Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Huawei ar putea începe în curând exportul global de cipuri pentru inteligență artificială, ceea ce ar deschide un nou front de competiție pe piața hardware pentru AI, potrivit Huawei Central, care citează declarațiile unui consilier american pe politici și tehnologie.
Afirmația îi aparține lui David Sacks, consilier al președintelui SUA pentru tehnologie și politici în domeniul inteligenței artificiale, care a spus într-un interviu că China „reduce constant” diferența tehnologică față de SUA. În acest context, el a indicat Huawei drept una dintre companiile chineze care au recuperat rapid teren în zona de proiectare și „ambalare” (packaging – etapa de integrare și interconectare a componentelor) pentru semiconductori AI.
Potrivit lui Sacks, China nu ar mai fi la cinci ani în urma SUA în domeniul proiectării și ambalării cipurilor pentru AI, ci la „1,5–2 ani”. Pe acest fundal, el a estimat că Huawei ar putea începe „în curând” să livreze cipuri AI la nivel global, ceea ce ar intensifica competiția între producătorii de cipuri.
„Deși Huawei este constrânsă în producția de GPU, recuperează foarte repede și este foarte probabil să devină un furnizor de hardware indispensabil pe piața globală în viitor. Ar putea începe în curând exportul de cipuri AI, declanșând o competiție acerbă pentru dominația stivei tehnologice globale.”
Materialul mai notează că multe sarcini de lucru AI nu au nevoie de componente „de ultimă generație”, ceea ce ar putea avantaja o strategie axată pe îmbunătățirea soluțiilor existente. În plus, „unii oameni din industrie” citați de publicație susțin că, dacă Huawei poate produce cipuri AI performante la costuri competitive, ar putea rivaliza cu Nvidia și AMD.
Deocamdată, este vorba despre o predicție, nu despre un calendar sau un anunț oficial de export: articolul nu oferă detalii despre piețe-țintă, volume, clienți sau aprobări de reglementare, iar rămâne de văzut în ce măsură estimarea se va materializa.
Recomandate
Marile lanțuri de restaurante testează chatboți AI ca instrument operațional, nu ca înlocuitor de personal , iar miza imediată este reducerea timpilor de lucru și standardizarea execuției în unități cu rotație mare de angajați, potrivit Antena 3 . Tehnologia începe să fie introdusă în bucătării și în zona de preluare a comenzilor pentru a sprijini angajații și a eficientiza procesarea, într-un moment în care companiile caută automatizare în operațiuni și o viteză mai bună de servire. Starbucks: asistent AI pentru rețete și alternative la ingrediente lipsă Starbucks testează în mai multe locații un asistent virtual bazat pe inteligență artificială, „ Green Dot Assist ”, menit să îi ajute pe angajați și să accelereze procesarea comenzilor. Tehnologia a fost anunțată în 2025 și ar urma să fie extinsă treptat în rețeaua companiei în cursul acestui an, potrivit Fortune, citată de Antena 3. Compania spune că asistentul AI: afișează rețete pentru băuturi și indică pașii de preparare; sugerează alternative atunci când anumite ingrediente lipsesc. Într-o declarație pentru CNBC, Deb Hall Lefevre, la momentul respectiv director de tehnologie al Starbucks, a prezentat instrumentul ca pe o soluție de simplificare a operațiunilor și de sprijin pentru angajați. „Este doar un alt exemplu al modului în care tehnologia inovatoare vine în sprijinul partenerilor noștri și ne ajută să simplificăm operațiunile, să le facem munca puțin mai ușoară — poate chiar puțin mai plăcută — astfel încât să poată face ceea ce știu ei mai bine.” Starbucks a prezentat tehnologia la evenimentul Leadership Experience de anul trecut, în același context în care a anunțat și planuri de extindere a rolului de manager adjunct în „majoritatea magazinelor operate de companie din SUA”, cu aproximativ 90% dintre posturile de management ocupate intern. Tendința din industrie: parteneriate, retrageri și „agenți” AI Adoptarea AI în restaurante nu este limitată la Starbucks. Antena 3 notează câteva mișcări relevante din piață: Yum! Brands (KFC, Taco Bell) a încheiat un parteneriat cu Nvidia pentru automatizarea comenzilor la