Știri
Știri din categoria Tehnologie
Cota Nvidia pe piața de cipuri AI din China a coborât sub 60%, pe fondul creșterii livrărilor producătorilor locali, potrivit Tom’s Hardware, care citează date IDC raportate de Reuters.
Conform acestor estimări, companiile chineze de semiconductori au ajuns la 41% din piața locală de GPU-uri (procesoare grafice) pentru servere de inteligență artificială, livrând 1,65 milioane de unități dintr-un total de 4 milioane în 2025. Nvidia rămâne lider, cu o cotă de 55% și aproximativ 2,2 milioane de plăci livrate, însă scăderea este semnificativă față de nivelul de 95% pe care compania îl revendica înainte de sancțiuni.
Huawei este indicată drept principalul beneficiar între producătorii chinezi, cu circa 812.000 de cipuri AI livrate, adică aproape 20% din piață. Compania din Shenzhen își continuă dezvoltarea de procesoare pentru inteligență artificială și a lansat recent acceleratorul Atlas 350, despre care susține că are aproape de trei ori performanța cipului Nvidia H20. Pe locul al treilea se află T-Head (deținută de Alibaba), cu 256.000 de unități vândute.
AMD se situează imediat sub primele trei companii, cu 160.000 de unități și o cotă de 4% din piața internă de cipuri AI. În top mai apar subsidiara Kunlunxin a Baidu și producătorul chinez Cambricon, fiecare cu câte 116.000 de plăci livrate.
„We have yet to see if Washington’s move to allow Nvidia to sell its H200 chips to China will see the company regain its lost market share in 2026.”
Contextul rămâne puternic influențat de politica de control al exporturilor și de direcția impusă de Beijing pentru utilizarea de cipuri domestice în centrele de date. Articolul amintește că în iulie 2025 administrația Trump a inversat interdicția privind H20 și MI308, iar în decembrie 2025 a permis livrările Nvidia H200 către China, însă comenzile ar fi fost limitate la anumite instituții și aplicații. În paralel, China încearcă să sprijine industria locală, deși, potrivit textului, producătorii chinezi ar rămâne în urmă cu cinci până la zece ani la nivelul cipurilor pentru centre de date AI față de Nvidia și AMD, ceea ce face improbabilă o revenire rapidă a Nvidia la cotele de piață de dinaintea sancțiunilor.
Recomandate
Microsoft testează un Start Menu mai configurabil în Windows 11 , o schimbare care poate reduce una dintre cele mai frecvente nemulțumiri ale utilizatorilor și poate influența modul în care companiile își standardizează interfața pe PC-uri, potrivit WinFuture . Actualizările apar în „Experimental Channel”, prin Windows Insider Preview Build 26300.8553 , unde Microsoft revizuiește din temelii meniul Start și îl face mai „modular”. Practic, utilizatorii primesc mai mult control asupra aspectului, conținutului afișat și dimensiunii meniului, inclusiv posibilitatea de a ascunde zone considerate inutile. Ce se schimbă în meniul Start: control pe secțiuni și trei dimensiuni Noul design renunță la structura rigidă de până acum și introduce un submeniu dedicat în setări, din care pot fi activate sau dezactivate independent principalele secțiuni. Concret, utilizatorii pot controla separat: aplicațiile fixate (pinned apps); lista completă de programe; zona cu fișiere folosite recent. În plus, Microsoft introduce trei variante prestabilite de mărime: una compactă pentru ecrane mici, una extinsă cu mai multe coloane pentru aplicații și o opțiune de ajustare dinamică în funcție de dimensiunea display-ului. Implicații operaționale: mai multă confidențialitate la partajarea ecranului Pe zona de confidențialitate, schimbarea relevantă pentru utilizatorii care lucrează în echipe este posibilitatea de a ascunde numele contului și fotografia de profil din meniul Start — utilă în situații de partajare a ecranului în ședințe sau prezentări. Totodată, zona de „recomandări”, criticată de mulți utilizatori, este modificată și transformată într-o vizualizare mai utilă a fișierelor utilizate recent, notează Windows Latest (citată de WinFuture). Limitări și riscuri: fără redimensionare liberă și posibile probleme pe AMD Deși update-ul aduce flexibilitate, rămân și limitări. WinFuture menționează că lipsește în continuare redimensionarea liberă cu mouse-ul, așa cum era posibil în Windows 10. Unii testeri reclamă și tranziții vizuale „agitate” la trecerea în căutare, iar categorizarea automată a aplicațiilor terțe ar da greș frecvent. Pe partea de performanță, Microsoft lucrează la îmbunătățirea vitezei de răspuns prin folosirea componentelor native WinUI 3 , pentru deschidere mai fluidă și mai puține sacadări. Separat, utilizatorii cu procesoare AMD sunt avertizați că pot apărea probleme de compatibilitate în combinație cu funcția de securitate „ System Guard ”. Când ajunge la toți utilizatorii Momentul în care noile modificări vor fi disponibile pentru toți utilizatorii Windows 11 nu este confirmat oficial. În acest stadiu, schimbările sunt testate în canalul experimental, ceea ce înseamnă că pot fi ajustate sau amânate înainte de lansarea generală. [...]
