Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
MediaTek și Qualcomm ar fi redus livrările de cipuri mobile pe 4 nm cu 15–20 de milioane de unități , pe fondul scumpirii memoriilor și al unei cereri mai slabe, potrivit Wccftech . Publicația leagă această ajustare de ceea ce numește „distrugere a cererii” (scădere abruptă a cererii din cauza prețurilor), într-un moment în care industria smartphone se confruntă simultan cu costuri mai mari la memorii și cu perturbări logistice asociate conflictului din Orientul Mijlociu. De ce contează: memoriile și logistica apasă pe piața smartphone Wccftech susține că scumpirea memoriilor a fost alimentată de competiția pentru capacitatea globală de DRAM (memorie folosită pe scară largă în servere și dispozitive), pe fondul cererii pentru HBM (memorie cu lățime mare de bandă, utilizată în acceleratoare pentru inteligență artificială). Chiar dacă prețurile „spot” la DDR5 ar fi început să scadă ușor, analiștii citați în material consideră că acest lucru nu indică neapărat o inversare de trend. „Tendința inflaționistă în ceea ce privește cipurile de memorie (...) a ajuns la niveluri de distrugere a cererii.” Pe partea de logistică, publicația indică drept efect secundar al războiului cu Iranul o penurie globală de heliu, gaz folosit în fabricarea semiconductorilor pentru răcire criogenică și curățare de înaltă puritate. În același context, este menționată închiderea Strâmtorii Hormuz, care ar afecta accesul la livrări din zona Qatarului. Reducerea de producție: 20.000–30.000 de plachete, echivalentul a 15–20 de milioane de cipuri Conform relatării, scumpirea accelerată a produselor de memorie din ultimele luni ar începe să frâneze cererea, în special în segmentul smartphone-urilor chineze sensibile la preț. În acest cadru, MediaTek și Qualcomm „par” să fi redus ritmul de producție pentru cipurile pe 4 nm, utilizate pe scară largă în telefoane din zona de buget și mid-range. Dimensiunea ajustării este cuantificată la aproximativ 20.000–30.000 de plachete (wafers), ceea ce ar corespunde unui volum de 15–20 de milioane de cipuri mobile. Materialul nu indică o perioadă exactă pentru care se aplică aceste volume și nici nu precizează cum se împarte reducerea între cei doi producători. Ce modele de cipuri sunt vizate și ce semnale mai apar în piață Wccftech enumeră familiile de cipuri pe 4 nm ale celor două companii, sugerând că acestea sunt relevante pentru segmentul afectat. În cazul MediaTek, sunt menționate seriile Dimensity 7200, 7300, 8200, 8450, 9000, 9300 și 9400, iar pentru Qualcomm: Snapdragon 4 Gen 2 și 4s Gen 2, Snapdragon 7s Gen 2 și Snapdragon 8 Gen 3. Lista de cipuri pe 4 nm menționate în material include: MediaTek: Dimensity 7200, 7300, 8200, 8450, 9000, 9300, 9400 Qualcomm: Snapdragon 4 Gen 2, 4s Gen 2, 7s Gen 2, 8 Gen 3 În final, publicația notează că presiunile de preț nu ar fi limitate la producătorii chinezi de smartphone-uri: este amintit și un exemplu din Coreea de Sud, unde Samsung ar fi majorat prețurile pentru anumite configurații de tablete și pentru mai multe modele de telefoane, pe piața locală. [...]
