Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Honor își testează roboții umanoizi în condiții reale, trimițând două modele – „Lightning” și „Energetic Boy” – să participe la Beijing Yizhuang Marathon, un pariu operațional pe autonomie și rezistență, nu doar o demonstrație de laborator, potrivit Gizmochina.
Cei doi roboți, prezentați de directorul global de marketing al companiei, ar urma să ia startul pe 19 aprilie, într-o cursă care pune presiune pe capacitatea lor de a se orienta, de a reacționa la mediu și de a rula pe distanțe lungi fără intervenție umană constantă.
Honor susține că „Lightning” combină munca sa recentă din zona de producție inteligentă cu „AI întrupată” (inteligență artificială integrată într-un corp fizic, capabil să acționeze în lumea reală). Concret, compania indică:
Publicația notează că tocmai aceste capabilități vor fi puse la încercare în cursă, într-un traseu variat, departe de condițiile controlate ale unui laborator.
Cursa are 21,0975 km și este organizată de Guvernul Municipal din Beijing și China Media Group. Traseul pornește de la Tongming Lake și se încheie la Nanhaizi Park, combinând drumuri urbane, circuite de curse și porțiuni de parc.
Înaintea evenimentului, peste 70 de echipe – inclusiv patru din afara Chinei – au participat la un test nocturn la scară completă, organizat de Beijing Economic-Technological Development Area. Repetiția a inclus elemente precum navigația și răspunsul la situații de urgență, pentru a evalua cât de dificil este ca roboții umanoizi să funcționeze fiabil pe distanțe lungi.
Formatul competiției permite atât operare autonomă, cât și control de la distanță, însă regulile descurajează varianta din urmă prin penalizări de timp și restricții privind intervenția umană. Echipele care finalizează complet autonom ar putea fi luate în calcul pentru o intrare în Guinness World Records, mai arată sursa.
Recomandate
Microsoft reduce din integrarea Copilot în unele aplicații după reacții negative ale utilizatorilor , pe fondul criticilor venite și din partea Mozilla, care acuză compania că a împins funcții de inteligență artificială „fără consimțământul utilizatorului”, potrivit TechRadar . Miza, dincolo de disputa dintre rivali, este una operațională: cât control real au utilizatorii asupra funcțiilor AI integrate în software-ul de bază și cât de ușor pot fi dezactivate. Microsoft a fost criticată pentru încercările de a introduce Copilot „în aproape orice aplicație” din Windows, inclusiv în Notepad, Widgets și Snipping Tool, iar această „AI-ificare” a generat reacții repetate. În acest context, compania a decis să reducă („scale back”) funcții de învățare automată (machine learning) într-o selecție de aplicații proprii, semn că presiunea utilizatorilor începe să influențeze direcția de produs. Mozilla: integrarea forțată a AI, „fără solicitare și fără consimțământ” Într-o postare pe blogul oficial Mozilla , Linda Griffin, vicepreședinte pentru politici globale, susține că retragerea parțială a integrărilor AI este „decizia corectă”, dar o descrie ca pe un episod dintr-un tipar mai amplu în care Microsoft ar fi mers „prea departe fără consimțământul utilizatorului”. Griffin afirmă că extinderea Copilot a fost făcută „fără solicitare și fără consimțământ”, utilizatorii nefiind întrebați dacă își doresc funcții AI în aplicațiile lor. „Reducerea acestor integrări AI forțate este decizia corectă, dar acesta este doar cel mai recent exemplu în care Microsoft merge prea departe fără consimțământul utilizatorului.” Griffin atacă și motivația din spatele schimbării de ton a Microsoft, sugerând că atunci când compania spune că vrea să fie mai „intențională” cu Copilot, de fapt ar recunoaște că a ales în mod repetat să își servească interesele de