Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Roma analizează testarea semafoarelor cu patru culori, inclusiv un semnal alb dedicat vehiculelor autonome, potrivit Libertatea. Ideea este ca lumina albă să se aprindă doar când la intersecție ajunge un număr suficient de mașini autonome, astfel încât opririle „inutile” să fie reduse prin coordonare automată.
Inițiativa ar transforma capitala Italiei într-un spațiu de testare pentru o soluție de management al traficului bazată pe inteligență artificială, cu scopul de a fluidiza intersecțiile aglomerate. Conceptul este inspirat din testele făcute în Statele Unite și este analizat de autoritățile locale, conform informațiilor preluate de Libertatea.
Spre deosebire de roșu, galben și verde, lumina albă ar fi gândită în primul rând pentru mașinile autonome, nu pentru șoferii umani. Conform studiilor realizate la Universitatea din Carolina de Nord, semnalul alb se activează doar când există suficiente vehicule autonome la intersecție, moment în care sistemul preia coordonarea fluxurilor pentru a optimiza circulația.
Pentru șoferii de mașini convenționale, regula propusă este diferită de logica obișnuită a semaforului: ei nu ar mai aștepta neapărat „verde”, ci ar urma mișcarea coloanei. În formularea din material, șoferii trebuie să „urmeze mișcarea” vehiculului din față: dacă acesta pornește, pot avansa; dacă se oprește, se opresc și ei.
„În loc să aștepte trecerea la verde, aceștia trebuie să «urmeze mișcarea».”
Miza economică și de mediu este reducerea timpilor pierduți în trafic. Implementarea unui astfel de semnal alb ar putea reduce timpii de așteptare la intersecții cu peste 25%, relatează Libertatea, citând sursa menționată în text.
Prin coordonarea fluxului cu ajutorul inteligenței artificiale, opririle inutile ar fi eliminate mai des, ceea ce ar putea coborî consumul de combustibil și emisiile de dioxid de carbon. Materialul mai arată că, atunci când vehiculele convenționale devin majoritare, sistemul ar reveni la culorile clasice, însă obiectivul pe termen lung rămâne automatizarea gestionării traficului în zone dense pentru a preveni blocajele.
Potrivit informațiilor din articol, semafoarele cu lumină albă sunt testate în medii controlate, în zone cu trafic pietonal redus, precum porturi și districte industriale. Pentru extindere la scară largă, ar fi necesar ca între 30% și 40% dintre vehiculele de pe drumuri să fie autonome, ceea ce face tranziția încă îndepărtată.
Conceptul a fost dezvoltat de cercetători de la North Carolina State University (NCSU), coordonați de profesorul Ali Hajbabaie. În Statele Unite, testele sunt în desfășurare în Carolina de Nord, cu sprijinul autorităților din Michigan, iar între 2024 și 2025 sistemul a fost verificat în simulări computerizate și în zone industriale cu trafic autonom controlat.
Modernizarea semnalizării nu se oprește la lumina albă. Start-up-ul francez Mondial analizează un „semafor albastru”, destinat comunicării cu autoturismele conectate, mai notează articolul.
Separat, în Franța, guvernul a autorizat testarea contoarelor de timp la semafoarele pietonale, afișaje care arată timpul rămas pentru traversare sau așteptare, o soluție folosită deja în multe orașe mari pentru a reduce accidentele și tensiunea în trafic.
În cazul Romei, demersul este, deocamdată, la nivel de analiză și intenție de testare, în linie cu ideea de „laborator deschis” pentru această tehnologie. Evoluția proiectului va depinde de cadrul de testare, de gradul de adopție al vehiculelor autonome și de modul în care autoritățile vor integra reguli noi pentru șoferii de mașini convenționale.
În esență, „semaforul alb” este o soluție care devine relevantă doar când există suficient trafic autonom pentru ca algoritmii să coordoneze eficient intersecțiile, iar pragul de 30%-40% vehicule autonome indică un orizont încă îndepărtat pentru implementare pe scară largă.