Google Photos ajunge pe televizoarele Samsung din 2026, cu accent pe „amintiri” , informează 9to5Google , care arată că aplicația nu este doar una clasică, ci și o integrare extinsă în interfața sistemului Tizen. Noua funcție este disponibilă pe modelele Samsung lansate în 2026 și permite afișarea fotografiilor direct pe ecranul mare, însă cu unele limitări importante. Integrarea Google Photos apare în mai multe zone ale televizorului, nu doar ca aplicație separată, ceea ce schimbă modul în care utilizatorii interacționează cu imaginile personale. Practic, fotografiile sunt distribuite în interfață sub forma unor selecții automate, bazate pe funcția „Memories”. Unde apare Google Photos pe televizoare Utilizatorii pot accesa conținutul în trei moduri principale: Daily+ row – afișează selecții de amintiri actualizate automat Daily+ app launcher – deschide aplicația în mod ecran complet Daily Board widget – include fotografii în widget-uri de pe ecran Această abordare pune accent pe experiența vizuală, nu pe control complet asupra galeriei. Ce poate face (și ce nu) Aplicația permite: afișarea fotografiilor pe tot ecranul gestionarea amintirilor (excluderea unor persoane, animale sau perioade) sincronizarea setărilor pe toate dispozitivele conectate Totuși, există și limitări clare: nu permite navigarea completă prin întreaga bibliotecă foto nu include funcții avansate de căutare direct pe televizor se bazează exclusiv pe selecțiile automate „Memories” Autentificarea se face rapid, prin scanarea unui cod QR afișat pe televizor, iar modificările făcute în aplicație se reflectă pe toate dispozitivele conectate la același cont Google. Diferențe față de alte platforme Spre deosebire de Google TV , unde există funcții mai avansate, inclusiv căutare asistată, versiunea pentru televizoarele Samsung este mai limitată și orientată spre prezentare vizuală. Accentul cade pe transformarea televizorului într-un ecran pentru amintiri, nu într-un manager complet de fotografii. Disponibilitatea este, pentru moment, restricționată la anumite modele Samsung din 2026, deja aflate la vânzare. [...]
Cota Nvidia pe piața de cipuri AI din China a coborât sub 60% , pe fondul creșterii livrărilor producătorilor locali, potrivit Tom’s Hardware , care citează date IDC raportate de Reuters. Conform acestor estimări, companiile chineze de semiconductori au ajuns la 41% din piața locală de GPU-uri (procesoare grafice) pentru servere de inteligență artificială, livrând 1,65 milioane de unități dintr-un total de 4 milioane în 2025. Nvidia rămâne lider, cu o cotă de 55% și aproximativ 2,2 milioane de plăci livrate, însă scăderea este semnificativă față de nivelul de 95% pe care compania îl revendica înainte de sancțiuni. Huawei este indicată drept principalul beneficiar între producătorii chinezi, cu circa 812.000 de cipuri AI livrate, adică aproape 20% din piață. Compania din Shenzhen își continuă dezvoltarea de procesoare pentru inteligență artificială și a lansat recent acceleratorul Atlas 350, despre care susține că are aproape de trei ori performanța cipului Nvidia H20. Pe locul al treilea se află T-Head (deținută de Alibaba), cu 256.000 de unități vândute. AMD se situează imediat sub primele trei companii, cu 160.000 de unități și o cotă de 4% din piața internă de cipuri AI. În top mai apar subsidiara Kunlunxin a Baidu și producătorul chinez Cambricon, fiecare cu câte 116.000 de plăci livrate. „We have yet to see if Washington’s move to allow Nvidia to sell its H200 chips to China will see the company regain its lost market share in 2026.” Contextul rămâne puternic influențat de politica de control al exporturilor și de direcția impusă de Beijing pentru utilizarea de cipuri domestice în centrele de date. Articolul amintește că în iulie 2025 administrația Trump a inversat interdicția privind H20 și MI308, iar în decembrie 2025 a permis livrările Nvidia H200 către China, însă comenzile ar fi fost limitate la anumite instituții și aplicații. În paralel, China încearcă să sprijine industria locală, deși, potrivit textului, producătorii chinezi ar rămâne în urmă cu cinci până la zece ani la nivelul cipurilor pentru centre de date AI față de Nvidia și AMD, ceea ce face improbabilă o revenire rapidă a Nvidia la cotele de piață de dinaintea sancțiunilor. [...]