business în detrimentul clienților. Acuzații de „modele de design înșelătoare” și control asupra alegerilor utilizatorilor Mozilla leagă integrarea Copilot de ceea ce numește un „tipar de modele de design înșelătoare” (deceptive design patterns) folosite pentru a influența alegerile utilizatorilor. TechRadar notează că Mozilla invocă cercetare comandată de organizație, potrivit căreia Microsoft ar utiliza tactici de design și distribuție care „anulează alegerea utilizatorului”. Exemplele menționate includ: bara de căutare din Windows care deschide Edge, nu browserul ales de utilizator; lipsa unui sistem de migrare a dispozitivului în sistemul de operare Microsoft; un traseu „convolut” pentru schimbarea browserului implicit. Alternativa Mozilla: un „întrerupător” unic pentru dezactivarea AI și setări persistente Mozilla își contrastează abordarea cu cea a Microsoft, susținând că funcțiile AI din browser pot fi dezactivate printr-un singur „kill switch” (un comutator unic de oprire), introdus după feedback vocal al utilizatorilor. Griffin spune că preferințele utilizatorilor rămân active și după actualizări, astfel încât instrumentele AI „nu se reactivează în tăcere” după un upgrade major. „Tu ar trebui să decizi dacă AI face parte din experiența ta de navigare. Nu Big Tech. Nu Mozilla. Tu.” Pentru utilizatori și companii, disputa indică o direcție mai largă: integrarea AI în aplicații uzuale avansează, dar acceptarea depinde tot mai mult de controlul explicit (opt-in/opt-out) și de transparența cu privire la schimbările introduse. TechRadar notează că Microsoft a fost deja forțată să își ajusteze planurile și în alte zone, după plângeri puternice, ceea ce sugerează că reacția utilizatorilor poate tempera ritmul și forma în care AI ajunge în produsele de masă. [...]
Huawei ar putea începe în curând exportul global de cipuri pentru inteligență artificială , ceea ce ar deschide un nou front de competiție pe piața hardware pentru AI, potrivit Huawei Central , care citează declarațiile unui consilier american pe politici și tehnologie. Afirmația îi aparține lui David Sacks , consilier al președintelui SUA pentru tehnologie și politici în domeniul inteligenței artificiale, care a spus într-un interviu că China „reduce constant” diferența tehnologică față de SUA. În acest context, el a indicat Huawei drept una dintre companiile chineze care au recuperat rapid teren în zona de proiectare și „ambalare” (packaging – etapa de integrare și interconectare a componentelor) pentru semiconductori AI. Potrivit lui Sacks, China nu ar mai fi la cinci ani în urma SUA în domeniul proiectării și ambalării cipurilor pentru AI, ci la „1,5–2 ani”. Pe acest fundal, el a estimat că Huawei ar putea începe „în curând” să livreze cipuri AI la nivel global, ceea ce ar intensifica competiția între producătorii de cipuri. „Deși Huawei este constrânsă în producția de GPU, recuperează foarte repede și este foarte probabil să devină un furnizor de hardware indispensabil pe piața globală în viitor. Ar putea începe în curând exportul de cipuri AI, declanșând o competiție acerbă pentru dominația stivei tehnologice globale.” Materialul mai notează că multe sarcini de lucru AI nu au nevoie de componente „de ultimă generație”, ceea ce ar putea avantaja o strategie axată pe îmbunătățirea soluțiilor existente. În plus, „unii oameni din industrie” citați de publicație susțin că, dacă Huawei poate produce cipuri AI performante la costuri competitive, ar putea rivaliza cu Nvidia și AMD. Deocamdată, este vorba despre o predicție, nu despre un calendar sau un anunț oficial de export: articolul nu oferă detalii despre piețe-țintă, volume, clienți sau aprobări de reglementare, iar rămâne de văzut în ce măsură estimarea se va materializa. [...]