Microsoft încearcă din nou pariul pe Arm cu Nvidia, mizând pe un Surface „Ultra” pentru performanță și AI , potrivit The Verge , care prezintă primele detalii despre noul Surface Laptop Ultra, un model de 15 inci construit în jurul unui cip Nvidia din familia RTX Spark. Noul laptop este descris ca un „flagship” Surface cu Nvidia „în interior”, iar miza este una operațională: Microsoft vrea să împingă mai departe combinația Windows 11 + Arm + accelerare grafică și de inteligență artificială (AI), după un precedent istoric costisitor. Publicația amintește că Microsoft a fost nevoită, în trecut, să își asume o pierdere de 900 de milioane de dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) după ce a pariat pe un cip Nvidia bazat pe Arm pentru primul Surface. Ce știm despre hardware: RTX Spark și promisiunea de „cel mai puternic Surface” Surface Laptop Ultra folosește Nvidia RTX Spark, un „supercip” (un cip integrat care combină mai multe componente de procesare) despre care The Verge scrie că este, în linii mari, același procesor pe care Nvidia îl vinde deja în mini-PC-ul DGX Spark pentru dezvoltatori AI, dar optimizat acum pentru Windows 11. Conform informațiilor prezentate, cipul poate ajunge până la: 20 de nuclee CPU ; 6.144 de nuclee GPU ; 128 GB memorie unificată (memorie partajată între procesor și grafică), deși vor exista și versiuni cu minimum 16 GB . Nvidia le-a spus jurnaliștilor, în briefinguri, că familia RTX Spark ar urma să se extindă pentru a acoperi o plajă mai largă de prețuri, însă pentru acest model nu există încă o poziționare comercială concretă. Microsoft susține că acesta este „cel mai puternic” Surface de până acum. The Verge îl citează pe Andrew Hill, responsabil de divizia Surface, care afirmă: „Acesta este cel mai puternic lucru pe care l-am făcut vreodată.” Ecran, autonomie și AI: țintele declarate Dincolo de cip, Microsoft promite „autonomie de o zi” și un nivel de grafică echivalent cu „aproximativ RTX 5070 laptop”, plus până la 1 petaflop de putere de calcul pentru AI (o măsură a capacității de procesare pentru sarcini de tip inteligență artificială). La nivel de afișaj și interacțiune, laptopul ar urma să vină cu: ecran tactil mini-LED de 15 inci , la 262 pixeli per inch ; 2.000 niți luminozitate maximă HDR, pe care Microsoft o numește „cel mai luminos display” livrat de companie; „cel mai mare” trackpad haptic (cu feedback prin vibrații) pus până acum pe un Surface. Modelul va fi disponibil în gri închis și argintiu . Greutatea este menționată doar parțial în materialul sursă („sub 4.5…”), fără unitate completă, astfel că valoarea finală nu poate fi confirmată din textul disponibil. Ce lipsește: prețul și specificațiile finale The Verge notează explicit că există încă multe necunoscute: specificațiile finale și prețul nu sunt comunicate. În acest context, relevanța anunțului ține mai ales de direcția strategică: Microsoft revine la o platformă Arm într-un produs de vârf, de data aceasta cu un cip Nvidia orientat atât spre grafică, cât și spre sarcini AI, într-o perioadă în care PC-urile „AI-ready” devin o categorie separată pe piață. [...]