Recomandate
Jensen Huang susține că panica privind dispariția masivă a locurilor de muncă din cauza AI este „o prostie totală” și avertizează că riscul real pentru angajați vine din competiția cu cei care folosesc deja aceste instrumente, potrivit The Next Web . Într-un interviu amplu acordat Axios, șeful Nvidia a respins două idei pe care le vede drept exagerări: că inteligența artificială „va pune capăt omenirii” și că va elimina jumătate dintre joburile din SUA. Huang spune că „toate dovezile” indică „exact opusul”, însă argumentul lui nu este că munca nu se schimbă, ci că oamenii confundă „o sarcină” cu „un job”. „Sarcina” se automatizează, „jobul” se redefinește Huang folosește exemplul radiologilor: citirea scanărilor este o sarcină pe care AI o poate face în mare parte, dar jobul ar rămâne legat de reducerea suferinței și ghidarea pacienților. În aceeași logică, el admite că munca din call-center este „foarte probabil” să fie puternic automatizată, însă consideră că judecata și decizia rămân umane. Pentru a-și susține poziția, Huang invocă și câteva cifre (prezentate ca afirmații ale sale în interviu): numărul radiologilor ar fi în creștere cu aproximativ 20%, deoarece AI le permite să vadă mai mulți pacienți; numărul paralegalilor ar fi în creștere cu circa 10%; joburile din manufactură ar fi crescut cu aproximativ 50% în ultimii ani, pe fondul cursei pentru construirea de centre de date. Mesajul său, formulat direct, mută discuția de la „AI îți ia jobul” la competiția între oameni: „AI nu o să ne distrugă toate joburile. Cineva care folosește AI o să-ți ia jobul.” Miza pentru companii: productivitate și presiune pe recalificare Din perspectiva impactului economic și operațional, poziția lui Huang sugerează că firmele care integrează rapid AI pot obține un avantaj de productivitate, iar cele care întârzie riscă să piardă competitivitate. În același timp, angajații sunt împinși spre adaptare: dacă automatizarea „taie” sarcini, valoarea se mută către activități care cer decizie, relaționare și responsabilitate profesională. Țintă către „doomeri” și un avertisment pentru Washington Huang a criticat și narativele apocaliptice promovate, în opinia lui, de lideri din industrie care „petrec prea mult timp teoretizând” scenarii de tip science-fiction, pentru că „îi face să pară inteligenți”. El spune că discuțiile despre singularitate, simulare sau conștiință a mașinilor sunt „inventate” și că, deși e legitim „să avertizezi oamenii”, este „absolut nepotrivit să inventezi lucruri”. În relația cu factorii de decizie, Huang avertizează că politicienii pot „supra-corecta” dacă „cad în plasa acestor narațiuni”. În același registru, el le-ar fi recomandat administrației Trump să discute cu mulți oameni de știință, nu cu „unul sau doi”, și a respins ideea ca guvernul să ia o participație în Nvidia, pe care o consideră „inutilă”. Context: optimismul lui Huang și interesul Nvidia Huang își proiectează o viziune puternic optimistă: se așteaptă la „un trilion” de agenți AI care rulează simultan și spune că „momentul ChatGPT” pentru roboți a sosit deja, cu mașini utile posibil la 3–4 ani distanță. Acceptă că o bulă AI „va veni într-o zi”, dar „nu azi” și probabil nu în următorii cinci ani. The Next Web notează însă și interesul evident al Nvidia: mai mult AI înseamnă cerere mai mare pentru cipurile companiei. În plus, rivali precum Dario Amodei (Anthropic) ar prognoza contrariul în privința efectelor asupra joburilor. În acest cadru, distincția lui Huang între „sarcină” și „job” rămâne, totuși, nucleul argumentului: automatizarea schimbă munca, dar nu o anulează — iar riscul imediat este competiția cu cei care folosesc AI mai bine și mai repede. [...]
Donald Trump spune că va discuta despre inteligență artificială cu Xi Jinping la Washington pe 24 septembrie , o întâlnire care poate influența direcția cooperării și a competiției tehnologice dintre cele două economii, potrivit Agerpres . Președintele american a declarat joi că liderul chinez va vizita SUA pe 24 septembrie și că tema inteligenței artificiale va fi pe agenda discuțiilor. Trump a precizat că cei doi au abordat subiectul și la întâlnirea din acest an din China, când se afla la Beijing și l-a invitat pe Xi la Casa Albă . „Președintele Xi vine în vizită pe 24 septembrie, și am vorbit despre inteligență artificială când am fost la Beijing, iar acum vom vorbi din nou”, a spus Trump. Contextul diplomatic al vizitei Vizita are loc după întâlnirea celor doi lideri în China, în acest an. Separat, miercuri, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și omologul său chinez, Wang Yi, au discutat despre nevoia de a identifica zone de cooperare, cu obiectivul de a pregăti „o vizită foarte pozitivă”, conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează Reuters. De ce contează pentru zona de tehnologie Din informațiile disponibile în material, singurul element concret este intenția declarată de a relua discuțiile despre inteligență artificială la nivel de șefi de stat. Nu sunt menționate teme specifice (reguli, exporturi, investiții sau proiecte comune), astfel că miza și eventualele rezultate rămân, deocamdată, neclare. [...]