Amazon a depășit 15 miliarde de dolari anual din servicii de inteligență artificială , o bornă care arată cât de repede se monetizează IA în cloud și cât de mult începe să cântărească în veniturile AWS, potrivit Mobile World Live . CEO-ul Amazon, Andy Jassy , a publicat pentru prima dată cifre concrete despre acest segment într-o scrisoare către acționari, indicând că veniturile anualizate din serviciile de IA ale companiei au trecut de 15.000 milioane dolari (aprox. 69 mld. lei). Conform rezultatelor din primul trimestru, veniturile din IA ar reprezenta circa 10% din cei 142.000 milioane dolari (aprox. 653 mld. lei) ai facturării anuale AWS. De ce contează: IA devine deja o linie de business materială în AWS Jassy a pus cifra în perspectivă printr-o comparație istorică: la trei ani după lansarea comercială a cloudului Amazon, compania avea o rată anuală a veniturilor de 58 milioane dolari (aprox. 267 mil. lei). În acest context, veniturile anualizate din IA sunt „aproape de 260 de ori” mai mari decât cele ale unităților cloud în acel moment și „cresc rapid”, potrivit aceleiași surse. Investiții: 200 miliarde dolari capex în 2026, cu pondere mare pentru IA Șeful Amazon a apărat strategia de investiții în IA, susținând că poziționează compania pentru profituri și flux de numerar liber mai mari în viitor. Planul de cheltuieli al grupului include investiții de capital (capex) estimate la 200.000 milioane dolari în acest an (aprox. 920 mld. lei), o parte semnificativă fiind direcționată către inteligență artificială și infrastructura aferentă. „Nu vom investi aproximativ 200.000 milioane de dolari în cheltuieli de capital în 2026 bazându-ne pe o presimțire.” Jassy a mai spus că o parte mare din investițiile viitoare ale AWS au deja angajamente din partea clienților și că se așteaptă să devină profitabile în 2027 și 2028. Chipuri proprii: peste 20 miliarde dolari anualizat și posibilă vânzare către terți Amazon a evidențiat și evoluția businessului de cipuri dezvoltate intern (inclusiv Graviton, Trainium și Nitro ), care și-ar fi dublat rata veniturilor anualizate din trimestrul IV 2025 și ar fi depășit 20.000 milioane dolari (aprox. 92 mld. lei), cu creștere „de trei cifre” de la an la an. În paralel, articolul notează că Amazon, Google și Meta Platforms își dezvoltă propriile cipuri pentru a reduce dependența de Nvidia. Jassy a afirmat că businessul de cipuri „este în plină expansiune” și schimbă economia AWS, adăugând că ar putea deveni „mult mai mare decât cred majoritatea” și că există suficientă cerere încât, pe viitor, Amazon ar putea vinde „rack-uri complete” către terți. [...]
BNR a automatizat validarea tranzacțiilor raportate de bănci, reducând drastic timpii de verificare , după ce a introdus roboți software care pot procesa „zeci de tranzacții pe zi”, față de situații în care analiza manuală a unei singure tranzacții putea dura până la trei zile, potrivit unui interviu acordat Economedia de Gabriel Grigorescu, expert în cadrul Serviciului de monitorizare a infrastructurilor pieței financiare din banca centrală. Proiectul a apărut din nevoia de a gestiona volume tot mai mari de date transmise către BNR și de a automatiza procesele de verificare. Soluția a fost dezvoltată cu tehnologia UiPath și, potrivit oficialului BNR, a fost construită „de la un capăt la altul” în trei luni, fiind pusă în producție la 01.01.2020. Ce se schimbă operațional pentru bănci și pentru BNR În noul flux, instituțiile de credit primesc răspuns pentru fiecare tranzacție, inclusiv dacă este greșită și, în acest caz, nu este acceptată. Din perspectiva BNR, automatizarea a redus semnificativ timpul de răspuns către bănci și a mutat o parte din efortul echipei de la verificări repetitive către supravegherea sistemului și utilizarea mai avansată a datelor. Grigorescu descrie și o schimbare de metodă: în loc să se bazeze doar pe mecanisme statistice sau econometrice și pe eșantioane, roboții permit căutarea automată a erorilor rare în volume foarte mari de tranzacții, inclusiv situații de tipul „dintr-un milion de tranzacții o singură tranzacție nu este corectă”. De la validare la analiză: anomalii, abuzuri și fraude Potrivit interviului, roboții software nu se limitează la validare, ci pot susține analize mai profunde pentru identificarea anomaliilor și a tiparelor greu de observat de un operator uman în condiții de volum mare și sarcini repetitive. Oficialul BNR spune că această capacitate a deschis „o nouă oportunitate” pentru analiza datelor. În același context, el menționează că roboții pot procesa datele atunci când sunt integrați într-un „ecosistem tehnologic”, iar BNR are, potrivit declarațiilor sale, un depozit de date (data warehouse) și soluții de analiză de tip business intelligence (instrumente software care agregă și analizează date pentru