Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Redmi a publicat primele randări oficiale ale modelului K90 Max , prezentat în culoarea Space Silver, înainte de lansare, relatează Gizmochina . Imaginile oferă o privire asupra designului spatelui și sugerează o orientare către performanță, cu accent pe răcire activă. Varianta Space Silver are un finisaj argintiu cu ton rece și o ramă plată din aliaj de aluminiu, pentru un aspect minimalist. Partea frontală nu apare în randări, însă publicația notează că telefonul pare să folosească un ecran plat, în linie cu poziționarea de „telefon de gaming”. Pe spate, modulul foto este aliniat orizontal și seamănă cu cel al variantei Pro Max, dar include o diferență vizibilă: o zonă cu un orificiu de ventilație pentru sistemul intern de răcire, în locul unei configurații clasice de difuzor. Sub acest modul, se vede și o ieșire de aer lată, care traversează panoul, indicând un sistem termic mai agresiv decât la modelele obișnuite. Potrivit companiei, sistemul de răcire include un ventilator intern cu diametrul de peste 18 mm, conceput pentru a îmbunătăți fluxul de aer și a accelera disiparea căldurii în sarcini intensive. Redmi mai susține că structura este izolată de placa de bază, pentru durabilitate, păstrând în același timp rezistența la praf și apă. Separat de randările oficiale, Gizmochina trece în revistă și o serie de specificații vehiculate în rapoarte, care conturează un model de top pentru performanță. Între acestea sunt menționate: ecran OLED de 6,83 inci, rezoluție 1,5K și rată de reîmprospătare de 165 Hz platformă Dimensity 9500 baterie de 8.500 mAh cu încărcare la 100 W cititor de amprentă ultrasonic în ecran difuzoare duale simetrice „reglate” de Bose motor liniar pe axa X pentru feedback haptic păstrarea ventilatorului intern pentru management termic certificări IP68 și IP69 pentru rezistență la praf și apă Publicația nu indică o dată exactă de lansare în acest material, însă poziționează apariția randărilor ca un pas premergător debutului comercial. În lipsa confirmărilor oficiale privind specificațiile, detaliile rămân, deocamdată, la nivel de informații neconfirmate. [...]
iPhone-ul pliabil al Apple ar urma să fie lansat în septembrie , potrivit Notebookcheck , care citează un nou raport Bloomberg și spune că dispozitivul ar debuta alături de iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max. Informația vine după ce, cu o zi înainte, au apărut relatări din Asia despre un posibil blocaj tehnic în dezvoltarea primului iPhone pliabil, care ar fi putut împinge lansarea. Materialul citat acum susține însă că aceste îngrijorări ar fi fost exagerate sau chiar inexacte. Ce spune Bloomberg despre calendarul lansării Consemnează, de asemenea, Bloomberg prin Mark Gurman că persoane apropiate situației indică faptul că proiectul rămâne „pe traseu” pentru o lansare în septembrie, în cadrul aceluiași val de produse cu iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max. În același context, raportul descrie telefonul pliabil drept unul dintre cele mai ambițioase proiecte Apple din ultimii ani. Inginerii companiei ar considera că dispozitivul ar putea evita problemele tipice acestei categorii, precum îngrijorările legate de durabilitate, calitatea ecranului și „cută” (urma vizibilă pe ecran în zona de pliere). Ce ar aduce nou iPhone-ul pliabil și la ce preț Potrivit informațiilor prezentate, Apple ar miza pe un format cu ecran lat, pentru o experiență mai bună de vizionare atunci când dispozitivul este deschis și folosit în orientare orizontală (landscape). De asemenea, ar urma să existe o versiune personalizată de iOS, gândită să ofere o experiență de aplicații mai apropiată de iPadOS. Pe partea de preț, raportul indică o poziționare premium: modelul ar porni de la peste 2.000 de dolari și ar putea ajunge aproape de 3.000 de dolari în configurațiile de top. Lansare vizată: septembrie 2026, alături de iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max Elemente urmărite de Apple: durabilitate, calitatea ecranului, reducerea „cutei” Direcții de produs: ecran lat pentru utilizare în landscape, iOS adaptat pentru o experiență de tip iPadOS Preț estimat: peste 2.000 de dolari, până aproape de 3.000 de dolari (în configurații maxime) [...]
