Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
NVIDIA își mută setările grafice într-o singură aplicație , iar vechiul „ NVIDIA Control Panel ” este împins în plan secund pe măsură ce „NVIDIA App” preia rolul de interfață principală pentru utilizatori, potrivit Android Headlines . Schimbarea contează operațional: pentru administrarea plăcilor video, utilizatorii vor ajunge să depindă tot mai mult de o singură aplicație, cu impact direct asupra modului în care sunt accesate și gestionate setările. Din informațiile disponibile în material, direcția este una de consolidare: NVIDIA App devine punctul central pentru control și configurare, în timp ce aplicația separată „NVIDIA Control Panel” își pierde relevanța în fluxul normal de utilizare. Pentru utilizatori, asta înseamnă o tranziție de la un model „două aplicații pentru setări” la unul în care setările sunt reunite într-un singur loc. Ce se schimbă, concret, pentru utilizatori Mutarea „controlului” către NVIDIA App poate avea câteva consecințe practice, în funcție de cum este implementată tranziția: accesarea setărilor și a opțiunilor de configurare se va face preponderent din NVIDIA App, nu dintr-o aplicație separată; experiența de administrare a driverelor și a setărilor grafice tinde să fie unificată, ceea ce reduce fragmentarea dintre instrumente; utilizatorii obișnuiți cu vechiul panou de control vor trebui să se adapteze la o interfață și un flux de lucru diferite. La ce să se aștepte piața Materialul indică o schimbare de direcție în produs, dar nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre calendar (când dispare efectiv Control Panel) sau despre eventuale limitări/funcții care rămân exclusiv în vechea aplicație. În lipsa acestor precizări, singura concluzie solidă este că NVIDIA împinge utilizatorii către NVIDIA App ca soluție principală de administrare. [...]
Comisia Europeană pregătește o alocare preferențială a spectrului mobil-satelit, care ar limita accesul Starlink și Kuiper la doar o treime din banda UE de 2 GHz , potrivit The Next Web . Măsura, așteptată să fie confirmată miercuri la Bruxelles, este un semnal de politică industrială cu impact direct asupra competiției pe viitoarele servicii „direct-to-device” (conectare directă a telefonului la satelit) în Europa. Decizia vizează banda de 2 GHz pentru servicii mobile-satelit (MSS), un „strat” reglementat și protejat de interferențe, folosit pentru conectivitate în zone unde rețelele mobile terestre nu ajung. Concret, este vorba despre 30 MHz împărțiți în două segmente de frecvențe: 1980–2010 MHz și 2170–2200 MHz. Licențele actuale, acordate în 2009 către Inmarsat (astăzi Viasat ) și Solaris (astăzi EchoStar), expiră în mai 2027, iar alocarea de după 2027 este miza deciziei de miercuri. Ce schimbă propunerea: „două treimi pentru UE”, o treime pentru restul Structura pregătită de Comisie ar rezerva două treimi din bandă pentru companii înregistrate în UE, cu Regatul Unit și Norvegia eligibile să participe la această tranșă. Starlink, Project Kuiper (Amazon) și alte companii din afara UE ar putea concura doar pentru treimea rămasă, printr-o selecție competitivă standard. Din perspectiva pieței, efectul nu este o excludere totală, ci o comprimare a pieței adresabile pentru jucătorii americani: accesul lor la spectrul armonizat la nivelul întregii Uniuni ar fi limitat la o felie de o treime. Legătura cu IRIS2 și „autonomia strategică” în spațiu În practică, tranșa rezervată ar favoriza operatorii din spatele IRIS2, constelația europeană multi-orbită de 290 de sateliți, construită de consorțiul SpaceRISE (SES, Eutelsat și Hispasat), cu Airbus, Thales Alenia Space și OHB între contractori. Concesiunea IRIS2 pe 12 ani a fost semnată în decembrie 2024, la un cost estimat de 10,5 miliarde euro (aprox. 52,5 miliarde lei), din care circa 6,5 miliarde euro (aprox. 32,5 miliarde lei) provin din fonduri publice. Serviciile guvernamentale ar urma să înceapă în 2030. Publicația plasează decizia în contextul unei strategii mai largi de „autonomie strategică” a UE în spațiu, alimentată de două preocupări: dependența de Starlink (accentuată de amenințări publice privind retragerea serviciului în Ucraina) și o tendință mai amplă în 2026 de restrângere a accesului firmelor americane la categorii considerate strategice (de la instrumente de securitate cibernetică bazate pe inteligență artificială la suveranitatea cloud și echipamente pentru fabricarea cipurilor). Incumbenții Viasat și EchoStar, prinși între reguli și licențele actuale Viasat și EchoStar, deși dețin astăzi licențele, ar intra în categoria „non-UE” în noua schemă, fiind companii listate în SUA. The Next Web notează că Viasat a făcut lobby în ultimele 18 luni pentru prelungirea spectrului S-band, folosit în principal pentru European Aviation Network, operată împreună cu Deutsche Telekom. Rămâne neclar dacă actualii deținători ar putea obține acces la tranșa „europeană” prin asocieri (joint-venture) sau ajustări de structură corporativă — o întrebare pe care anunțul de miercuri ar putea să nu o lămurească pe deplin. De ce contează pentru operatori: spectrul de 2 GHz ca „bază” reglementată pentru D2D Banda de 2 GHz este descrisă ca prea îngustă pentru a susține singură un serviciu la scară „Starlink”, însă oferă exact componenta pe care operatorii mobili o caută: un cadru armonizat la nivelul UE, protejat de interferențe și reglementat, pe care să ruleze traficul „direct-to-device”. În acest sens, rezervarea a două treimi pentru firme europene ar face „preferențial viabile” serviciile europene D2D, fără a le face imposibile pe cele americane. Comisia Europeană este așteptată să publice propunerea formală miercuri după-amiază, ora Bruxelles-ului. Detaliile ar putea suferi modificări înainte de anunțul oficial, potrivit persoanelor citate în material. [...]