Piața globală de smartphone-uri ar urma să coboare în 2026 la cel mai redus nivel din 2013 încoace , pe fondul unei crize de ofertă la memorie care împinge costurile în sus și lovește mai ales producătorii din zona low-end și piețele emergente, potrivit iThome , care citează o prognoză Counterpoint Research . Estimarea indică o scădere anuală de 13,9% a livrărilor, până la aproximativ 1,08 miliarde de unități, mai severă decât proiecția din februarie (minus 12,4%). De ce scade piața: memoria se duce spre AI, iar smartphone-urile rămân cu deficit Counterpoint pune presiunea principală pe „strângerea” ofertei de stocare, determinată de realocarea capacităților către memorii dedicate AI, în special HBM (memorie cu lățime mare de bandă) și DRAM pentru servere. În acest context, raportul anticipează că în trimestrul al doilea din 2026 prețurile LPDDR4/5 (memorie folosită în telefoane) ar putea fi de circa două ori mai mari decât în trimestrul al patrulea din 2025. Publicația notează că, având în vedere investițiile mari necesare în producția de semiconductori și timpii lungi de livrare, tensiunile de ofertă ar putea continua până în a doua jumătate a lui 2027. Cine resimte șocul: low-end și piețe emergente, sub presiune În prognoza citată, producătorii din segmentul inferior și piețele emergente sunt descriși ca fiind mai expuși. Un indicator cheie este așteptarea ca oferta de LPDDR4 să scadă cu peste 40% în 2026. Pe partea de prețuri, Counterpoint estimează că prețul en-gros global al smartphone-urilor a crescut cu 14% în primul trimestru din 2026, iar tendința de creștere ar urma să continue pe măsură ce stocurile anterioare se epuizează. În plus, unele sub-segmente sub 150 de dolari (aprox. 690 lei) sunt prezentate ca fiind în risc de „eliminare treptată” din piață. Producători: Apple și Samsung, mai protejate; Huawei, excepția din China În același material, Apple și Samsung sunt menționate drept OEM-uri (producători) relativ mai puțin afectate de acest șoc de ofertă: Apple : livrările de iPhone ar urma să rămână „în mare parte stabile” în 2026, iar în 2027 să crească cu 5%; Samsung : livrările din trimestrul I sunt descrise ca fiind „aproape neschimbate”, iar pentru 2026 este estimat un minus de 4%. Pentru China, Huawei este indicată drept singurul brand chinez pentru care Counterpoint se așteaptă la creștere a livrărilor în 2026. Ce urmează: posibilă revenire în 2028, cu 6G și „dispozitive AI-native” Counterpoint anticipează o revenire a pieței în 2028, condiționată de refacerea treptată a ofertei, eliberarea cererii amânate, reducerea incertitudinilor macro și geopolitice și debutul unui nou ciclu de upgrade. În plus, China, Japonia și Coreea de Sud sunt menționate ca piețe care ar putea avansa spre comercializarea 6G spre finalul deceniului, iar maturizarea dispozitivelor „AI-native” ar putea funcționa ca factor suplimentar de relansare. [...]
Huawei diferențiază performanța pe două versiuni de MatePad Pro Max prin procesoare Kirin distincte , potrivit iThome , care citează informații publicate pe site-ul oficial al companiei: varianta standard folosește Kirin T93 Pro, iar versiunea „Yuexiang” (悦享款, o ediție orientată spre experiență/consum) vine cu Kirin T93. La evenimentul de lansare „nova 16” și al produselor din ecosistem, CEO-ul Huawei Terminal BG, He Gang , a prezentat MatePad Pro Max drept o tabletă „flagship” de productivitate, cu procesor din seria Kirin T93 și un preț de pornire de 5.999 yuani (aprox. 3.800 lei). În prezentare, accentul a fost pus pe Kirin T93 Pro. Ce câștigă Huawei prin segmentarea pe cipuri Diferențierea oficială între Kirin T93 Pro și Kirin T93 pe același model (MatePad Pro Max) sugerează o segmentare mai fină a ofertei: aceeași platformă de produs, dar cu performanțe și, implicit, poziționare diferită în funcție de versiune. Pentru cumpărători și pentru piață, asta înseamnă că „MatePad Pro Max” nu mai este un reper unic de performanță, ci depinde de configurație. Cifrele de performanță comunicate pentru Kirin T93 Pro He Gang a prezentat creșteri de performanță ale tabletei MatePad Pro Max față de MatePad Pro 13,2 inci 2025 (echipat cu Kirin T92), conform datelor citate de publicație: performanță totală: +45%; CPU: +25%; GPU: +40%; NPU (unitate de procesare pentru sarcini de inteligență artificială): +70%. Materialul nu oferă, însă, valori similare pentru varianta „Yuexiang” cu Kirin T93 (fără „Pro”), astfel că diferența exactă de performanță între cele două versiuni nu poate fi cuantificată pe baza informațiilor disponibile. Context iThome trimite și la un articol anterior despre lansare, care include detalii suplimentare despre produs și prețul de pornire: IT之家 . [...]
