Știri
Știri din categoria Tehnologie
Cota Nvidia pe piața de cipuri AI din China a coborât sub 60%, pe fondul creșterii livrărilor producătorilor locali, potrivit Tom’s Hardware, care citează date IDC raportate de Reuters.
Conform acestor estimări, companiile chineze de semiconductori au ajuns la 41% din piața locală de GPU-uri (procesoare grafice) pentru servere de inteligență artificială, livrând 1,65 milioane de unități dintr-un total de 4 milioane în 2025. Nvidia rămâne lider, cu o cotă de 55% și aproximativ 2,2 milioane de plăci livrate, însă scăderea este semnificativă față de nivelul de 95% pe care compania îl revendica înainte de sancțiuni.
Huawei este indicată drept principalul beneficiar între producătorii chinezi, cu circa 812.000 de cipuri AI livrate, adică aproape 20% din piață. Compania din Shenzhen își continuă dezvoltarea de procesoare pentru inteligență artificială și a lansat recent acceleratorul Atlas 350, despre care susține că are aproape de trei ori performanța cipului Nvidia H20. Pe locul al treilea se află T-Head (deținută de Alibaba), cu 256.000 de unități vândute.
AMD se situează imediat sub primele trei companii, cu 160.000 de unități și o cotă de 4% din piața internă de cipuri AI. În top mai apar subsidiara Kunlunxin a Baidu și producătorul chinez Cambricon, fiecare cu câte 116.000 de plăci livrate.
„We have yet to see if Washington’s move to allow Nvidia to sell its H200 chips to China will see the company regain its lost market share in 2026.”
Contextul rămâne puternic influențat de politica de control al exporturilor și de direcția impusă de Beijing pentru utilizarea de cipuri domestice în centrele de date. Articolul amintește că în iulie 2025 administrația Trump a inversat interdicția privind H20 și MI308, iar în decembrie 2025 a permis livrările Nvidia H200 către China, însă comenzile ar fi fost limitate la anumite instituții și aplicații. În paralel, China încearcă să sprijine industria locală, deși, potrivit textului, producătorii chinezi ar rămâne în urmă cu cinci până la zece ani la nivelul cipurilor pentru centre de date AI față de Nvidia și AMD, ceea ce face improbabilă o revenire rapidă a Nvidia la cotele de piață de dinaintea sancțiunilor.
Recomandate
Huawei pregătește Mate X8 ca un nou pariu pe autonomie și procesoare proprii , într-o zonă (telefoane pliabile) unde costurile și diferențierea se joacă tot mai mult pe eficiență și pe controlul lanțului de aprovizionare, potrivit Gizmochina . Publicația scrie că modelul ar urma să fie lansat în China luna viitoare și ar veni cu cipuri Kirin 9050 /Kirin 9050 Pro și o baterie de peste 6.000 mAh. Informațiile sunt atribuite unui „tipster” chinez, Bai Ze Guan Shan. Acesta susține că Mate X8 ar fi fost programat inițial pentru debut în noiembrie, alături de un nou sub-brand despre care se spune că s-ar numi Xingmang, însă calendarul pentru noul brand rămâne incert, astfel că nu este clar dacă vor fi prezentate în același eveniment. Autonomie mai mare pe un pliabil „book-style” Pentru un telefon pliabil de tip „carte”, o baterie care depășește 6.000 mAh ar însemna o creștere importantă a autonomiei, în condițiile în care ecranele mari și scenariile de utilizare „grele” (multitasking, productivitate) tind să consume mai mult. Gizmochina notează că această capacitate ar oferi „anduranță” suplimentară pentru ecranul pliabil mare și sarcini solicitante. Kirin 9050 și 9050 Pro: semnal despre strategia Huawei pe cipuri Pe partea de platformă hardware, Mate X8 este așteptat să folosească Kirin 9050 și Kirin 9050 Pro, ceea ce ar putea separa mai multe configurații în cadrul seriei. Publicația leagă această mișcare de tendința din lansările recente ale Huawei, care ar indica o disponibilitate mai largă a procesoarelor dezvoltate intern, deși „măsura” în care producția s-a îmbunătățit rămâne neclară. Ecrane, cameră și opțiunea unui afișaj „privacy” La nivel de design și afișaj, scurgerea indică: ecran exterior de 6,5 inci; ecran interior de 8,15 inci; o variantă de afișaj orientată spre confidențialitate, aflată „în considerare”, care ar putea viza utilizatorii business ce vor să limiteze vizibilitatea informațiilor pe ecran în spații publice. Telefonul ar urma să păstreze linia de design a seriei Mate X, inclusiv modulul circular pentru camerele din spate. Pe foto, configurația menționată include un senzor principal de 50 MP (SC595) de 1/1,28 inci, cu diafragmă variabilă și filtru de culoare RYYB (o soluție Huawei pentru captarea mai bună a luminii), plus o cameră periscopică telefoto de 50 MP. Totuși, Huawei nu a confirmat oficial configurația completă. Ce se știe despre preț și poziționare Prețul nu este confirmat, însă Mate X8 este descris ca țintind segmentul „premium” al pliabilelor. În lipsa unor detalii oficiale, rămâne de văzut dacă Huawei va folosi combinația „baterie mare + Kirin” ca argument principal într-o categorie unde competiția se face atât pe specificații, cât și pe costul total al produsului. [...]