raportare și decizie). Acest ansamblu ar permite identificarea unor „comportamente anormale din piață”, abuzuri de piață, tranzacții frauduloase și elemente de conduită ale participanților. Cooperare europeană și limita majoră: calitatea datelor Soluția dezvoltată la nivel local este folosită și în cooperare cu alte autorități europene pentru a sprijini identificarea problemelor de calitate a datelor. Grigorescu precizează că BNR nu „exportă efectiv software-ul” către alte bănci centrale, dar susține că, prin cooperare, banca centrală ajută alte state membre să identifice probleme de calitate a datelor în propriile sisteme. Oficialul BNR indică drept factor critic calitatea datelor, pe care o descrie ca problemă recurentă la nivel european, și spune că instituția este interesată de componenta de supraveghere a pieței de capital și de tehnologia de inteligență artificială, cu accent pe două direcții: identificarea fraudelor și analiza comportamentului participanților la piață. De ce contează Dincolo de componenta tehnologică, schimbarea are un impact operațional direct: scurtează ciclul de validare și răspuns către bănci și crește capacitatea de control pe volume mari de date, într-un domeniu în care erorile rare pot conta disproporționat. În același timp, interviul sugerează că automatizarea împinge BNR spre un model de supraveghere mai granular, dependent însă de un element care rămâne vulnerabil: calitatea datelor raportate. [...]
Meta își mută centrul de greutate operațional spre AI , inclusiv prin dezvoltarea unui „Zuckerberg” digital care să poată interacționa cu angajații în locul fondatorului, într-un proiect aflat încă la început, potrivit Ziarul Financiar , care citează Financial Times. Grupul, evaluat la 1,6 trilioane de dolari (aprox. 7,4 trilioane lei), lucrează la personaje 3D fotorealiste bazate pe inteligență artificială, cu care utilizatorii ar putea interacționa în timp real, potrivit a patru persoane familiarizate cu subiectul. Compania ar fi început recent să prioritizeze un personaj AI inspirat de Mark Zuckerberg, conform a trei dintre aceste surse. Una dintre surse spune că Zuckerberg este implicat personal în antrenarea și testarea versiunii sale animate, care ar putea oferi conversații și feedback angajaților. Personajul ar fi antrenat pe baza manierismelor, tonului și declarațiilor publice ale lui Zuckerberg, dar și pe reflecțiile sale recente despre strategiile companiei, astfel încât angajații „să se poată simți mai conectați” la fondator prin interacțiuni. Reorganizare în jurul AI și implicare directă a lui Zuckerberg Demersul este prezentat ca parte a unei reorganizări mai ample a Meta în jurul AI. Potrivit unor persoane familiarizate cu situația, Zuckerberg a devenit tot mai implicat în coordonarea eforturilor de inteligență artificială, iar una dintre surse afirmă că petrece între cinci și zece ore pe săptămână programând pentru proiecte interne și participând la evaluări tehnice. Proiectul „Zuckerberg AI” este separat de inițiativa de a construi un „agent CEO” care să îl sprijine în rolul său (de exemplu, prin găsirea rapidă a informațiilor), idee relatată pentru prima dată de Wall Street Journal, potrivit materialului. Semnal către investitori: produse noi și reacție pozitivă în piață În ultimul an, Zuckerberg ar fi accelerat investițiile, vorbind despre dezvoltarea unei „superinteligențe personale” și despre recuperarea decalajului față de rivali precum OpenAI și Google în construirea unor modele de ultimă generație. Miercuri, Meta a lansat Muse Spark , descris ca un model mic, închis, „creat special pentru un scop precis”, destinat utilizării în produsele companiei, cu capabilități avansate în domenii precum raționamentul în sănătate și înțelegerea vizuală. Investitorii au reacționat pozitiv, iar acțiunile Meta au urcat cu 7% în ziua respectivă, potrivit informațiilor citate. Context: „personaje AI”, extindere și controverse Meta a lansat în septembrie 2023 asistentul Meta AI și o serie de chatboți cu personalități diferite, inspirate de celebrități precum Snoop Dogg, care au acceptat folosirea vocii și imaginii. Așa-numitele „personaje AI” ar fi fost dezvoltate după ce Zuckerberg a observat succesul start-up-ului Character AI, mai ales în rândul utilizatorilor tineri, potrivit mai multor persoane familiarizate cu subiectul. Ulterior, compania a lansat și „AI Studio”, care permite utilizatorilor să își creeze propriile personaje AI sau creatorilor să construiască versiuni AI ale lor pentru a discuta cu fanii. Inițiativele au generat însă controverse anul trecut, după relatări că utilizatorii generau personaje explicit sexuale, pe fondul preocupărilor publice și ale autorităților privind siguranța copiilor; din ianuarie, Meta a restricționat accesul adolescenților la personajele sale AI. [...]