Motorola a lansat Moto G Stylus (2026) și tableta Moto Pad (2026) , potrivit 91mobiles . Noul telefon vine cu suport îmbunătățit pentru stilou (inclusiv sensibilitate la înclinare și presiune în aplicațiile compatibile) și cu un ecran AMOLED 1,5K, iar disponibilitatea anunțată este, deocamdată, limitată la piața din SUA. Moto G Stylus (2026): ce aduce nou și de ce contează Motorola spune că stiloul a fost actualizat pentru a oferi o experiență mai apropiată de scrisul pe hârtie, cu umbre mai ample și linii mai fine, acolo unde aplicațiile acceptă noile funcții. Compania mai susține că stiloul poate ajunge la peste 100 de ore în așteptare și la aproximativ 4 ore de scriere cu 15 minute de încărcare. În plus, stiloul este prezentat ca fiind mai rezistent, cu certificări IP68 și IP69 pentru apă și praf, la fel ca telefonul. Moto G Stylus (2026) are și certificare SGS pentru „rezistență de grad militar”, conform sursei. Specificații Moto G Stylus (2026): ecran 1,5K, Snapdragon și baterie de 5.200 mAh Moto G Stylus (2026) rulează Android 16 și are un ecran AMOLED de 6,7 inci, cu rezoluție 1,5K, rată de reîmprospătare de 120Hz și luminozitate maximă de 5.000 niți. La nivel de performanță, telefonul folosește un Snapdragon 6 Gen 3, cu 8GB memorie RAM LPDDR5X și 128GB stocare UFS 3.1, extensibilă până la 1TB. Pe partea foto, modelul include o cameră principală de 50MP (Sony Lytia 700C) cu stabilizare optică (OIS), o cameră ultrawide de 13MP cu funcție Macro Vision și o cameră frontală de 32MP. Sursa menționează suport pentru filmare 4K pe toate cele trei camere. Pe scurt, principalele specificații comunicate pentru Moto G Stylus (2026): Ecran AMOLED 6,7 inci, 1,5K, 120Hz, până la 5.000 niți Snapdragon 6 Gen 3, 8GB RAM LPDDR5X, 128GB UFS 3.1 (extensibil până la 1TB) Camere: 50MP (OIS) + 13MP ultrawide/macro, selfie 32MP; 4K pe toate camerele Baterie 5.200 mAh, încărcare pe fir 68W și încărcare wireless 15W Conectivitate: 5G SA/NSA, Wi‑Fi 802.11 ac, Bluetooth 5.4, GPS, USB‑C, jack audio 3,5 mm Securitate și audio: cititor de amprentă în ecran, difuzoare stereo cu Dolby Atmos La nivel de design, 91mobiles notează că telefonul arată la fel ca Moto G Stylus (2025), cu un modul foto pătrățos, integrat în spatele carcasei. Dimensiunile și greutatea sunt apropiate de generația anterioară: 162,15 x 74,78 x 8,29 mm și 192,4 grame. Moto Pad (2026): tabletă de 11 inci, ecran 2K și difuzoare quad Motorola a introdus și Moto Pad (2026), o tabletă cu ecran de 11 inci, rezoluție 2K și rată de reîmprospătare de 120Hz. Pentru multimedia, dispozitivul are patru difuzoare cu suport Dolby Atmos. La interior, tableta folosește un procesor MediaTek Dimensity 6300 cu suport 5G și o baterie de 7.040 mAh, cu încărcare la 20W, conform informațiilor publicate de sursă. Preț și disponibilitate: deocamdată doar în SUA pentru Moto G Stylus (2026) Moto G Stylus 5G (2026) este „exclusiv în SUA” în acest moment, cu un preț de 499 dolari. Telefonul va fi vândut în culorile Pantone Coal Smoke și Pantone Lavender Mist, iar vânzările ar urma să înceapă pe 16 aprilie 2026. Moto Pad (2026) ar urma să fie disponibilă din 30 aprilie 2026, la un preț de 249 dolari, într-o singură variantă de culoare, Pantone Bronze Green. Pentru o lansare în India a lui Moto G Stylus (2026), 91mobiles spune că nu există încă un anunț oficial, dar o astfel de extindere este „așteptată” de publicație. [...]