drive-thru și digitale; McDonald’s a încheiat contractul cu IBM după doi ani și a revenit la operatori umani pentru preluarea comenzilor la drive-thru; Google a anunțat recent că AI-ul său „agentic” (capabil să execute sarcini în numele utilizatorului) poate ajuta la rezervarea meselor în restaurante. De ce contează: câștigul e în productivitate, nu neapărat în venituri Logan Reich, analist la RBC Capital, a declarat pentru Fortune că introducerea unui chatbot AI nu ar crește semnificativ veniturile, însă poate accelera instruirea și integrarea angajaților, mai ales într-un context în care promovările interne sunt frecvente. Separat, Gadjo Sevilla, analist senior AI și tehnologie la eMarketer, spune că asocierea implementării AI cu anunțarea unor oportunități de management transmite angajaților mesajul că tehnologia nu este gândită ca să le înlocuiască joburile. „Ceea ce încearcă să arate este că adoptarea AI poate funcționa împreună cu personalul existent pe termen lung. Nu înlocuiește locuri de muncă, ci le îmbunătățește.” Ce urmează și care sunt riscurile Extinderea la scară mare vine cu riscuri tipice implementărilor AI. Reich avertizează că, pentru Starbucks, un punct critic va fi ca chatbotul să fie precis și să nu creeze probleme suplimentare în operare. Sevilla atrage atenția și asupra riscurilor de securitate și a întreruperilor de funcționare, inclusiv în situațiile în care sunt folosite instrumente externe infrastructurii proprii. În acest context, modul în care Starbucks integrează AI în sistemele de vânzare ar putea deveni un reper pentru restul industriei. „Acesta va fi un test de referință pentru integrarea AI la această scară.” [...]
Documente fiscale din China indică o tranzacție de 92 milioane de dolari (aprox. 414 milioane lei) cu servere ce ar fi inclus acceleratoare AI Nvidia supuse interdicțiilor SUA , un episod care reaprinde riscul de reglementare și de conformitate în lanțul global de aprovizionare cu hardware pentru inteligență artificială, potrivit tomshardware.com . Informația se bazează pe înregistrări de facturi din baza Administrației de Stat pentru Taxare din China, care arată că Sharetronic Data Technology Co. (companie chineză ce vinde și închiriază servere AI) a achiziționat aproape 300 de servere ce ar conține cipuri AI Nvidia „interzise” la export către China, apoi le-a vândut unei subsidiare din Shenzhen pentru 92 milioane de dolari. Ce s-a cumpărat și când Conform facturilor citate, Sharetronic ar fi vândut către subsidiara din Shenzhen, în mai și iunie 2025: 276 de servere Super Micro SYS-821GE-TNHR , despre care pagina de produs menționează suport pentru „Nvidia HGX H100/H200 8-GPU”; 32 de servere Dell PowerEdge XE9680 , ale căror specificații indică drept acceleratoare compatibile Nvidia HGX H100, Nvidia HGX H200, Nvidia HGX H20, AMD Instinct MI300X și Intel Gaudi 3. Publicația notează, citând Bloomberg, că nu este clar ce cipuri exacte au fost efectiv incluse în serverele facturate și nici de unde au fost procurate , însă opțiunile menționate ar fi fost, la acel moment, sub incidența controalelor de export ale SUA către China. De ce contează: risc de conformitate și expunere pentru furnizori SUA au interzis exportul către China al acestor acceleratoare AI de înaltă performanță încă din 2022, cu mult înainte ca Super Micro și Dell să înceapă livrările pentru aceste platforme de servere. În acest context, tomshardware.com arată că este puțin probabil ca produsele din facturi să fie „stoc vechi” cumpărat înainte de interdicții (deși unele companii au făcut stocuri pentru până la 18 luni). Dell a negat orice abatere, afirmând că nu există „nicio evidență a vânzărilor presupuse” și că, dacă se constată deturnarea produselor sau transferul către o locație ori un client neautorizat, compania ia măsuri, inclusiv încetarea relației comerciale. Ce urmează nu este precizat în material: din datele prezentate reiese doar că documentele fiscale și compatibilitățile tehnice ridică semne de întrebare privind respectarea regimului de export, fără a stabili în mod definitiv configurația livrată sau proveniența componentelor. [...]