Apple pregătește în iOS 27 o interfață Siri cu temă întunecată obligatorie , o schimbare de utilizare care ar urma să se aplice indiferent dacă iPhone-ul este setat pe modul „light” sau „dark”, potrivit 9to5Mac , care citează o nouă relatare a lui Mark Gurman (Bloomberg). Ce se schimbă, concret, în interfața Siri Informațiile din raport indică două direcții principale pentru noul „UI” (interfață) Siri din iOS 27: Culori inspirate din identitatea vizuală WWDC 2026 : animațiile și câmpurile de introducere a textului ar urma să folosească aceleași culori ca logo-ul WWDC 2026 (nuanțe de auriu și albastru, pe fundal întunecat, cu accente luminoase). Temă întunecată fără opțiune de „light mode” : noua interfață ar folosi „dark colors” și, „cel puțin deocamdată”, nu ar avea variantă pe fundal deschis. Gurman mai descrie și „bara” de tip „Search” sau „Ask” din partea de sus a iOS 27 ca având fundal întunecat și un cursor care clipește în aceleași culori ca animațiile din grafica WWDC. De ce contează: impact operațional pentru utilizatori și dezvoltatori Dacă informația se confirmă, decizia de a păstra Siri într-o temă întunecată permanentă ar fi o abatere rară de la abordarea Apple de a oferi o experiență consecventă între modurile de afișare. Practic, utilizatorii care preferă interfețe luminoase ar putea vedea o zonă importantă din sistem (interacțiunea cu Siri) afișată diferit față de restul telefonului. În același timp, faptul că Apple își aliniază interfața Siri cu grafica WWDC sugerează o direcție de design mai „unificată” între marketingul evenimentului și elementele din sistemul de operare — iar asta poate influența și modul în care aplicațiile și extensiile care interacționează cu Siri vor trebui să arate în practică. Context: prezentarea e așteptată în mai puțin de două săptămâni 9to5Mac notează că Apple urmează să prezinte „major Siri overhaul” (o revizie majoră) în mai puțin de două săptămâni, iar detaliile de design vin pe fondul mai multor relatări anterioare atribuite lui Gurman despre capabilitățile viitoarei versiuni Siri din iOS 27. Rămâne de văzut dacă interfața fără „light mode” va fi o alegere finală sau o limitare temporară, așa cum este formulat în raport („at least for now”). [...]
Apple a început distribuirea iOS/iPadOS 26.6 Beta 1 pentru dezvoltatori , o actualizare care deschide următorul ciclu de testare înaintea lansării publice și poate influența calendarul de corecții și optimizări pentru aplicații, potrivit IT Home . Versiunea „Developer Preview Beta 1” (previzualizare pentru dezvoltatori) are numărul intern de compilare 23G5028e și vine la 18 zile după precedentul pachet Beta/RC, conform aceleiași surse. IT Home precizează că articolul a fost publicat automat și că detaliile despre schimbările concrete din actualizare urmează să fie prezentate ulterior. Ce înseamnă pentru utilizatori și dezvoltatori Actualizarea este destinată în primul rând dezvoltatorilor, care o folosesc pentru a verifica compatibilitatea aplicațiilor și eventuale probleme apărute în noua versiune de sistem. Pentru utilizatorii obișnuiți, relevanța este indirectă: ritmul acestor versiuni Beta indică faptul că Apple continuă să itereze pe iOS/iPadOS 26, iar corecțiile ajung, de regulă, mai târziu și în versiunile stabile. Cum se poate instala (din informațiile din sursă) IT Home descrie două rute de instalare, în funcție de tipul de program: Versiune Beta publică : necesită înscriere în „ Apple Beta Software Program ”, apoi actualizarea din „Setări” → „General” → „Actualizare software” → „Actualizări Beta”. Versiune pentru dezvoltatori (Developer Preview) : necesită autentificare/înregistrare în „ Apple Developer Program ”, apoi actualizarea din „Setări” → „General” → „Actualizare software”. Publicația mai indică și o pagină de referință cu firmware și jurnale de modificări pentru iOS/iPadOS/macOS: „苹果 iOS / iPadOS / macOS 固件下载 / 更新日志大全”. Context: ultima versiune stabilă menționată În istoricul de lansări inclus în material, cea mai recentă versiune stabilă enumerată este iOS 26.5 (23F77) , datată 12 mai 2026. Pentru iOS/iPadOS 26.6 Beta 1, IT Home nu publică încă lista de noutăți și schimbări, urmând să revină cu detalii. [...]