Simularea pe 104 qubiți arată că proiectarea calculului cuantic „tolerant la erori” poate fi accelerată prin testare pe supercomputere , reducând dependența de experimente costisitoare pe hardware, potrivit NVIDIA News . Cercetătorii NVIDIA au rulat pe JUPITER, primul supercomputer exascale din Europa (la Jülich Supercomputing Centre ), o simulare record a unui procesor cuantic „fault-tolerant” (tolerant la erori), la o scară care ar permite validarea unor metode ce promit să reducă masiv resursele necesare. Simularea a ajuns la 104 qubiți și este descrisă ca „cea mai mare simulare cuprinzătoare” de până acum pentru un sistem cuantic tolerant la erori, modelând în detaliu comportamentul unui procesor cuantic realist. Miza operațională este că o astfel de fidelitate oferă date pentru a estima performanța unor arhitecturi viitoare înainte de a fi construite, scurtând ciclurile de încercare–eroare în laborator. De ce contează: mai puțini qubiți fizici și proiectare mai rapidă NVIDIA susține că simularea validează o abordare de „cultivare a stărilor magice” (magic state cultivation) care ar necesita cu 90% mai puțini qubiți fizici decât metodele anterioare. În calculul cuantic tolerant la erori, „zgomotul” (erorile inevitabile introduse de controlul qubiților) obligă la folosirea unor tehnici speciale; „stările magice” sunt o configurație de qubiți consumată continuu în timpul calculelor, iar optimizarea modului în care sunt produse poate reduce semnificativ dificultatea construirii unui sistem util. Simularea a fost făcută „sub zgomot realist de hardware”, tocmai pentru a înțelege impactul erorilor asupra acestui proces. În material este menționat și un reper anterior: cercetări de la Jülich au simulat 50 de qubiți în condiții ideale, fără zgomot; noul rezultat urmărește explicit condiții mai apropiate de realitate. Cum a fost rulat proiectul: de la testare pe clustere la 8.192 GPU-uri Rularea la scară mare a fost posibilă pe o configurație cu NVIDIA GH200 superchips la Jülich. Înainte de execuția pe JUPITER, dezvoltarea s-a făcut pe un sistem NVIDIA GB200 NVL72 la NVIDIA Accelerated Quantum Research Center, folosit ca platformă pentru a scala testele de la patru GPU-uri la sute, înainte de migrarea pe 8.192 GPU-uri pe JUPITER. NVIDIA afirmă că această etapizare a redus un efort de simulare de la săptămâni la zile și a ajutat echipa să folosească mai eficient capacitatea exascale. Concluzia operațională a proiectului, așa cum este prezentată, este că simularea va deveni tot mai importantă și mai complexă pe măsură ce cresc dimensiunile sistemelor cuantice, iar clusterele de calcul accelerat pot funcționa ca „platforme de validare” înainte de a apela la supercomputere de top. Software-ul folosit și ce urmează Simulările au rulat cu software-ul NVIDIA cuQuantum , împreună cu stratul logic „fault-tolerant” din platforma NVIDIA CUDA-Q , pentru exprimarea circuitului de „magic-state”. NVIDIA indică drept resurse suplimentare un articol tehnic pe blogul GitHub despre simularea JUPITER ( GitHub blog ) și prezentări din cadrul GTC Berlin keynote și catalogul de sesiuni ( explore sessions ). [...]