Oppo va lansa Watch X3 Mini pe 21 aprilie , iar compania îl poziționează mai degrabă ca accesoriu de modă decât ca ceas inteligent, potrivit Gizmochina . Modelul are o carcasă compactă cu finisaj lustruit, cristal de safir pe față și ceea ce Oppo descrie drept o carcasă din oțel inoxidabil cu aur de 18K. Va fi disponibil în variantele auriu, maro „mocha” și argintiu, cu un aspect mai apropiat de zona fashion decât de cea sport. Compania menționează și un pachet „ediție specială”, care ar include un suport de încărcare tematic, o curea din piele și câteva accesorii, însă disponibilitatea acestui pachet nu este încă sigură. Pe partea de sănătate, Oppo pune accent pe un sistem de monitorizare a ciclului menstrual care promite predicții și sugestii de antrenament în funcție de faze. În plus, sunt incluse funcții de monitorizare a stresului și a somnului, precum și recomandări legate de expunerea la soare, unele dintre acestea urmând să fie evaluate în utilizarea reală. Ceasul folosește un set de senzori care include măsurarea temperaturii la încheietură, monitorizare a pulsului „multi-canal” (adică prin mai multe canale de citire pentru o estimare mai stabilă) și măsurarea oxigenului din sânge. Oppo prezintă combinația ca parte a unei experiențe orientate spre stil de viață, chiar dacă multe dintre aceste funcții există deja, separat, în categorie. La capitolul funcționalități, Watch X3 Mini oferă mesagerie și comunicare fără a depinde permanent de telefon, previzualizare pentru camera telefonului și opțiuni de găsire a telefonului. Oppo susține că ceasul rulează peste 100 de aplicații. Autonomia este estimată la până la 7 zile în modul de economisire a energiei sau aproximativ 2,5 zile cu toate funcțiile active, iar lansarea ar urma să aibă loc alături de alte produse Oppo, inclusiv Find X9 Ultra și accesorii audio noi. Detaliile despre preț și disponibilitate sunt așteptate la eveniment, iar informațiile inițiale provin din comunicările Oppo pe Weibo. [...]