Microsoft reduce din integrarea Copilot în unele aplicații după reacții negative ale utilizatorilor , pe fondul criticilor venite și din partea Mozilla, care acuză compania că a împins funcții de inteligență artificială „fără consimțământul utilizatorului”, potrivit TechRadar . Miza, dincolo de disputa dintre rivali, este una operațională: cât control real au utilizatorii asupra funcțiilor AI integrate în software-ul de bază și cât de ușor pot fi dezactivate. Microsoft a fost criticată pentru încercările de a introduce Copilot „în aproape orice aplicație” din Windows, inclusiv în Notepad, Widgets și Snipping Tool, iar această „AI-ificare” a generat reacții repetate. În acest context, compania a decis să reducă („scale back”) funcții de învățare automată (machine learning) într-o selecție de aplicații proprii, semn că presiunea utilizatorilor începe să influențeze direcția de produs. Mozilla: integrarea forțată a AI, „fără solicitare și fără consimțământ” Într-o postare pe blogul oficial Mozilla , Linda Griffin, vicepreședinte pentru politici globale, susține că retragerea parțială a integrărilor AI este „decizia corectă”, dar o descrie ca pe un episod dintr-un tipar mai amplu în care Microsoft ar fi mers „prea departe fără consimțământul utilizatorului”. Griffin afirmă că extinderea Copilot a fost făcută „fără solicitare și fără consimțământ”, utilizatorii nefiind întrebați dacă își doresc funcții AI în aplicațiile lor. „Reducerea acestor integrări AI forțate este decizia corectă, dar acesta este doar cel mai recent exemplu în care Microsoft merge prea departe fără consimțământul utilizatorului.” Griffin atacă și motivația din spatele schimbării de ton a Microsoft, sugerând că atunci când compania spune că vrea să fie mai „intențională” cu Copilot, de fapt ar recunoaște că a ales în mod repetat să își servească interesele de business în detrimentul clienților. Acuzații de „modele de design înșelătoare” și control asupra alegerilor utilizatorilor Mozilla leagă integrarea Copilot de ceea ce numește un „tipar de modele de design înșelătoare” (deceptive design patterns) folosite pentru a influența alegerile utilizatorilor. TechRadar notează că Mozilla invocă cercetare comandată de organizație, potrivit căreia Microsoft ar utiliza tactici de design și distribuție care „anulează alegerea utilizatorului”. Exemplele menționate includ: bara de căutare din Windows care deschide Edge, nu browserul ales de utilizator; lipsa unui sistem de migrare a dispozitivului în sistemul de operare Microsoft; un traseu „convolut” pentru schimbarea browserului implicit. Alternativa Mozilla: un „întrerupător” unic pentru dezactivarea AI și setări persistente Mozilla își contrastează abordarea cu cea a Microsoft, susținând că funcțiile AI din browser pot fi dezactivate printr-un singur „kill switch” (un comutator unic de oprire), introdus după feedback vocal al utilizatorilor. Griffin spune că preferințele utilizatorilor rămân active și după actualizări, astfel încât instrumentele AI „nu se reactivează în tăcere” după un upgrade major. „Tu ar trebui să decizi dacă AI face parte din experiența ta de navigare. Nu Big Tech. Nu Mozilla. Tu.” Pentru utilizatori și companii, disputa indică o direcție mai largă: integrarea AI în aplicații uzuale avansează, dar acceptarea depinde tot mai mult de controlul explicit (opt-in/opt-out) și de transparența cu privire la schimbările introduse. TechRadar notează că Microsoft a fost deja forțată să își ajusteze planurile și în alte zone, după plângeri puternice, ceea ce sugerează că reacția utilizatorilor poate tempera ritmul și forma în care AI ajunge în produsele de masă. [...]