Atacurile repetate asupra locuinței lui Sam Altman ridică miza de securitate în jurul OpenAI , după ce poliția din San Francisco a anunțat arestarea a doi suspecți în legătură cu un nou incident cu focuri de armă, potrivit IT Home . Poliția a reținut doi suspecți — Amanda Tom (25 de ani) și Muhammad Tariq Hussain (23 de ani) — acuzați de „tragere din culpă” (incident cu armă de foc tratat ca infracțiune, fără intenție dovedită în acest stadiu), conform informațiilor citate de publicație din The San Francisco Standard. În raportul preliminar, incidentul ar fi avut loc duminică dimineața, la ora locală 01:40, când o berlină Honda cu două persoane ar fi trecut pe lângă locuința lui Altman, apoi s-ar fi oprit în fața casei. Ce spune raportul poliției despre incident Conform raportului de intervenție, coroborat cu imagini de supraveghere și declarațiile personalului de securitate al locuinței, pasagerul din dreapta ar fi scos mâna pe geam și ar fi tras un foc de armă spre latura proprietății dinspre Lombard Street. Agenții de pază au declarat că au auzit împușcătura, iar mașina a părăsit apoi zona. Camerele de supraveghere au surprins numărul de înmatriculare, iar poliția a identificat vehiculul și i-a oprit pe cei doi suspecți în zona 2000 Taylor Street. În urma percheziției la domiciliul acestora, polițiștii ar fi găsit trei arme de foc. Context: al doilea incident în două zile Acesta ar fi al doilea atac asupra locuinței CEO-ului OpenAI în decurs de două zile. Potrivit materialului, primul incident a avut loc vineri dimineața, când un bărbat de 20 de ani din Texas, Daniel Alejandro Moreno-Gama, ar fi aruncat un „cocktail Molotov” (sticlă cu material inflamabil) spre poarta metalică dinspre Chestnut Street, în jurul orei 03:40. Focul ar fi fost stins de personalul de securitate, iar momentul ar fi fost surprins de camere. OpenAI ar fi transmis că, la scurt timp după incident, echipa de securitate de la sediul companiei din Mission Bay a observat o persoană care semăna cu suspectul, care ar fi făcut amenințări la adresa clădirii; aceasta a fost ulterior reținută de poliție. În ambele cazuri, nu au fost raportate victime. De ce contează pentru industrie Seria de incidente evidențiază presiunea de securitate care poate apărea în jurul liderilor companiilor de inteligență artificială, într-un moment în care dezbaterea publică despre riscuri și efecte sociale se intensifică. IT Home notează că Altman a scris după incidentul cu dispozitiv incendiar: „Teama și anxietatea oamenilor față de inteligența artificială sunt rezonabile. Asistăm la cea mai mare transformare pe termen lung a societății, poate din istorie.” Potrivit sursei, Moreno-Gama a fost încarcerat vineri după-amiază în închisoarea comitatului San Francisco, fiind acuzat de tentativă de omor, incendiere și deținere sau fabricare de dispozitive incendiare, între altele. În cazul incidentului cu focuri de armă, ancheta este în desfășurare, iar acuzațiile menționate sunt cele comunicate în acest stadiu de poliție. [...]
