa. Republica Democrată Congo deține unele dintre cele mai bogate resurse (cupru, cobalt, coltan și litiu), iar în 2024 a furnizat 76% din producția globală de cobalt, potrivit U.S. Geological Survey (USGS). Papa a adăugat că „Africa trebuie eliberată de flagelul corupției”, afirmând că mineritul de cobalt este dominat în mare măsură de puteri străine, „în special China”, într-un sistem care aduce puține beneficii populațiilor locale, în ciuda importanței strategice globale. [...]
România poate recupera mai repede „datoria tehnologică” din instituții și companii dacă folosește inteligența artificială ca accelerator de modernizare , susține Daniel Tămaș , CEO și fondator al startupului WAM, într-o intervenție la Ziarul Financiar . Ideea centrală: AI poate reduce atât costurile, cât și timpul necesar pentru a actualiza sisteme digitale construite pe tehnologii ieșite din uz. Miza este una operațională: infrastructura IT „moștenită” (sisteme vechi, greu de integrat și de extins) încetinește procesele administrative și face tranziția către soluții moderne mai scumpă și mai dificilă, cel puțin la început. În acest context, AI este prezentată ca un instrument care poate scurta etapele cele mai consumatoare de resurse din modernizare, în special acolo unde e nevoie de reorganizarea datelor și a infrastructurii. De ce contează pentru companii și sectorul public Potrivit lui Tămaș, „datoria tehnologică” s-a acumulat în ultimii 15–20 de ani, perioadă în care au fost folosite tehnologii care au ieșit treptat din uz, iar migrarea devine „dureroasă” la început. În schimb, AI poate prelua o parte din munca repetitivă și de durată, reducând dependența de procese manuale și accelerând digitalizarea. În termeni practici, beneficiul invocat este viteza: dacă timpul de implementare devine un factor competitiv, capacitatea de a moderniza mai rapid poate face diferența între stagnare și adaptare la ritmul global al inovării. Exemplul ANAF: unde AI poate scurta munca de „curățare” și structurare a datelor Antreprenorul a dat ca exemplu datele publice accesibile pe platforma ANAF , unde, în lipsa unor instrumente automate, munca ar presupune colectare manuală, potrivirea coloanelor și corelarea informațiilor pentru a obține o structură utilizabilă. „Noi avem o datorie tehnologică destul de mare, pentru că timp de nu ştiu 15-20 de ani s-au folosit tehnologii care încet-încet au ieşit din uz. Face migrarea către forme noi de tehnologie dureroasă cel puţin iniţial. Dar din nou aici, din punctul ăsta de vedere, inteligenţa artificială ajută extraordinar de mult.“ „Imaginează-ţi că datele pe care le-am putut accesa public de pe site-ul ANAF ar fi trebuit să stau să le culeg eu manual, să văd care coloană merge cu care coloană şi să fac corelările necesare şi să fac interogările necesare astfel încât să existe o structură.“ Concluzia transmisă: nu doar investițiile, ci și instrumentele folosite Mesajul lui Tămaș este că recuperarea decalajului tehnologic nu ține exclusiv de bugete, ci și de felul în care sunt folosite instrumentele noi. În această logică, AI devine un element central pentru modernizarea sistemelor și pentru valorificarea mai rapidă a datelor, atât în sectorul public, cât și în mediul privat. [...]
Jensen Huang susține că „miza” pe piața muncii se mută de la existența AI la accesul la instruire , iar companiile și autoritățile ar trebui să reducă barierele de utilizare pentru a crește productivitatea, potrivit IT之家 , care relatează despre un discurs al CEO-ului Nvidia distribuit pe X de contul oficial al companiei. În intervenția sa, Huang argumentează că, într-un mediu de lucru tot mai automatizat, factorul care „decide” traiectoria profesională nu este tehnologia în sine, ci alegerea individului de a o adopta și folosi. Cu alte cuvinte, avantajul competitiv nu vine din faptul că AI există, ci din capacitatea de a o integra în activitatea curentă. AI ca „multiplicator” și barieră mai mică de intrare Huang respinge ideea că AI este doar un instrument de înlocuire a oamenilor și o descrie ca pe o forță care amplifică abilitățile. El folosește, ca analogie, evoluția de la tâmplărie la proiectare în construcții pentru a ilustra cum progresul tehnologic poate „împuternici” individul. În același registru, CEO-ul Nvidia susține că platformele AI permit utilizatorilor obișnuiți să depășească mai ușor barierele tradiționale de competențe: chiar și fără cunoștințe avansate, pot realiza sarcini complexe de desen și proiectare. De ce contează: presiune pe formare și pe reducerea obstacolelor Un punct central al discursului este că AI ar fi tehnologia cu cea mai rapidă răspândire din istorie, iar ușurința de utilizare ar accelera adoptarea. În acest context, Huang face apel la liderii din industrie și la factorii de decizie publică să colaboreze pentru: eliminarea obstacolelor care îngreunează folosirea tehnologiei; poziționarea AI ca instrument general de învățare; simplificarea accesului la sisteme, pentru a sprijini dezvoltarea profesională și acumularea de cunoștințe. Potrivit lui Huang, dezbaterea de pe piața muncii se mută treptat de la „dacă există instrumentul” la „dacă instruirea este răspândită”, iar reducerea fricii sociale față de noile tehnologii ar fi esențială pentru creșterea productivității. Ce urmează, în viziunea lui Huang În final, Huang afirmă că angajații care stăpânesc instrumentele AI vor deveni reperul în industrii, iar sectoarele economice ar trebui să accelereze adoptarea și să-și ajute oamenii să-și construiască un avantaj competitiv într-o economie tot mai automatizată. [...]