Honor își testează roboții umanoizi în condiții reale , trimițând două modele – „Lightning” și „Energetic Boy” – să participe la Beijing Yizhuang Marathon, un pariu operațional pe autonomie și rezistență, nu doar o demonstrație de laborator, potrivit Gizmochina . Cei doi roboți, prezentați de directorul global de marketing al companiei, ar urma să ia startul pe 19 aprilie, într-o cursă care pune presiune pe capacitatea lor de a se orienta, de a reacționa la mediu și de a rula pe distanțe lungi fără intervenție umană constantă. De ce contează: maratonul ca „test de stres” pentru AI întrupată Honor susține că „Lightning” combină munca sa recentă din zona de producție inteligentă cu „AI întrupată” (inteligență artificială integrată într-un corp fizic, capabil să acționeze în lumea reală). Concret, compania indică: algoritmi de control al mișcării, proiectați pentru deplasare la viteză mare; sisteme de percepție și luare a deciziilor în timp real, care ar permite robotului să reacționeze la împrejurimi fără input uman permanent. Publicația notează că tocmai aceste capabilități vor fi puse la încercare în cursă, într-un traseu variat, departe de condițiile controlate ale unui laborator. Traseu de 21 km și reguli care favorizează autonomia Cursa are 21,0975 km și este organizată de Guvernul Municipal din Beijing și China Media Group. Traseul pornește de la Tongming Lake și se încheie la Nanhaizi Park, combinând drumuri urbane, circuite de curse și porțiuni de parc. Înaintea evenimentului, peste 70 de echipe – inclusiv patru din afara Chinei – au participat la un test nocturn la scară completă, organizat de Beijing Economic-Technological Development Area. Repetiția a inclus elemente precum navigația și răspunsul la situații de urgență, pentru a evalua cât de dificil este ca roboții umanoizi să funcționeze fiabil pe distanțe lungi. Formatul competiției permite atât operare autonomă, cât și control de la distanță, însă regulile descurajează varianta din urmă prin penalizări de timp și restricții privind intervenția umană. Echipele care finalizează complet autonom ar putea fi luate în calcul pentru o intrare în Guinness World Records , mai arată sursa. [...]
Amazon a depășit 15 miliarde de dolari anual din servicii de inteligență artificială , o bornă care arată cât de repede se monetizează IA în cloud și cât de mult începe să cântărească în veniturile AWS, potrivit Mobile World Live . CEO-ul Amazon, Andy Jassy , a publicat pentru prima dată cifre concrete despre acest segment într-o scrisoare către acționari, indicând că veniturile anualizate din serviciile de IA ale companiei au trecut de 15.000 milioane dolari (aprox. 69 mld. lei). Conform rezultatelor din primul trimestru, veniturile din IA ar reprezenta circa 10% din cei 142.000 milioane dolari (aprox. 653 mld. lei) ai facturării anuale AWS. De ce contează: IA devine deja o linie de business materială în AWS Jassy a pus cifra în perspectivă printr-o comparație istorică: la trei ani după lansarea comercială a cloudului Amazon, compania avea o rată anuală a veniturilor de 58 milioane dolari (aprox. 267 mil. lei). În acest context, veniturile anualizate din IA sunt „aproape de 260 de ori” mai mari decât cele ale unităților cloud în acel moment și „cresc rapid”, potrivit aceleiași surse. Investiții: 200 miliarde dolari capex în 2026, cu pondere mare pentru IA Șeful Amazon a apărat strategia de investiții în IA, susținând că poziționează compania pentru profituri și flux de numerar liber mai mari în viitor. Planul de cheltuieli al grupului include investiții de capital (capex) estimate la 200.000 milioane dolari în acest an (aprox. 920 mld. lei), o parte semnificativă fiind direcționată către inteligență artificială și infrastructura aferentă. „Nu vom investi aproximativ 200.000 milioane de dolari în cheltuieli de capital în 2026 bazându-ne pe o presimțire.” Jassy a mai spus că o parte mare din investițiile viitoare ale AWS au deja angajamente din partea clienților și că se așteaptă să devină profitabile în 2027 și 2028. Chipuri proprii: peste 20 miliarde dolari anualizat și posibilă vânzare către terți Amazon a evidențiat și evoluția businessului de cipuri dezvoltate intern (inclusiv Graviton, Trainium și Nitro ), care și-ar fi dublat rata veniturilor anualizate din trimestrul IV 2025 și ar fi depășit 20.000 milioane dolari (aprox. 92 mld. lei), cu creștere „de trei cifre” de la an la an. În paralel, articolul notează că Amazon, Google și Meta Platforms își dezvoltă propriile cipuri pentru a reduce dependența de Nvidia. Jassy a afirmat că businessul de cipuri „este în plină expansiune” și schimbă economia AWS, adăugând că ar putea deveni „mult mai mare decât cred majoritatea” și că există suficientă cerere încât, pe viitor, Amazon ar putea vinde „rack-uri complete” către terți. [...]