Redmi a confirmat că tableta K Pad 2 va folosi Dimensity 9500 și o baterie de 9.100 mAh , potrivit Gizmochina , care publică imagini oficiale și o parte din specificațiile dispozitivului înaintea lansării din China. Evenimentul de prezentare este programat pentru finalul lunii aprilie 2026 și va include, pe lângă Redmi K Pad 2, și telefonul Redmi K90 Max, precum și laptopuri noi. Compania a publicat în aceeași zi imagini oficiale atât pentru K90 Max, cât și pentru K Pad 2, cu accent pe design, culori și câteva elemente hardware. Din punct de vedere al construcției, Redmi K Pad 2 rămâne o tabletă compactă, cu ecran de 8,8 inci, gândită pentru portabilitate, jocuri și consum media. Carcasa este de tip „unibody” din metal (o singură bucată), iar spatele are un aspect mai simplificat față de generația anterioară, inclusiv printr-un modul de cameră redesenat și eliminarea unei benzi decorative. O schimbare de ergonomie menționată de publicație este mutarea butonului de pornire pe partea dreaptă, pentru acces mai bun în utilizarea pe orizontală; acesta ar urma să includă și un senzor de amprentă. Tableta va fi disponibilă în trei variante de culoare: Deep Black Spotlight Purple Space Silver La capitolul ecran, Redmi confirmă un panou LCD de 8,8 inci cu rată de reîmprospătare de 165 Hz, compania promițând îmbunătățiri la luminozitate, răspuns la atingere și confort vizual. Procesorul este MediaTek Dimensity 9500, despre care se afirmă că aduce un salt de performanță atât în sarcini pe un nucleu, cât și pe mai multe nuclee, comparativ cu generația precedentă. Autonomia este susținută de o baterie de 9.100 mAh, iar tableta este așteptată să includă două motoare pe axa X pentru feedback haptic (vibrații mai precise) și un sistem cu două difuzoare ajustat pentru o experiență audio mai bună, mai notează Gizmochina. În ceea ce privește disponibilitatea internațională, Gizmochina amintește că modelul Redmi K Pad de anul trecut a fost redenumit pe piețele globale ca Xiaomi Pad Mini, astfel că există posibilitatea ca noua generație să ajungă în afara Chinei sub numele Xiaomi Pad Mini 2. Deocamdată, compania nu a comunicat oficial detalii despre lansarea globală. [...]
Sony pregătește lansarea căștilor de gaming INZONE H6 Air , potrivit ITHome , care citează o informație apărută anterior în presa de specialitate. Publicația notează că dezvăluirea inițială ar fi venit de la Dealabs , iar produsul ar urma să intre în gama de periferice de gaming INZONE a companiei. Conform informațiilor menționate, INZONE H6 Air mizează pe o construcție ușoară și pe un design deschis (open-back), adică un tip de cască ce lasă aerul și o parte din sunet să circule prin cupe, în general pentru o senzație mai „aerisită” la purtare. Totodată, modelul ar urma să folosească o conexiune pe fir, nu una wireless, ceea ce îl poziționează ca un produs orientat spre utilizare stabilă, fără dependență de baterie. Lansarea și disponibilitatea la vânzare sunt indicate pentru 14 aprilie, cu un preț de 199,99 dolari în SUA. [...]
Industria tech a concediat aproape 80.000 de angajați în T1 2026 , potrivit Tom’s Hardware , care citează date relatate de Nikkei Asia pentru perioada 1 ianuarie–aprilie 2026. Din totalul de 78.557 de concedieri raportate, peste 76% dintre posturile afectate sunt în SUA. Conform Nikkei Asia, 37.638 dintre aceste tăieri (47,9%) au fost atribuite reducerii nevoii de muncă umană ca urmare a folosirii inteligenței artificiale și a automatizării fluxurilor de lucru. În același timp, articolul indică faptul că legătura directă dintre concedieri și câștigurile reale de productivitate rămâne discutabilă. Babak Hodjat, Chief AI Officer la Cognizant, susține că efectele tehnologiilor moderne de inteligență artificială asupra forței de muncă nu se vor vedea complet imediat și că ar putea fi nevoie de mai mult de un an pentru a înțelege impactul total. El mai spune că uneori AI ajunge să fie folosită ca explicație convenabilă pentru decizii de redimensionare care au și alte cauze, inclusiv angajări excesive în trecut. „Nu știu dacă sunt direct legate de câștiguri reale de productivitate. Uneori, știți, AI devine țap ispășitor dintr-o perspectivă financiară, ca atunci când o companie a angajat prea mult, sau vor să se redimensioneze, și se dă vina pe AI.” În material este menționată și o poziție similară din partea CEO-ului OpenAI, Sam Altman, care a vorbit la India AI Impact Summit despre fenomenul de „AI washing” (invocarea AI ca justificare de imagine pentru decizii care ar fi fost luate oricum). Totuși, chiar și în acest context, rămâne ideea că tehnologia va produce o perturbare pe piața muncii și că organizațiile și angajații ar trebui să se pregătească pentru schimbări. Pe baza informațiilor din articol, principalele repere ale situației din primul trimestru al lui 2026 sunt: 78.557 de concedieri raportate în industria tech, în intervalul 1 ianuarie–aprilie 2026 peste 76% dintre posturile afectate sunt localizate în SUA 37.638 de concedieri (47,9%) au fost atribuite AI și automatizării fluxurilor de lucru, potrivit Nikkei Asia o parte dintre experți contestă atribuirea directă către AI și vorbesc despre folosirea acesteia ca „țap ispășitor” sau „AI washing” Hodjat mai atrage atenția asupra unei consecințe posibile: dificultăți mai mari pentru absolvenți și candidați fără experiență de a intra în industrie, în condițiile în care companiile cer competențe aplicate și „expertiză de domeniu”, iar adaptarea la folosirea AI ar urma să se facă inclusiv „la locul de muncă”. [...]