Liderii UE duc discuția despre AI la nivel de șefi de stat și guvern, dar decizia vine cu întârziere : Consiliul European va avea, pentru prima dată, o reuniune dedicată dezvoltării și siguranței inteligenței artificiale, însă abia spre finalul lui 2026, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare și securitate, într-un moment în care AI este tratată tot mai mult ca o problemă strategică, nu doar ca politică digitală. Reuniunea ar urma să fie programată la unul dintre cele trei summituri UE rămase din acest an: 15 octombrie, 13 noiembrie sau 17 decembrie, opțiuni confirmate de biroul președintelui Consiliului European, Antonio Costa . Pregătirile sunt în curs, dar agenda nu este încă finalizată. De ce contează: AI trece din zona „digitalului” în zona de securitate Decizia indică faptul că Bruxelles-ul consideră că inteligența artificială a depășit cadrul obișnuit al reglementării digitale și necesită implicarea directă a liderilor naționali. În materialul citat de Antena 3, Politico notează că apariția unor modele puternice, capabile să exploateze vulnerabilități ale software-ului folosit de instituții publice și companii private, a împins AI în zona preocupărilor de securitate națională. În același timp, întrebările esențiale legate de „cine” și „cum” ar trebui să reglementeze rămân, în mare parte, fără răspuns, pe fondul competiției tehnologice dintre SUA și China. Presiuni politice și recomandări: investiții și „suveranitate digitală” În ultimele luni, presiunile pentru implicarea Consiliului European în subiect au crescut. La finalul lunii iunie, zeci de europarlamentari, conduși de olandezul Reinier van Lanschot, i-au cerut lui Antonio Costa să convoace „cât mai curând posibil” un summit dedicat AI. În scrisoarea consultată de Politico, AI este descrisă drept „cea mai importantă transformare structurală a epocii noastre”. Separat, peste 100 de experți au susținut apelul într-un raport redactat la cererea Comisiei Europene, insistând pentru ridicarea „inteligenței artificiale de frontieră” la rang de prioritate politică de cel mai înalt nivel. Printre recomandări se află și o creștere accelerată a puterii de calcul AI la nivelul UE. Antonio Costa a transmis că va propune o discuție pe această temă la unul dintre următoarele Consilii Europene și a susținut că dezvoltarea AI trebuie să meargă „mână în mână” cu etica, suveranitatea digitală și modelul social european. El a discutat recent și cu experți și reprezentanți ai sectorului tehnologic, inclusiv dintr-un grup de lobby favorabil Mistral, companie franceză din domeniu. Calendarul UE versus ritmul tehnologiei Deși desemnarea AI ca subiect separat arată o creștere a importanței politice, calendarul rămâne condiționat de mecanismul de lucru al UE. Politico amintește că experții avertizează că un interval de câteva luni este „lung” în dezvoltarea AI, în condițiile în care un studiu global privind siguranța AI indica la începutul anului că, la fiecare șapte luni, complexitatea sarcinilor pe care modelele le pot prelua se dublează. În paralel, discuția europeană are loc într-un context global în care China și SUA încearcă să impună standarde: Xi Jinping a cerut cooperare sporită în AI, iar Demis Hassabis (Google DeepMind) a solicitat înființarea unui organism de reglementare condus de SUA pentru standarde de testare. Ce urmează Următorul pas concret este stabilirea datei și a agendei reuniunii. Din informațiile disponibile, întâlnirea este planificată înainte de finalul anului, însă rămâne de văzut ce teme vor fi prioritizate și dacă liderii UE vor avansa spre decizii operaționale sau vor rămâne la nivel de orientări generale, într-un domeniu în care viteza de evoluție pune presiune pe capacitatea de reacție a reglementatorilor. [...]