Huawei ridică miza pe segmentul „tabletă ca laptop” cu MatePad Pro Max, mizând pe un salt de performanță și pe un ecran fără breton , într-un pachet ultra-subțire care pornește de la 5.999 yuani (aprox. 3.800 lei). Modelul este poziționat ca „tabletă de productivitate” și vine cu promisiuni de multitasking extins și aplicații de nivel PC, într-o încercare de a împinge mai departe utilizarea tabletelor în zona de lucru. Prețuri și configurații: de la 5.999 yuani, până la 12.999 yuani Publicația enumeră mai multe variante pentru MatePad Pro Max, inclusiv ediții „柔光版” (versiune cu ecran „soft light”, tratament de suprafață pentru reducerea reflexiilor) și pachete cu tastatură: MatePad Pro Max 12GB + 256GB: 6.199 yuani (aprox. 3.900 lei) 12GB + 512GB: 7.199 yuani (aprox. 4.500 lei) 12GB + 256GB (versiune „soft light”): 7.399 yuani (aprox. 4.700 lei) 12GB + 512GB (versiune „soft light”): 8.399 yuani (aprox. 5.300 lei) 20GB + 1TB (versiune „soft light”, include tastatura Huawei Xingyue): 12.999 yuani (aprox. 8.200 lei) MatePad Pro Max „Enjoy” (ediție separată menționată în sursă) 12GB + 256GB: 5.999 yuani (aprox. 3.800 lei) 12GB + 512GB: 6.999 yuani (aprox. 4.400 lei) 16GB + 512GB: 7.999 yuani (aprox. 5.000 lei) 16GB + 512GB (include tastatura Huawei Xingyue): 8.899 yuani (aprox. 5.600 lei) Ce schimbă la utilizarea „de birou”: 20 de ferestre și pornire rapidă a aplicațiilor Miza operațională a produsului este experiența de lucru: MatePad Pro Max folosește procesorul Kirin T93 Pro, iar performanța „la nivel de sistem” ar fi cu 45% mai mare față de MatePad Pro 13,2 inci (2025). Pe partea de productivitate, tableta este prezentată cu: suport pentru până la 20 de ferestre deschise în „desktop-ul de computer”; pornire în 1 secundă pentru aplicații precum WPS și EdrawMax (aplicație de diagrame), respectiv deschiderea rapidă a fișierelor mari (tot „1 secundă”, conform sursei); optimizări pentru jocuri, cu promisiunea unei experiențe stabile la cadre pe secundă ridicate (fără detalii tehnice suplimentare în textul sursă). Design și ecran: fără breton, plus accent pe subțirime Huawei susține că MatePad Pro Max este „cea mai subțire și ușoară tabletă mare” la nivel global, cu: grosime de aprox. 4,7 mm ; greutate de aprox. 499 g . Ecranul este un OLED de 13,2 inci , cu 94% raport ecran/corp și fără breton („刘海”), un detaliu pe care CEO-ul Huawei Terminal BG, He Gang, îl leagă explicit de nemulțumirea față de generația anterioară folosită de el. Cameră și audio: „Red Maple” pe tabletă și sistem cu șase difuzoare Pe zona multimedia, MatePad Pro Max este prima tabletă Huawei care primește camera „Red Maple” pentru culoare (a doua generație), cu o creștere a acurateței culorilor de 120% , potrivit sursei. Sistemul foto include și: cameră principală de 50 MP ; focalizare „all-pixel” și zoom „2X cu calitate optică” (formulare din sursă). La audio, tableta are șase difuzoare , cu reglaje realizate împreună cu un sistem de inteligență artificială pentru muzică dezvoltat cu Conservatorul Central de Muzică din China; Huawei mai afirmă îmbunătățiri de 167% la frecvențe joase și 67% la „loudness” (tărie/volum perceput). Autonomie și ecosistem: baterie de 10.400 mAh și „două desktop-uri” în HarmonyOS MatePad Pro Max are o baterie de 10.400 mAh , cu încărcare rapidă de 66W și încărcare inversă de 40W . Software-ul include „HarmonyOS dual desktop” (două moduri de interfață): un „desktop de tabletă”, optimizat pentru atingere și scris de mână; un „desktop de computer”, cu ferestre multiple, interacțiune cu tastatură și mouse și gestionare de fișiere la nivel de desktop, plus suport pentru peste 200 de aplicații „identice” cu cele de pe PC-urile HarmonyOS (conform sursei). În paralel, Huawei a deschis și testarea publică (beta) pentru aplicația proprie de creație muzicală Music Home, care acoperă compoziție, înregistrare, aranjament, mixaj și export, urmând să fie extinsă în testare și pe alte tablete Huawei. [...]