China își intensifică eforturile de a recruta specialiști din semiconductori din Taiwan , potrivit Tom’s Hardware , care citează Reuters și agenția de securitate de vârf a Taiwanului. Miza, susține raportul, este ocolirea restricțiilor internaționale care limitează livrările către China de echipamente avansate pentru fabrici de cipuri și alte tehnologii sensibile. Informațiile sunt atribuite Biroului Național de Securitate al Taiwanului (National Security Bureau, NSB), care afirmă că Beijingul vizează „ecosistemul” taiwanez al semiconductorilor pentru a obține acces la tehnologie de fabricație avansată și la forță de muncă înalt calificată. În contextul în care exporturile de unelte și tehnologii de ultimă generație sunt restricționate, autoritățile taiwaneze susțin că partea continentală caută alternative prin transfer de cunoștințe și recrutare. „China vizează ecosistemul semiconductorilor din Taiwan pentru a obține acces la tehnologie avansată de fabricație a cipurilor și la talente calificate, într-un efort de a ocoli aceste restricții internaționale”, potrivit Biroului Național de Securitate al Taiwanului. Conform aceleiași surse, metodele invocate includ mecanisme indirecte precum firme-paravan, scheme de recrutare și canale discrete, folosite pentru a atrage ingineri, a obține know-how sensibil și chiar pentru a procura echipamente de fabricație aflate sub regim de restricții. În termeni practici, astfel de tactici ar urmări să reducă dependența de importuri controlate și să accelereze acumularea de competențe în interiorul Chinei. Pentru industria semiconductorilor, subiectul contează deoarece competențele și procesele de fabricație sunt greu de replicat rapid, iar mobilitatea specialiștilor poate transfera experiență operațională critică. În același timp, acuzațiile reflectă tensiunile persistente din lanțurile globale de aprovizionare cu tehnologie avansată, unde restricțiile la export și controlul echipamentelor de producție au devenit instrumente centrale de politică industrială și de securitate. [...]