Producătorii chinezi împing autonomia spre 10.000–12.000 mAh, iar miza pare să fie gamingul susținut, nu utilizarea obișnuită , odată cu apariția unor ecrane și cipuri tot mai „flămânde” energetic, potrivit Gizmodo . Cel mai nou exemplu este Xiaomi, care a prezentat designul și o parte din specificațiile viitorului Redmi K100 și susține că bateria va fi „în zona” a 10.000 mAh, fără să ofere cifra exactă. Telefonul ar urma să fie lansat pe 27 octombrie, la ora 19:00 în China (aprox. 14:00, ora României), conform unei postări pe Weibo a companiei. Xiaomi spune că Redmi K100 va ținti „cea mai bună autonomie” din segmentul său de preț, însă prețul nu este încă anunțat, ceea ce face imposibilă verificarea afirmației. „Cursa bateriilor” în China: 10.000 mAh devine noul prag În context, Gizmodo compară aceste capacități cu telefoane de top vândute global: Samsung Galaxy S26 Ultra are 5.000 mAh, iar Google Pixel 11 Pro XL are o baterie „ușor mai mare” (fără valoare numerică în text). Diferența de scară sugerează o schimbare de strategie la brandurile chinezești, unde autonomia devine un diferențiator major. Publicația indică și alte modele recente care trec de 10.000 mAh: Honor Power2 (lansat mai devreme în acest an) – „puțin peste” 10.000 mAh și o creștere de 26% față de predecesor (detalii la GSMArena și pagina produsului anterior de la Honor ); Realme P4 Power – a depășit pragul de 10.000 mAh (pagina produsului: Realme ); Honor Magic 9 „super power” – 11.000 mAh (pagina produsului: Honor ); un model Honor de 12.000 mAh „pe drum”, aflat, potrivit unei relatări, în producție de probă (detalii: GSMArena ). De ce contează: autonomia devine „combustibil” pentru performanță susținută în jocuri Gizmodo argumentează că această tendință nu reflectă doar dorința de a ține telefonul mai mult departe de priză, ci și o orientare mai puternică spre gaming pe mobil. În cazul Redmi K100, un indiciu este faptul că ar fi primul telefon din seria Redmi K care primește, în varianta de bază, un cip dedicat pentru gaming. În paralel, publicația leagă „cursa bateriilor” de apariția unor componente care cresc consumul: de exemplu, OnePlus 16 ar include un ecran OLED de 185 Hz, iar Honor ar împinge, la rândul său, 185 Hz pe linia WIN. Ideea centrală: competiția nu mai este doar pentru vârfuri de performanță, ci pentru performanță menținută pe durate mai lungi, ceea ce cere baterii mai mari. Rămâne însă o întrebare deschisă, ridicată de Gizmodo: unde apar „randamentele în scădere” (diminishing returns) ale acestor creșteri de capacitate, în condițiile în care și un telefon cu 5.000 mAh este deja greu de descărcat într-o zi de utilizare obișnuită. În lipsa prețului și a cifrei exacte pentru bateria lui Redmi K100, impactul real al noii generații se va vedea abia după lansare și testele de autonomie, mai ales în scenarii de gaming cu luminozitatea ridicată. [...]