Nothing ar pregăti o pereche de ochelari inteligenți pentru 2027 , potrivit TechCrunch , care citează un articol Bloomberg bazat pe surse anonime. Conform Bloomberg, ochelarii ar urma să includă camere, microfoane și difuzoare și să se conecteze la un smartphone și la cloud pentru a procesa interogări legate de inteligența artificială (AI), adică solicitări formulate de utilizator pentru care răspunsul este generat sau asistat de modele AI. Bloomberg mai relatează că CEO-ul și cofondatorul Carl Pei ar fi fost inițial reticent față de ideea ochelarilor inteligenți, însă ulterior le-ar fi spus angajaților că vrea o strategie cu mai multe dispozitive, care să extindă compania dincolo de actualele linii de smartphone-uri și produse audio. În același timp, compania ar plănui să lanseze în 2026 o pereche de căști true wireless cu funcții AI. TechCrunch amintește că, în 2025, Pei declara publicației că Nothing intenționează să lanseze primul său dispozitiv AI în 2026, fără să precizeze atunci categoria produsului. Dacă informațiile se confirmă, Nothing ar intra într-o zonă deja aglomerată, în care activează producători precum Meta, Even Realities și Rokid, iar Apple și Google (în parteneriat cu Samsung) sunt, de asemenea, vehiculate în piață cu planuri similare. Contextul financiar al companiei este cel al unui „unicorn” după o rundă Series C de 200 milioane de dolari, la o evaluare de 1,3 miliarde de dolari, însă TechCrunch notează că Nothing are în continuare o cotă redusă pe piața smartphone-urilor, dominată de jucători consacrați. [...]
Arm intenționează să vândă noul său procesor AGI și în China , potrivit Tom’s Hardware , în pofida faptului că nucleele Neoverse V3 care stau la baza acestui cip nu pot fi licențiate dezvoltatorilor chinezi de procesoare din cauza sancțiunilor. Decizia vine în contextul în care lansarea AGI, anunțată săptămâna trecută, este prezentată ca un moment de cotitură pentru Arm: compania trece de la modelul tradițional de licențiere a proprietății intelectuale (IP) la vânzarea de procesoare standard, intrând mai direct în competiție cu AMD, Ampere și Intel. „Dar ne-am aștepta ca cererea pentru acest produs să fie la fel de puternică în China ca în restul lumii.” Într-un interviu acordat ChinaDaily, directorul general al Arm, Rene Haas, a spus că firma nu are „clienți astăzi despre care să putem vorbi public”. Tom’s Hardware notează că disponibilitatea în China este un element surprinzător, deoarece Arm nu poate licenția către entități din Republica Populară Chineză nucleele Neoverse V, orientate către calcul de înaltă performanță (HPC), din cauza restricțiilor de export aliniate SUA/Marea Britanie. Diferența, în această situație, este între licențierea unui design (transfer de know-how) și vânzarea unui produs finit. Publicația explică faptul că AGI este un semiconductor comercial, iar prin vânzarea lui nu are loc un transfer de proiectare; în consecință, exportul ar fi guvernat de alte reguli, inclusiv praguri de performanță (de exemplu performanță absolută, densitate de calcul, lățime de bandă a interconectării). În acest cadru, Arm AGI cu 136 de nuclee ar oferi performanță conformă cu controalele actuale. Tom’s Hardware mai arată că Arm poziționează Neoverse V3 drept cel mai rapid nucleu al său pentru infrastructură și supercomputere de până acum, însă compania nu a publicat valori de performanță FP32/FP64 (precizie simplă/dublă), ceea ce face ca orice estimare de tip FLOPS să fie inferată, nu declarată. Din acest motiv, rămâne neprecizat dacă entitățile chineze ar putea obține, fără restricții, un procesor orientat către HPC cu număr mare de nuclee și performanțe ridicate. În același timp, articolul indică și exemple de configurații de referință care ar putea fi folosite ca „blocuri de construcție” pentru sisteme mari, inclusiv în zona supercalculatoarelor: un design de referință Arm cu o lamă (blade) cu 2 noduri, gândită pentru a popula complet un rack standard răcit cu aer de 36 kW, până la 8.160 de nuclee; un sistem răcit cu lichid dezvoltat împreună cu Supermicro, de 200 kW, care poate găzdui 336 procesoare Arm AGI și ar livra peste 45.000 de nuclee CPU într-o singură instalare. Miza, în interpretarea Tom’s Hardware, este că vânzarea unui procesor finit, chiar dacă nu implică licențierea nucleelor către dezvoltatori locali, ar putea oferi acces la platforme moderne de calcul la scară mare, în funcție de cum sunt încadrate aceste produse în regimul de control al exporturilor și de performanța efectivă a cipului în sarcini FP32/FP64, care nu este publicată de Arm. [...]