BNR a automatizat validarea tranzacțiilor raportate de bănci, reducând drastic timpii de verificare , după ce a introdus roboți software care pot procesa „zeci de tranzacții pe zi”, față de situații în care analiza manuală a unei singure tranzacții putea dura până la trei zile, potrivit unui interviu acordat Economedia de Gabriel Grigorescu, expert în cadrul Serviciului de monitorizare a infrastructurilor pieței financiare din banca centrală. Proiectul a apărut din nevoia de a gestiona volume tot mai mari de date transmise către BNR și de a automatiza procesele de verificare. Soluția a fost dezvoltată cu tehnologia UiPath și, potrivit oficialului BNR, a fost construită „de la un capăt la altul” în trei luni, fiind pusă în producție la 01.01.2020. Ce se schimbă operațional pentru bănci și pentru BNR În noul flux, instituțiile de credit primesc răspuns pentru fiecare tranzacție, inclusiv dacă este greșită și, în acest caz, nu este acceptată. Din perspectiva BNR, automatizarea a redus semnificativ timpul de răspuns către bănci și a mutat o parte din efortul echipei de la verificări repetitive către supravegherea sistemului și utilizarea mai avansată a datelor. Grigorescu descrie și o schimbare de metodă: în loc să se bazeze doar pe mecanisme statistice sau econometrice și pe eșantioane, roboții permit căutarea automată a erorilor rare în volume foarte mari de tranzacții, inclusiv situații de tipul „dintr-un milion de tranzacții o singură tranzacție nu este corectă”. De la validare la analiză: anomalii, abuzuri și fraude Potrivit interviului, roboții software nu se limitează la validare, ci pot susține analize mai profunde pentru identificarea anomaliilor și a tiparelor greu de observat de un operator uman în condiții de volum mare și sarcini repetitive. Oficialul BNR spune că această capacitate a deschis „o nouă oportunitate” pentru analiza datelor. În același context, el menționează că roboții pot procesa datele atunci când sunt integrați într-un „ecosistem tehnologic”, iar BNR are, potrivit declarațiilor sale, un depozit de date (data warehouse) și soluții de analiză de tip business intelligence (instrumente software care agregă și analizează date pentru raportare și decizie). Acest ansamblu ar permite identificarea unor „comportamente anormale din piață”, abuzuri de piață, tranzacții frauduloase și elemente de conduită ale participanților. Cooperare europeană și limita majoră: calitatea datelor Soluția dezvoltată la nivel local este folosită și în cooperare cu alte autorități europene pentru a sprijini identificarea problemelor de calitate a datelor. Grigorescu precizează că BNR nu „exportă efectiv software-ul” către alte bănci centrale, dar susține că, prin cooperare, banca centrală ajută alte state membre să identifice probleme de calitate a datelor în propriile sisteme. Oficialul BNR indică drept factor critic calitatea datelor, pe care o descrie ca problemă recurentă la nivel european, și spune că instituția este interesată de componenta de supraveghere a pieței de capital și de tehnologia de inteligență artificială, cu accent pe două direcții: identificarea fraudelor și analiza comportamentului participanților la piață. De ce contează Dincolo de componenta tehnologică, schimbarea are un impact operațional direct: scurtează ciclul de validare și răspuns către bănci și crește capacitatea de control pe volume mari de date, într-un domeniu în care erorile rare pot conta disproporționat. În același timp, interviul sugerează că automatizarea împinge BNR spre un model de supraveghere mai granular, dependent însă de un element care rămâne vulnerabil: calitatea datelor raportate. [...]