China a obținut un avantaj de poziționare în industria interfețelor creier–calculator (BCI) după ce ISO a publicat un standard internațional de arhitectură de referință coordonat de experți chinezi , un pas care poate accelera dezvoltarea de produse și reglementarea pieței, potrivit Global Times . Standardul, publicat de Organizația Internațională de Standardizare (ISO) , definește un cadru tehnic complet pentru BCI — de la concepte și aplicații până la funcții și implementare. Miza economică este că, pe măsură ce tehnologia iese din zona de cercetare și intră în sănătate, produse pentru consumatori, producție industrială și siguranță rutieră, o arhitectură comună devine esențială pentru compatibilitate și dezvoltare „în reguli” a industriei. Ce acoperă standardul și de ce contează pentru piață Documentul este construit în jurul a patru întrebări: „Ce este BCI, cum este folosit, ce funcții are și cum este implementat?”. În practică, standardul trece în revistă modele tipice de implementare și tratează diferențele dintre rutele tehnice și scenariile de utilizare, inclusiv la nivel de: compoziție a sistemului, împărțire a funcțiilor, metode de implementare. Publicarea standardului ar urma să uniformizeze înțelegerea globală asupra limitelor funcționale și a modului de implementare al sistemelor BCI și să ofere o referință tehnică unică pentru dezvoltarea de produse, proiectarea de sisteme și elaborarea ulterioară a standardelor conexe (date, interfețe, testare, aplicații). Context: de la standarde la clinică și industrializare Standardul a fost condus de experți chinezi în rol de lideri de proiect și a fost dezvoltat împreună cu specialiști din Italia, Coreea de Sud, Marea Britanie, India, SUA și alte țări, potrivit People’s Daily, citat de publicație. Chen Jing, vicepreședinte și cercetător la Society for the Study of Technological and Strategic Trends, a declarat pentru Global Times că „a conduce un standard” înseamnă combinarea scării de aplicare, a capacității de inginerie și a capacității de a formula reguli, pentru a pregăti terenul standardelor viitoare pe date, interfețe, testare și aplicații. În același timp, Chen a indicat limitări unde China „încă trebuie să facă descoperiri”, inclusiv electrozi de înaltă performanță și dispozitive implantabile, cipuri cu consum redus și teorii originale. Pe zona non-invazivă, însă, ar exista expertiză acumulată în universități, spitale și companii, cu multe cazuri, date și scenarii de iterare inginerească, iar cererea din reabilitare medicală și produse pentru consumatori ar permite transformarea rapidă a prototipurilor în sisteme și o implementare clinică mai rapidă. Publicația mai notează câteva evoluții recente din ecosistemul chinez: un dispozitiv medical BCI invaziv, descris drept „primul din lume”, a fost aprobat pentru intrarea pe piață, iar produsul a primit un cod de asigurare medicală din partea administrației chineze de profil, pentru a acoperi tranziția de la aprobare la utilizare clinică (detalii într-un material separat al Global Times: https://www.globaltimes.cn/page/202603/1357537.shtml ); dezvoltarea dispozitivelor semi-invazive se accelerează, iar studiul clinic al sistemului semi-invaziv Beinao-1 a fost lansat în martie, potrivit agenției Xinhua. Politici publice și dimensiunea pieței Global Times leagă ritmul de dezvoltare de sprijinul politic și de ecosistemul industrial: pentru prima dată, BCI a fost inclus în raportul de lucru al guvernului prezentat în martie la Congresul Național al Poporului, iar schița celui de-al 15-lea Plan cincinal (2026–2030) include BCI între cele șase „industrii ale viitorului”. Pe partea de piață, CCID Consulting (sub Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China) estimează că piața BCI din China ar urma să ajungă la 6,14 miliarde yuani (917,6 milioane dolari, aprox. 4,2 miliarde lei) până în 2028, cu o rată anuală compusă de creștere de 17,7% în perioada 2024–2028. În acest context, standardul ISO condus de China funcționează ca o infrastructură „invizibilă” a pieței: poate reduce fragmentarea tehnică și poate împinge industria către produse comparabile și evaluabile, inclusiv prin standarde ulterioare de date, interfețe și testare. [...]