Producătorii chinezi de medicamente își accelerează ritmul de tranzacții și dezvoltare, iar miza următoarei etape este dacă inteligența artificială poate scurta semnificativ ciclurile de cercetare și comercializare , potrivit South China Morning Post . Publicația notează că, pentru industria farmaceutică din China, un trimestru cu „mai multe tranzacții care atrag atenția” nu mai este o excepție, ci tinde să devină noua normalitate — până la punctul în care un astfel de interval ar putea ajunge să fie considerat, în curând, un sezon „lent”. În acest context, întrebarea centrală devine dacă AI poate funcționa ca un „accelerator” operațional pentru companiile de biotehnologie, dincolo de ritmul deja ridicat al acordurilor. De ce contează: AI ca avantaj operațional, nu doar tehnologic Unghiul principal al materialului este impactul operațional: dacă AI reușește să reducă timpul și costurile asociate dezvoltării de medicamente, companiile chineze ar putea transforma avansul recent în tranzacții într-un avantaj mai greu de replicat, cu efect direct asupra competitivității globale. În lipsa unor detalii suplimentare în fragmentul disponibil din articol (care nu include exemple concrete de implementare sau rezultate măsurabile), rămâne de urmărit în ce măsură această „trecere într-o treaptă superioară” prin AI se va vedea în termene mai scurte de dezvoltare și în produse ajunse mai repede pe piață. [...]
Mesajul CEO-ului Nvidia mută discuția despre joburi de la „înlocuire” la „adaptare” , iar implicația practică este că avantajul competitiv pe piața muncii va depinde tot mai mult de capacitatea angajaților de a folosi instrumente de inteligență artificială, nu de evitarea lor, potrivit IT之家 . Jensen Huang , CEO-ul Nvidia, a spus într-o intervenție la Stanford Graduate School of Business (17 aprilie, ora locală), citată de Wccftech, că inteligența artificială „nu va înlocui oamenii”, ci va deveni o nouă „platformă de lucru” care, pe termen lung, ar urma să creeze mai multe locuri de muncă. El a comparat din nou AI cu o revoluție industrială modernă și a susținut că este o tehnologie pe care „toată lumea ar trebui să o stăpânească”. De ce contează: competența în AI devine un filtru de productivitate În contextul dezbaterii vechi despre efectele AI asupra ocupării, Huang a formulat riscul într-un mod diferit: oamenii ar fi mai probabil „înlocuiți de persoane care știu să folosească AI”, decât de AI în sine. Concluzia sa este că miza se mută pe acces și alfabetizare tehnologică: „cheia este ca toată lumea să stăpânească acest instrument”. Exemple de schimbare a rolurilor, nu doar automatizare Huang a dat un exemplu de reconversie profesională: persoane care lucrau în tâmplărie ar putea folosi AI pentru a trece spre design arhitectural, obținând propuneri de proiect prin introducerea cerințelor, sau către design interior. Ideea centrală este că AI poate ridica nivelul de competențe și poate extinde tipurile de servicii pe care le poate livra un profesionist. El a argumentat și că AI este una dintre tehnologiile cu cea mai rapidă adopție din istorie tocmai pentru că este ușor de folosit, ceea ce permite mai multor oameni să participe. Pe termen lung: „platformă” pentru joburi, dar cu controverse CEO-ul Nvidia a spus că, per ansamblu, se așteaptă ca numărul locurilor de muncă să crească la finalul acestei „revoluții industriale”, similar cu precedentele din istorie. În sprijinul acestei direcții, el a indicat dezvoltarea continuă de aplicații AI de către Nvidia și alte companii, de la tehnologii mai simple la AI generativ și, mai recent, la „agenți AI” (sisteme care pot executa sarcini în numele utilizatorului). În paralel, materialul notează că AI rămâne controversată: exemplul dat este DLSS 5 , o tehnologie care folosește AI pentru îmbunătățirea graficii în jocuri, unde au existat atât susținători, cât și creatori îngrijorați de impactul asupra stilului artistic. Nvidia ar fi răspuns că tehnologia va respecta intenția originală a creatorilor. [...]