Ministerul Finanțelor propune digitalizarea bonului fiscal până la 1 noiembrie 2026 , potrivit Mediafax , printr-un proiect de Hotărâre de Guvern care actualizează normele de utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale. Măsurile vizează modernizarea sistemului caselor de marcat și simplificarea procedurilor pentru mediul de afaceri, în contextul reglementărilor privind e-Factura și al digitalizării ANAF. În esență, bonul fiscal ar urma să devină un document digital, cu elemente suplimentare precum cod QR și identificatori unici, iar datele ar urma să fie transmise către ANAF. „Prin acest proiect, transformăm bonul fiscal dintr-un simplu document tipărit într-un instrument digital, inteligent, care oferă transparență, siguranță și acces rapid la informații.” Conform proiectului, operatorii economici ar avea termen până la 1 noiembrie 2026 pentru a-și adapta sistemele și pentru a transmite noile date către ANAF. Ministerul Finanțelor leagă schimbările de integrarea aparatelor de marcat în „ecosistemul digital fiscal”, inclusiv prin actualizarea structurii fișierelor XML transmise către ANAF și corelarea cu sistemele naționale de monitorizare fiscală. Printre modificările menționate se află și flexibilizarea emiterii bonului pentru plățile cu cardul, în sensul că bonul fiscal nu ar mai fi obligatoriu în format tipărit, putând fi generat electronic și oferit la cererea clientului. Proiectul mai include actualizarea codurilor CAEN la CAEN Rev. 3 și reducerea termenelor de păstrare pentru registrul special, rapoartele fiscale Z și memoria fiscală de la 10 ani la 5 ani. Ministerul Finanțelor susține că pachetul urmărește nu doar o actualizare tehnică, ci și reducerea birocrației și a costurilor operaționale pentru firme, prin păstrarea unui singur punct de interacțiune administrativă și eliminarea unor obligații considerate inutile. Următorul pas este parcurgerea procesului de adoptare a Hotărârii de Guvern, în forma care va rezulta după consultări și avizări. [...]
Misiunea Artemis II pornește astăzi spre Lună, prima cu echipaj după 50 de ani , marcând revenirea oamenilor în apropierea satelitului natural al Pământului fără a include, de această dată, o aselenizare. Lansarea are loc pe 1 aprilie 2026, iar momentul decolării este programat la ora 01:24 (ora României), după ce transmisiunea live începe în aceeași seară. Misiunea Artemis II este un pas esențial în programul NASA de revenire pe Lună, după mai bine de jumătate de secol de la ultimele zboruri Apollo. Scopul principal este testarea sistemelor în condiții reale, înaintea unei viitoare aselenizări și a construirii unei stații spațiale în apropierea Lunii. Echipajul este format din patru astronauți: Reid Wiseman (comandant) Victor Glover (pilot) Christina Koch (specialist de misiune) Jeremy Hansen (Agenția Spațială Canadiană) Misiunea aduce și premiere importante: prima femeie și primul astronaut de culoare vor ajunge în apropierea Lunii. Ce presupune zborul Capsula Orion, montată pe racheta Space Launch System de 98 de metri, va efectua un zbor în jurul Lunii și înapoi, fără aselenizare. Întreaga misiune va dura aproximativ 10 zile. Date esențiale ale misiunii: Element Detaliu Durată ~10 zile Distanță maximă 402.000 km de Pământ Pierdere contact ~50 minute (în spatele Lunii) Viteză reintrare ~40.200 km/h Astronauții vor experimenta inclusiv o perioadă fără comunicații cu Pământul, când nava va trece pe partea nevăzută a Lunii. Revenirea pe Terra este considerată una dintre cele mai riscante etape, deoarece capsula Orion va intra în atmosferă la viteze record, iar scutul termic va fi supus unor temperaturi extreme, peste orice s-a testat până acum în zboruri cu echipaj uman. Artemis II nu va ateriza pe Lună, dar reprezintă un test critic pentru viitoarele misiuni care ar putea duce din nou oameni pe suprafața lunară și ar putea deschide drumul unei prezențe umane permanente în apropierea acesteia. [...]