Huawei mută presiunea cererii în timp printr-un sistem de precomandă pe 60 de zile , cu livrări făcute în ordine aleatorie, pentru modelul Pura X View, potrivit CNMO . Mecanismul înlocuiește vânzările „la oră fixă” cu un model de tip „îți rezervi locul și aștepți planificarea producției”, pe fondul unei cereri care a depășit constant oferta. Huawei Mall deschide pe 20 octombrie, la ora 10:08 (ora locală menționată de sursă), campania „60 de zile de rezervare și achiziție” pentru Pura X View. După ce un client trimite comanda de înscriere, livrarea este programată în interiorul perioadei de 60 de zile, însă într-o ordine aleatorie , nu în funcție de momentul plasării comenzii. Timpul estimat de livrare poate fi verificat în pagina de detalii a comenzii și se actualizează dinamic, în funcție de producție. Un element operațional important pentru cumpărători este flexibilitatea: înainte de expedierea produsului, comanda poate fi anulată oricând, cu rambursare integrală. Dacă utilizatorul renunță și vrea să reintre în program, trebuie să trimită o nouă cerere de înscriere. De ce schimbă Huawei mecanismul de vânzare Contextul direct, conform aceleiași surse, este că Pura X View rămâne „greu de prins” în vânzările clasice: de la lansarea din 9 septembrie, o parte dintre cumpărători ar fi încercat repetat să achiziționeze telefonul la sesiunile de vânzare fără să reușească. CNMO notează că noul sistem mută tensiunea dintre cerere și ofertă din vârful de trafic al „抢购” (cumpărare rapidă la moment fix) într-o coadă de producție mai previzibilă și mai ușor de urmărit, „schimbând timpul pe capacitate”. Indicii despre cerere: livrări și preț mediu Înainte de deschiderea înscrierilor pe 60 de zile, sursa citează date din canale de distribuție, potrivit cărora: livrările ar fi depășit 710.000 de unități; prețul mediu de vânzare ar fi în jur de 7.000 yuani (aprox. 4.400 lei); circa 30% dintre cumpărători ar proveni din „tabăra Apple”. CNMO nu detaliază metodologia acestor „date de canal”, astfel că ele trebuie privite ca indicatori de piață, nu ca raportare oficială a companiei. Diferențierea produsului: ecranul Pura X View mizează pe formatul ecranului ca element distinctiv: un OLED plat de 6,39 inci, cu raport 16:9,5 și rezoluție 2232×1320. Sursa menționează margini negre de 1,05 mm și un raport ecran/corp de 96,1%. Pentru piață, noul sistem de precomandă sugerează că Huawei încearcă să reducă fricțiunea din procesul de cumpărare și să stabilizeze livrările, fără să promită termene fixe, într-un moment în care produsul rămâne sub presiunea cererii. [...]
Microsoft ia în calcul pentru „Project Helix” un preț de 1.200–1.800 de dolari (aprox. 5.500–8.300 lei), un nivel care ar repoziționa viitoarea generație Xbox mai aproape de un PC de gaming decât de o consolă clasică, potrivit WinFuture . Estimarea internă indică o creștere semnificativă față de prețurile actuale din piață și sugerează o presiune directă a costurilor hardware asupra strategiei Microsoft. De ce ar putea fi atât de scumpă: costuri hardware împinse de „boom-ul” AI Publicația notează că sistemul, descris ca un dispozitiv hibrid capabil să ruleze atât jocuri Xbox, cât și jocuri PC, ar ajunge la acest nivel de preț în principal din cauza scumpirii componentelor, în special a memoriei și a altor piese, pe fondul cererii ridicate generate de investițiile în infrastructură pentru inteligență artificială. WinFuture precizează că situația reflectă stadiul actual al pieței și că este posibil ca până la lansare presiunile de cost să se mai tempereze. Preț „de listă” vs. subvenționare: Microsoft ar putea coborî nota de plată pentru clienți Conform unui profil publicat de Fortune despre șefa Xbox, Asha Sharma, sumele menționate sunt „estimări interne”. În același context, este avansată posibilitatea ca Microsoft să reducă prețul final pentru consumatori prin subvenționarea hardware-ului (adică să suporte o parte din costuri din propriul buget), o practică folosită istoric în industria consolelor pentru a accelera adopția și a monetiza ulterior prin servicii și conținut. Calendar: handheld în 2027, consola „principală” în 2028 Planul de lansare prezentat indică două repere: un model portabil din familia „next-gen”, vizat pentru sezonul de sărbători din 2027; consola standard „Project Helix”, programată pentru sezonul de sărbători din 2028. Materialul menționează și tensiuni interne între echipele Xbox și Windows privind sistemul de operare al handheld-ului, cu o preferință inițială din partea Windows pentru o versiune adaptată de Windows Home. Între timp, direcția ar fi fost preluată în mare parte de divizia Xbox, deși colaborarea dintre echipe ar continua. Game Pass ar urma să treacă la un model modular Pe lângă hardware, Microsoft ar lucra la o restructurare majoră a Xbox Game Pass , care ar urma să devină modular: utilizatorii ar putea adăuga separat funcții precum cloud gaming, acces la multiplayer sau pachete dedicate jocurilor de consolă. În același timp, WinFuture indică faptul că aceste schimbări vin pe fondul unor restructurări mai ample în divizia de gaming a Microsoft, inclusiv reduceri de personal deja efectuate și posibile noi valuri de concedieri planificate, cu mențiunea că planurile se pot modifica. [...]