Intel a anunțat că s-a alăturat proiectului TeraFab al lui Elon Musk , potrivit Tom’s Hardware . Mesajul, publicat marți pe X și datat 7 aprilie 2026, leagă implicarea Intel de capacitatea companiei de a proiecta, fabrica și ambala procesoare avansate la scară mare, pentru nevoile de calcul ale Tesla, SpaceX și xAI în aplicații de inteligență artificială și robotică. „Intel este mândră să se alăture proiectului Terafab împreună cu SpaceX, xAI și Tesla pentru a ajuta la refactorizarea tehnologiei de fabricare a cipurilor din siliciu.” Totuși, anunțul nu a fost însoțit de comunicate de presă sau raportări către autoritățile de piață din SUA (SEC), ceea ce lasă neclar cadrul colaborării și dacă există obligații legale între părți. Publicația notează că formularea postării de pe X oferă foarte puține detalii concrete despre structura parteneriatului și despre contribuția efectivă a Intel. Oficial, TeraFab este prezentat drept un efort de a reuni „logică, memorie și ambalare avansată sub același acoperiș”, ceea ce ar sugera o producție localizată într-o facilitate de mari dimensiuni. În același timp, proiectul ar recruta manageri pentru construirea unei fabrici de semiconductori „greenfield” (de la zero) în Texas. În paralel, modul în care Intel își formulează rolul poate indica mai degrabă un ecosistem „virtual” de producție sau un consorțiu care combină proiectarea, fabricația și ambalarea la Intel cu cererea venită de la companiile lui Musk. Tom’s Hardware subliniază că, în acest moment, nu este limpede cu ce s-ar diferenția un astfel de aranjament de un contract obișnuit de furnizare de plachete (wafer) între un client mare și un producător. Într-o postare separată pe X, directorul general al Intel, Lip-Bu Tan, a argumentat că proiectul ar putea schimba modul în care sunt construite cipurile în viitor și a legat inițiativa de ambiția TeraFab de a ajunge la „1 TW/an de capacitate de calcul” (o țintă menționată în mesajul Intel, fără explicații suplimentare despre implementare). > „Elon are un istoric dovedit de a reimagina industrii întregi. (...) Terafab reprezintă o schimbare de etapă în modul în care logica din siliciu, memoria și ambalarea vor fi construite în viitor. Intel este mândră să fie partener și să lucreze îndeaproape cu Elon la acest proiect extrem de strategic.” [...]
Din 2 august 2026, AI Act devine aplicabil ca regulă generală în UE , iar companiile care folosesc inteligență artificială în procese curente trebuie să se pregătească pentru obligații de transparență, control uman și documentare, potrivit Digi24 . Avocatul specializat în tehnologie Marius Stanciu avertizează că inclusiv utilizări uzuale, precum filtrarea CV-urilor cu ChatGPT, evaluarea performanței angajaților prin algoritmi sau folosirea de chatboți pentru clienți, intră în aria de aplicare a regulamentului. Ce este AI Act și pe cine vizează AI Act este Regulamentul (UE) 2024/1689, adoptat pentru a stabili reguli armonizate privind inteligența artificială în Uniunea Europeană. A intrat în vigoare la 1 august 2024 și se aplică direct în toate statele membre, fără a necesita o lege de transpunere, inclusiv companiilor din afara UE dacă sistemele lor afectează persoane aflate pe teritoriul Uniunii. Regulamentul folosește o abordare bazată pe risc: cu cât un sistem poate afecta mai mult viața, siguranța sau drepturile oamenilor, cu atât cerințele sunt mai stricte. AI Act împarte sistemele în niveluri de risc, de la „inacceptabil” (interzis) la „ridicat” (obligații stricte) și „limitat” sau „minim” (cerințe mai reduse), iar obligațiile nu se opresc la dezvoltatori, ci se extind și la firmele care folosesc AI în recrutare, evaluarea angajaților, relația cu clienții sau creditare. Ce se schimbă din 2 august 2026 pentru firme Potrivit calendarului de implementare, 2 august 2026 este momentul aplicării generale a regulamentului, când devin relevante obligațiile complete pentru multe sisteme cu risc ridicat, inclusiv cele utilizate în zona ocupării forței de muncă și a accesului la servicii. Pentru companii, asta înseamnă că folosirea AI în procese sensibile nu mai poate fi tratată doar ca un instrument de eficientizare, fără consecințe juridice. Pentru sistemele cu risc ridicat, AI Act impune cerințe precum documentarea, păstrarea evidențelor, evaluarea impactului și supravegherea umană. Transparența devine o cerință centrală, iar în anumite situații oamenii trebuie informați că interacționează cu un sistem AI sau că o decizie este influențată de un algoritm. „Sistemele nu pot fi lăsate să ia decizii de capul lor, iar angajații trebuie să știe cum și când să intervină”, a explicat Marius Stanciu. Ce era deja aplicabil și cum a