AMD a anunțat că evenimentul „Advancing AI 2026” va avea loc pe 22-23 iulie , potrivit Wccftech . Conferința este programată la Moscone Center din San Francisco și va include un discurs principal susținut de directoarea generală a companiei, Dr. Lisa Su, alături de prezentări ale unor executivi AMD și invitați din ecosistem. Evenimentul este prezentat de AMD drept întâlnirea anuală a comunității globale de inteligență artificială, unde dezvoltatori, clienți și parteneri discută infrastructura, arhitectura și instrumentele de dezvoltare pentru implementarea și scalarea sistemelor de AI în mediul de întreprindere și în cloud. Publicația amintește că, la ediția anterioară, AMD a folosit scena „Advancing AI” pentru a prezenta acceleratoarele din seria MI350, platforma software ROCm 7 (ecosistemul AMD pentru dezvoltare și rulare de aplicații AI pe hardware-ul companiei) și un prim indiciu despre rack-ul Helios, care ar urma să includă procesoare EPYC Venice („Zen 6”) și infrastructură Pensando. Pentru 2026, Wccftech anticipează că AMD va pune accent pe tehnologiile de AI pentru segmentul enterprise, inclusiv acceleratoarele Instinct din seria MI450 și procesoarele EPYC Venice („Zen 6”), despre care compania a discutat deja în cadrul unui eveniment pentru analiști financiari. În acest context, publicația sugerează că AMD ar putea folosi conferința nu doar pentru a detalia planurile de produs pentru 2026, ci și pentru a oferi indicii despre generațiile următoare. În plus, articolul leagă calendarul „Advancing AI 2026” de Computex 2026, care are loc cu puțin peste o lună înainte, unde AMD ar putea prezenta noutăți pentru piața de consum, inclusiv un posibil prim indiciu despre viitoarea generație de procesoare Ryzen și actualizări pentru laptopuri. Detaliile oficiale despre eveniment sunt disponibile și pe site-ul AMD, menționează Wccftech. [...]