TSMC își mută o parte din calculele critice din fabrici pe GPU-uri NVIDIA pentru a scurta timpii de producție și a crește randamentul , folosind biblioteci CUDA-X și modele de inteligență artificială în etape precum litografia, simularea tranzistorilor, controlul de proces și inspecția plachetelor, potrivit NVIDIA News . Miza operațională este reducerea complexității și a costurilor de calcul pe măsură ce industria trece la noduri de fabricație tot mai avansate. Pe fondul creșterii dificultății de a duce un cip de la proiectare la producție de volum, TSMC folosește „accelerated computing” (calcul accelerat, adică rularea sarcinilor pe procesoare grafice) și AI pentru a îmbunătăți timpul de răspuns, eficiența energetică, randamentul (yield) și productivitatea în fabricile avansate, conform aceleiași surse. Unde intră AI și GPU-urile în fluxul de fabricație TSMC utilizează biblioteci NVIDIA CUDA-X și modele AI pentru a accelera mai multe tipuri de sarcini pe GPU-uri NVIDIA, în special în zone cu simulări masive și optimizări în timp real: Litografie computațională : compania folosește NVIDIA cuLitho , o bibliotecă accelerată pe GPU pentru litografie (procesul de „imprimare” a modelelor pe măști și plachete). NVIDIA afirmă un plus de 20–50% la eficiența costurilor sau la timpul de ciclu față de litografia computațională bazată pe CPU, „menținând același cost de deținere”. Simulări pentru tranzistori, echipamente și procese : TSMC folosește NVIDIA cuEST , bibliotecă pentru simulări de structură electronică, cu simulări de chimie de 50 de ori mai rapide, în medie , pentru proiectarea materialelor semiconductoare. Control avansat de proces : prin biblioteca de învățare automată NVIDIA cuML , TSMC accelerează analitica la scară mare, pentru a „distila” sute de mii de parametri de proces din mii de pași în intrări pentru modele de machine learning, cu efect de reducere a variației de proces. Optimizarea operațiunilor din fabrică : calculele de planificare (scheduling) accelerate pe GPU, cu CUDA, au dus la „îmbunătățiri notabile” ale productivității, folosind NVIDIA H200 GPUs , prin gestionarea mai bună a constrângerilor și „fluidizarea” traseelor de producție. Inspecția defectelor: AI vizual pentru defecte la scară nanometrică În paralel, TSMC folosește platforma NVIDIA Metropolis și NVIDIA TAO Toolkit pentru clasificarea avansată a defectelor, pe baza „vision AI” (AI pentru analiză de imagini). NVIDIA susține că această abordare a îmbunătățit detectarea defectelor la scară nanometrică și a redus nevoia de etichetare repetată și reantrenare, pe măsură ce se schimbă condițiile de proces, instrumentele de inspecție și tipurile de defecte. „FabTwin”: simulare înainte de investiții fizice TSMC mai spune că explorează biblioteci NVIDIA Omniverse pentru a construi „FabTwin”, un mediu virtual al fabricii, folosit pentru evaluarea configurațiilor de amplasare a echipamentelor și a fluxurilor de simulare. Ideea este testarea scenariilor digital înainte de implementarea fizică, pentru a identifica mai devreme constrângeri și pentru a accelera deciziile „înainte de orice angajamente fizice sau de capital”. De ce contează Dincolo de parteneriatul în sine, mesajul operațional este că, la noduri avansate, fabrica devine o problemă de calcul la scară foarte mare , iar avantajul competitiv se mută tot mai mult în capacitatea de a rula simulări, optimizări și inspecții asistate de AI mai rapid și mai eficient energetic. În măsura în care aceste accelerări se confirmă în producția de volum, ele pot însemna timpi mai scurți de ramp-up, randament mai bun și utilizare mai eficientă a capacităților din fabrici. [...]