România riscă o polarizare a economiei pe fondul adopției „informale” a inteligenței artificiale , în condițiile în care utilizarea reală în companii pare mult peste statisticile oficiale, dar fără competențe digitale suficiente și fără sprijin sistematic pentru tranziție, potrivit unei analize citate de Economedia . Analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, realizată de IMM România , plasează România în categoria „decalaj semnificativ” față de media UE-27 în pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială. Țara are un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), sub toate statele din grupul regional de comparație: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9), și mult sub Estonia (106,1), indicată ca reper de bune practici. Adopția crește, dar decalajul față de UE rămâne Între 2021 și 2025, adopția IA în firmele românești cu peste 10 angajați a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. În același interval, media europeană a urcat de la 7,7% la aproape 20%, menținând un raport de aproximativ unu la patru. Concluzia analizei este că, fără intervenții țintite, România riscă să rămână permanent în urmă. În plus, IMM România susține că adopția reală depășește semnificativ datele oficiale: într-un sondaj propriu, 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puțin un instrument de tip IA, față de 5,2% cât indică statistica oficială pentru companiile cu peste 10 angajați. Vulnerabilitatea majoră: competențe digitale și inovare slabă Analiza indică drept punct cel mai vulnerabil pilonul de inovare și adaptare instituțională, cu un scor de 20,5, asociat cu cel mai redus nivel al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Pe zona de capital uman, doar 31,8% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% media UE, ceea ce plasează România la cel mai redus nivel din Uniune. În acest context, IMM România avertizează asupra unei distribuții inegale a capacității de adaptare: un nucleu de firme și angajați avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoare tradiționale (comerț, transport, HoReCa, industrie) rămân expuși, fără mijloace de tranziție. Ce măsuri cere IMM România și legătura cu AI Act (2026–2027) Florin Jianu, președintele IMM România, spune că viteza de adopție „pe cont propriu” poate accentua polarizarea dacă nu este susținută prin politici publice și programe de formare. „Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri și fără competențele de bază extinse în forța de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piața muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri.” IMM România solicită, între altele: operaționalizarea unui Program național de alfabetizare IA pentru forța de muncă, sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri și angajați; programe active de reconversie prin partenerii sociali, orientate către sectoare cu expunere ridicată și capacitate redusă de absorbție; pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026–2027 ale AI Act (regulamentul UE privind inteligența artificială). Analiza este construită pe nouă indicatori oficiali Eurostat , grupați în patru piloni (capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare) și este completată de un sondaj realizat în rândul a 463 de IMM-uri. [...]
România trebuie să aplice din 2 august 2026 Regulamentul UE privind inteligența artificială , iar asta înseamnă desemnarea autorităților de supraveghere, stabilirea atribuțiilor și a regimului de sancțiuni, potrivit Economica . Miza pentru companii este una de reglementare: de la această dată, cadrul european devine aplicabil, iar România trebuie să aibă mecanisme funcționale de control și penalizare a încălcărilor. În acest context, printr-un Memorandum al Guvernului, ANCOM a fost propusă pentru rolul de autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact, alături de alte autorități cu atribuții sectoriale. Cine supraveghează aplicarea și pe ce zone Memorandumul menționat în materialul ANCOM conturează o arhitectură de supraveghere pe domenii, în special pentru sistemele de inteligență artificială „cu grad ridicat de risc”: ANCOM – propusă ca autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact; Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) – pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc din serviciile financiare ; Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – pentru AI cu grad ridicat de risc din biometrie , utilizată în scopul aplicării legii, gestionării frontierelor și în zona justiției și democrației. Potrivit informațiilor, autoritățile desemnate lucrează împreună cu alte instituții sectoriale la cadrul legislativ național necesar aplicării regulamentului. Ce trebuie să conțină cadrul național: atribuții, cooperare, sancțiuni Actul normativ național aflat în lucru ar urma să stabilească, între altele: autoritățile de supraveghere a pieței și atribuțiile lor; mecanismele de cooperare între autorități; procedura de sancționare și regimul sancțiunilor pentru încălcarea regulamentului. Calendar: ce intră în vigoare acum și ce se amână Conform calendarului indicat (art. 113), Regulamentul UE privind AI devine aplicabil din 2 august 2026 , cu excepții pentru anumite obligații legate de sistemele cu grad ridicat de risc, care se aplică ulterior: din 2 decembrie 2027 – pentru sistemele cu grad ridicat de risc enumerate în Anexa III ; din 2 august 2028 – pentru sistemele încadrate ca având grad ridicat de risc potrivit articolului 6 alineatul (1) și Anexei I . Separat, interdicțiile pentru sistemele de AI cu „risc inacceptabil” au intrat în vigoare la 2 februarie 2025 , însă Regulamentul „Omnibus” în domeniul digital introduce două noi categorii de practici interzise , aplicabile de la 2 decembrie 2026 : sisteme care pot genera sau modifica imagini/video/audio realiste cu părțile intime ori cu acte sexuale explicite ale unei persoane identificabile, fără consimțământ ; sisteme care pot genera sau modifica materiale ce constituie pornografie infantilă sau spectacole de pornografie infantilă. Obligații de transparență pentru conținut sintetic și deepfake Noile prevederi introduc obligații pentru furnizori și implementatori ai unor sisteme de AI, inclusiv pentru cele care: interacționează direct cu persoane fizice; generează conținut sintetic (audio, imagine, video, text); generează sau modifică conținut care constituie deepfake (conținut fals realist); generează sau modifică texte publicate pentru informarea publicului pe teme de interes public. ANCOM precizează și o excepție pentru sistemele deja introduse pe piață înainte de 2 august 2026, în ceea ce privește marcarea conținutului generat: „Excepţia o reprezintă sistemele de IA, inclusiv de sisteme de IA de uz general, care generează conţinut sintetic în format audio, imagine, video sau text, care au fost introduse pe piaţă înainte de 2 august 2026, în cazul cărora obligaţia furnizorilor de a marca conţinutul generat se aplică începând cu 2 decembrie 2026.” În același comunicat sunt definite și rolurile din lanț: „furnizorii” (cei care dezvoltă sau comandă dezvoltarea și introduc pe piață/pun în funcțiune sub propriul nume) și „implementatorii” (cei care utilizează sistemul, cu excepția utilizării personale, neprofesionale). Pentru mediul de afaceri, următorul pas practic este finalizarea cadrului legislativ național (inclusiv sancțiunile și procedurile), astfel încât aplicarea de la 2 august 2026 să nu rămână doar o obligație formală, ci una efectivă. [...]
Marina SUA va folosi un supercomputer Nvidia DGX GB300 pentru a pregăti ofițeri să evalueze limitele și riscurile IA , după ce compania a donat sistemul către Naval Postgraduate School din Monterey, potrivit The Next Web . Miza operațională nu este doar creșterea capacității de calcul, ci formarea unor decidenți care să nu „aibă încredere oarbă” în modele și să știe când tehnologia nu trebuie folosită. Sistemul, descris ca primul supercomputer IA de acest tip din armata americană, rulează pe generația Blackwell Ultra — aceeași linie de cipuri pe care SUA interzice să o vândă către firme chineze. În acest caz, Nvidia a oferit echipamentul gratuit, printr-o donație către fundația școlii, notează publicația, citând o relatare Nextgov . Ce include sistemul și cum va fi folosit DGX GB300 este prezentat ca un sistem integrat (nu un centru de date), care se poate conecta la infrastructura existentă de energie și apă a campusului. Configurația menționată în articol include: 36 procesoare Grace (CPU); 72 plăci grafice Blackwell Ultra (GPU), conectate pentru procesare paralelă. Școala spune că îl va utiliza pentru instruire și aplicații în domenii precum modelare meteo și oceanografică, cercetare operațională, securitate cibernetică și planificare de reziliență. La punerea în funcțiune au contribuit și companii precum Vertiv, DDN și VAST Data. De ce contează: accent pe „judecată”, nu pe „putere de foc” În articol, Naval Postgraduate School își definește explicit obiectivul ca fiind educarea viitorilor lideri militari să înțeleagă suficient de bine aceste tehnologii încât să le poată evalua limitele și să le aplice „etic” și „responsabil”. Căpitanul Michael Owen, vice-provost al Marinei, este citat astfel: „Întrebarea nu este dacă aceste tehnologii vor exista, ci dacă viitorii lideri militari le înțeleg suficient de bine încât să le evalueze limitările, să le aplice etic și să le folosească responsabil.” Dincolo de utilizările academice, donația are și o componentă strategică: un cip considerat prea sensibil pentru export către China ajunge instrument de instruire pentru ofițeri americani, iar Nvidia își expune, în același timp, hardware-ul orientat către zona militară. Context: parteneriat început în 2024 Supercomputerul se bazează pe un acord de cercetare între Nvidia și școală, semnat în decembrie 2024. Potrivit articolului, colaborarea a dus deja la un AI Tech Center în 2025, echipat cu cipuri Blackwell, dispozitive Jetson și platforma de simulare Omniverse. În ansamblu, mesajul instituției este că valoarea principală a noii infrastructuri nu stă doar în capacitatea de calcul, ci în antrenarea discernământului: când și în ce condiții cele mai avansate sisteme de IA nu ar trebui considerate de încredere. [...]