Samsung Knox a obținut certificarea Common Criteria (CC) și pentru monitoare , extinzând protecția verificată pe care compania o menține pe televizoarele inteligente de circa un deceniu, potrivit Samsung Newsroom România . Common Criteria (CC) este un standard global folosit pentru evaluarea integrității de securitate a produselor care necesită protecția datelor, oferind un cadru internațional care armonizează criterii de evaluare din mai multe țări și permite recunoașterea reciprocă. Samsung spune că primește constant certificarea CC pentru produse noi din 2015, iar acum susține că este primul producător care a obținut CC atât pentru monitoare, cât și pentru televizoare inteligente. „Ecranele conectate au devenit esențiale pentru modul în care lucrăm și trăim, făcând securitatea verificată indispensabilă”, a declarat Taeyong Son, vicepreședinte executiv al diviziei Visual Display (VD) de la Samsung Electronics. „Cu Samsung Knox certificat acum atât pentru televizoarele inteligente, cât și pentru monitoare, oferim această protecție în mod consecvent pentru toate produsele noastre.” Compania afirmă că Samsung Knox protejează utilizatorii împotriva amenințărilor cibernetice, inclusiv atacuri de tip hacking, în special în scenarii care implică funcții conectate precum controlul casei prin AI, recunoașterea vocală prin AI și tranzacțiile cu cardul de credit. În contextul certificării CC, Samsung indică drept elemente evaluate monitorizarea în timp real a nucleului sistemului (kernel), blocarea site-urilor de phishing și prevenirea execuției neautorizate prin validarea semnăturilor digitale. Samsung mai precizează că Knox folosește o arhitectură multistratificată, care include TrustZone (un strat de securitate separat, bazat pe hardware), Knox Vault (un strat separat pentru date sensibile) și Knox Matrix (un strat de administrare a securității pentru dispozitive conectate). Potrivit companiei, Knox Vault este disponibil pe anumite televizoare Neo QLED 8K și monitoare M9 și M8, iar Knox Matrix ar urma să fie disponibil pe toate televizoarele și monitoarele începând din 2024. [...]
Casio a lansat în Japonia noul G-Shock GMW-BZ5000RC-1 , un model full-metal cu finisaj „curcubeu”, potrivit Notebookcheck . Ceasul a fost vehiculat în zvonuri din a doua parte a lui 2025, iar imagini cu designul său au apărut neoficial la începutul lui 2026. Casio a listat modelul în magazinul său online din Japonia, unde urmează să fie disponibil în curând pentru precomandă la 121.000 yeni (aprox. 761 dolari). În paralel, ceasul apare și pe site-ul internațional al brandului, ceea ce confirmă o lansare și în alte țări, însă compania nu a comunicat încă piețele vizate, calendarul sau prețurile locale. Conform unor informații neoficiale, în Marea Britanie ar putea costa 770 lire. GMW-BZ5000RC-1 este un ceas integral din metal, cu carcasă, ramă și brățară din oțel inoxidabil. Partea centrală a carcasei are un finisaj „curcubeu” obținut prin placare ionică (un proces de depunere a unui strat subțire pe metal), efect repetat și pe cadran. Și suprafața de sticlă are un strat cu depunere în vapori, cu același aspect multicolor. Modelul din seria 5000 folosește un ecran MIP LCD negativ (fundal negru) pentru lizibilitate mai bună, iar utilizatorii pot personaliza afișajul alegând între două stiluri de font și mai multe aranjări. Ceasul include sincronizare radio (Multiband 6) și conectivitate Bluetooth, cu ajustări automate ale orei disponibile prin aplicația Casio. Din punct de vedere al funcțiilor, Casio include pe acest model: suport pentru două fusuri orare (world time dual), cronometru la 1/100 de secundă, temporizator de numărătoare inversă, cinci alarme zilnice, rezistență la apă până la 200 m, încărcare solară Tough Solar, pentru extinderea autonomiei. [...]
Google elimină pe Android scurtăturile de editare bazate pe gesturi din Google Photos , potrivit Android Police , într-o schimbare care modifică modul de acces la unele instrumente populare din aplicație. Până acum, utilizatorii puteau atinge, încercui sau „mâzgăli” pe o fotografie pentru a deschide rapid anumite funcții, ceea ce făcea editarea mai rapidă pentru cei care știau de existența acestor gesturi. Actualizarea scoate însă aceste scurtături, iar instrumentele vor trebui accesate din meniurile aplicației. Schimbarea vizează instrumentele declanșate prin gesturi, inclusiv: „Move” „Erase” „Reimagine” Motivul invocat în articol este nevoia unei experiențe mai consecvente pentru toți utilizatorii. Pe lângă avantajul vitezei, gesturile aveau și un dezavantaj: puteau fi declanșate accidental, ceea ce devenea frustrant mai ales pentru cei care nu știau că există astfel de comenzi rapide. „Google elimină acum aceste scurtături pe dispozitivele Android, de acum înainte.” În practică, utilizatorii vor ajunge la aceste instrumente „în stilul vechi”, intrând în meniul Edit sau căutând funcțiile în aplicația Google Photos pe Android. Deși pare o modificare minoră, Android Police notează că poate încetini fluxul de lucru pentru cei care se bazau pe gesturi. Articolul mai menționează că Google a adus recent mai multe instrumente importante „în față”, ceea ce ar putea face editarea mai ușoară per ansamblu, chiar și fără aceste scurtături. Actualizarea este deja în curs de distribuire, iar utilizatorilor li se recomandă să urmărească schimbările după ce își actualizează aplicația. [...]