fost etapizată implementarea O parte dintre prevederi sunt deja aplicabile din 2 februarie 2025, când au intrat în vigoare interdicțiile pentru anumite practici și obligațiile de „AI literacy” (alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale, adică pregătirea minimă a personalului pentru a înțelege și utiliza responsabil astfel de sisteme). Sunt vizate utilizările considerate inacceptabile, precum cele care manipulează comportamentul uman, exploatează vulnerabilități sau creează forme de „scoring social” incompatibile cu standardele europene. Aplicarea este etapizată și pentru modelele de inteligență artificială de uz general (GPAI), precum ChatGPT, Claude sau Gemini, pentru care regulile se aplică din 2 august 2025. Digi24 subliniază că acestea nu trebuie confundate cu sistemele AI cu risc ridicat, pentru care obligațiile complete devin relevante odată cu aplicarea generală din 2026. Amenzi și risc de conformare AI Act introduce sancțiuni care pot ajunge, pentru practicile interzise, până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală. Pentru alte încălcări, plafonul este de până la 15 milioane de euro sau 3%, iar furnizarea de informații incorecte sau înșelătoare poate fi sancționată separat, cu până la 7,5 milioane de euro sau 1%. Marius Stanciu compară nivelul sancțiunilor cu cele din GDPR și susține că, după o perioadă în care multe companii au tratat regulile ca pe un risc teoretic, aplicarea efectivă a amenzilor poate schimba rapid comportamentele de conformare. România: desemnarea autorităților și problema întârzierii În România, Guvernul a adoptat la 12 martie 2026 un memorandum privind desemnarea autorităților naționale competente, potrivit informațiilor din articolul Digi24, însă textul furnizat se oprește înainte de a detalia măsurile și instituțiile vizate. În practică, pentru firmele care folosesc deja AI în recrutare, evaluare, relația cu clienții sau accesul la servicii, miza este să trateze perioada rămasă până la 2 august 2026 ca pe un interval de pregătire: inventarierea sistemelor utilizate, stabilirea responsabilităților interne și introducerea unui control uman funcțional, acolo unde deciziile pot afecta direct persoane. [...]
Rusia ia în calcul „teritorii suverane” pe Lună , deși tratatele internaționale interzic revendicarea spațiului cosmic, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută în contextul în care misiunea NASA Artemis 2 ajungea la Lună, într-un zbor pe care publicația îl descrie drept istoric. Anunțul îi aparține lui Serghei Cernîșev, vicepreședinte al Academiei Ruse de Științe și director al Institutului Central de Aerohidrodinamică N. Jukovski, în cadrul unei reuniuni oficiale despre explorarea spațiului, conform Agenției TASS, citată de Libertatea. „Programul lunar va permite Rusiei să rămână printre principalele puteri spațiale care explorează activ Luna. Va oferi noi cunoștințe și tehnologii pentru explorarea lunară. Și, în cele din urmă, ne va permite să stabilim teritorii suverane pentru Rusia pe suprafața Lunii”, a declarat acesta. Programul lunar rusesc ar urma să fie implementat în două etape: mai întâi dezvoltarea tehnologiilor pentru aselenizare și cercetare la suprafață, apoi construirea unor elemente de bază lunare și folosirea unor tehnologii pentru operare pe termen lung. Potrivit academicianului Anatoli Petrukovich, bugetul proiectului lunar până în 2036 este estimat la circa 700 de miliarde de ruble, iar programul național „Spațiu” ar urma să ajungă la 4,4 trilioane de ruble, notează Libertatea. În paralel, șeful Roscosmos, Dmitri Bakanov, a spus că Rusia va colabora cu China pentru o Stație Științifică Lunara Internațională, iar din 2026 ar urma să înceapă dezvoltarea de echipamente pentru studierea structurii interne a Lunii și scanarea suprafeței pentru alegerea amplasamentului unei baze. Libertatea mai consemnează că Roscosmos a anunțat în decembrie 2025, împreună cu Rosatom și Institutul Kurchatov, intenția de a construi o centrală electrică pe Lună până în 2036, iar lansările Luna-29 (posibil în 2032), Luna-30 (2034) și Luna-28 (2036) sunt incluse în planurile prezentate. Miza politică și juridică a declarațiilor despre „suveranitate” este însă limitată de cadrul internațional: Tratatul privind spațiul cosmic din 1967 prevede că spațiul cosmic, inclusiv Luna, nu poate fi revendicat de niciun stat „prin revendicare, utilizare, ocupație sau prin orice alte mijloace”, amintește Libertatea. Publicația reamintește și eșecul misiunii Luna-25, care s-a prăbușit în august 2023, episod ce a alimentat întrebări privind capacitatea Rusiei de a concura cu programele SUA și Chinei în noua etapă a competiției spațiale. [...]