OpenAI a închis cea mai mare rundă de finanțare din istoria sa , atrăgând 122 mld. dolari la o evaluare de 852 mld. dolari . Tranzacția vine pe fondul așteptărilor din piață că firma ar putea ajunge în 2026 pe piețele publice, iar capitalul nou ar urma să întărească rezervele financiare într-un moment de cheltuieli ridicate pentru infrastructură și talente în inteligență artificială. Runda este condusă de SoftBank împreună cu fondul Andreessen Horowitz , D.E. Shaw Ventures, MGX, TPG și T. Rowe Price, iar Amazon, Nvidia și Microsoft se numără printre investitorii participanți. Publicația mai notează că aproximativ 3 mld. dolari ar proveni de la investitori individuali prin canale bancare. În paralel, OpenAI a anunțat extinderea unei facilități de credit revolving la circa 4,7 mld. dolari, cu sprijinul mai multor bănci globale. Compania spune că linia de credit nu a fost utilizată, iar mesajul transmis este că măsura urmărește flexibilitate financiară în etapa de investiții în putere de calcul și infrastructură, nu acoperirea unui deficit de lichiditate pe termen scurt. Din comunicarea asociată finanțării, OpenAI a publicat și indicatori operaționali și de venituri, într-un registru care, potrivit sursei, seamănă mai degrabă cu o schiță de prospect pentru investitori decât cu o postare obișnuită de blog. Compania afirmă că veniturile lunare au ajuns la 2 mld. dolari și își compară ritmul de creștere cu cel al unor giganți tehnologici. „În această etapă, ritmul nostru de creștere a veniturilor este de patru ori mai mare decât cel al Google, Meta și al altor giganți care au definit era internetului și a mobilului.” Datele prezentate de companie includ și evoluții de produs și monetizare, inclusiv o zonă de publicitate aflată în test, precum și o pondere în creștere a veniturilor din segmentul corporate. OpenAI indică și o accelerare a utilizării funcțiilor de căutare și o extindere a bazei de utilizatori activi și abonați plătitori. Elementele-cheie menționate în materialul sursă sunt: Evaluare: 852 mld. dolari; finanțare atrasă: 122 mld. dolari. Investiții vizate: achiziții de cipuri pentru inteligență artificială, extinderea centrelor de date, recrutare de specialiști. Conducerea rundei: SoftBank, Andreessen Horowitz, D.E. Shaw Ventures, MGX, TPG, T. Rowe Price; participanți: Amazon, Nvidia, Microsoft. Indicatori raportați: venituri lunare de 2 mld. dolari; peste 900 mil. utilizatori activi săptămânal pe zona de consum; peste 50 mil. abonați plătitori; utilizarea căutării aproape s-a dublat în ultimul an; pilotul de publicitate ar fi depășit 100 mil. dolari venit anual recurent în mai puțin de șase săptămâni. Structura veniturilor: segmentul enterprise ar reprezenta 40% (de la circa 30% anul trecut), cu așteptarea de a ajunge la paritate cu zona de consum până la final de 2026. În ansamblu, mesajul transmis de companie prin această rundă și prin modul de prezentare a datelor este că OpenAI își pregătește narativul pentru o eventuală listare, iar finanțarea are rol atât de capitalizare, cât și de ancorare a așteptărilor pieței privind un potențial IPO. [...]