FBI avertizează asupra amenințării persistente a Iranului pentru ținte din SUA , conform unui raport de inteligență care indică riscuri pentru militari și instituții evreiești, informează Reuters . Raportul, datat 20 martie, a fost emis de FBI și alte agenții federale de inteligență, avertizând asupra amenințărilor persistente ale guvernului iranian la adresa personalului militar și guvernamental american, precum și a instituțiilor evreiești și israeliene din SUA. Deși aceste avertismente au fost emise, Casa Albă a minimalizat riscul unui atac, blocând anterior un raport similar. Președintele Donald Trump a declarat public că nu este îngrijorat de posibilitatea unui atac iranian pe teritoriul american, în ciuda altor evaluări de inteligență care sugerează contrariul. Detalii din raportul de inteligență Raportul intitulat „Public Safety Awareness Report” a fost obținut prin cereri de acces la informații publice de către organizația non-profit Property of the People și distribuit către Reuters. Documentul subliniază amenințările fizice crescute la adresa țintelor din SUA de către guvernul iranian, în contextul conflictului în curs. Raportul menționează că serviciile de securitate iraniene au încercat să răpească și să ucidă americani în ultimii ani. Metodele folosite în comploturile din SUA au inclus arme de foc, dar și alte metode precum înjunghieri, atacuri cu vehicule, bombardamente, otrăviri și incendieri. Reacția Casei Albe Casa Albă a justificat blocarea unui raport similar anterior, susținând că informațiile trebuie verificate corespunzător înainte de publicare. Abigail Jackson, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a declarat că administrația Trump lucrează împreună pentru a proteja teritoriul și poporul american, acuzând presa de răspândirea unor temeri nejustificate. „Întreaga administrație Trump lucrează împreună pentru a proteja patria și poporul american – așa cum fac întotdeauna”, a afirmat Abigail Jackson. „Instituțiile media nu ar trebui să încerce să răspândească frica iresponsabilă raportând memorii individuale ale forțelor de ordine care pot lipsi de context mai larg.” Amenințări și metode utilizate Raportul detaliază cum guvernul iranian preferă să folosească agenți cu statut legal existent în SUA sau cu acces facil la țară. Iranul a monitorizat rețelele sociale și aplicațiile de hărți pentru a alege ținte și a evalua măsurile de securitate. De asemenea, guvernul a folosit tactici de hacking, precum emailuri de tip phishing, pentru a-și atinge scopurile. Raportul avertizează autoritățile de aplicare a legii să rămână vigilente și să împărtășească informațiile îngrijorătoare cu autoritățile federale. În ciuda acestor avertismente, FBI și Centrul Național de Contraterorism nu au identificat amenințări largi la adresa publicului american. Percepția publicului american Un sondaj Reuters/Ipsos realizat luna trecută a arătat că majoritatea americanilor au o percepție negativă asupra conflictului, două treimi dintre aceștia dorind ca SUA să își încheie rapid implicarea. Această percepție publică face ca orice amenințare să fie deosebit de relevantă în contextul actual. [...]