Meta a folosit munca dezvoltatorilor concediați pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială , într-un proces care ridică probleme operaționale și de încredere internă, potrivit WinFuture . Compania ar fi înregistrat activitatea de lucru și ar fi introdus codul scris de angajați în „învățarea” algoritmilor, chiar în perioada în care aceștia așteptau confirmarea concedierii. Meta taie în prezent aproximativ 8.000 de posturi, adică circa 10% din forța de muncă globală. Angajații vizați au rămas aproape o lună în incertitudine după anunțul din aprilie, înainte de încetarea efectivă a contractelor. Cum ar fi fost folosită munca angajaților în antrenarea AI În intervalul de tranziție, dezvoltatorii au continuat să scrie cod pentru produse-cheie ale grupului, iar acest cod ar fi fost folosit direct ca date de antrenare pentru modelele interne de inteligență artificială. Publicația descrie și existența unui sistem intern de monitorizare care ar fi înregistrat activitatea de pe dispozitivele de lucru. Într-o discuție internă, Mark Zuckerberg ar fi justificat abordarea prin faptul că dezvoltatorii companiei sunt „mai inteligenți” decât furnizorii externi, ceea ce i-ar face o sursă mai bună de date pentru automatizarea programării. Înregistrare audio „scursă” și reacții WinFuture notează că site-ul Futurism a relatat despre un fragment audio ajuns în spațiul public, care ar susține declarațiile conducerii. Din această perspectivă, procesul ar fi fost gestionat intenționat, cu un beneficiu tehnic: AI-ul ar învăța de la specialiști, ceea ce ar reduce rata erorilor în rezultatele generate. Metoda a atras critică și indignare, în special pentru că angajații ar fi contribuit la optimizarea unor sisteme care ar urma să le preia sarcinile. Potrivit articolului, dezvoltatorii nu ar fi primit o compensație suplimentară și nici nu ar fi fost informați despre scopul exact al colectării datelor. Miza financiară: investiții masive și reorganizare În paralel cu reducerile de personal, Meta își reorientează bugetele către dezvoltarea algoritmilor și ar intenționa să investească între 169 și 195 miliarde de dolari (aprox. 778–897 miliarde lei) în extinderea tehnologiei. Totodată, circa 7.000 de angajați rămași ar fi fost mutați în departamente noi. În ansamblu, cazul indică o accelerare a strategiei de automatizare în marile companii de tehnologie, cu un potențial câștig operațional pe termen scurt, dar cu un cost dificil de cuantificat: erodarea încrederii interne atunci când datele de muncă sunt folosite pentru a antrena sisteme care pot înlocui chiar rolurile celor care le-au „hrănit” cu informație. [...]
China extinde controlul asupra mobilității specialiștilor în inteligență artificială, cerând aprobări înainte de călătoriile internaționale inclusiv pentru angajați din firme private , o măsură care poate afecta direct colaborările transfrontaliere și fluxul de talente din industrie, potrivit Tom's Hardware . Restricțiile ar viza persoane care lucrează în companii de stat, fondatori de startup-uri și angajați ai companiilor private, pe fondul evaluării lor ca „active strategice” pentru ambițiile Chinei în domeniul AI, conform unei relatări Bloomberg (citată de publicație). Până acum, China limita deja călătoriile internaționale pentru anumite categorii-cheie, precum cercetători seniori din instituții publice de educație, oameni de știință din domeniul nuclear și executivi de top ai companiilor de stat; extinderea către zona privată este însă o mișcare mai puțin obișnuită, chiar și pentru Beijing. Cine intră pe listă și ce nu este încă lămurit Nu există, deocamdată, ghidaj oficial privind rolurile, nivelul de expertiză sau senioritatea care intră sub incidența aprobărilor de călătorie. Sursele Bloomberg citate indică faptul că selecția ar fi făcută în funcție de impactul persoanelor asupra obiectivelor Chinei în AI, nu doar după angajator sau poziția din organigramă. Publicația notează că măsura ar extinde o directivă guvernamentală anterioară, în cadrul căreia unii ingineri AI aveau obligația de a raporta planurile de călătorie în străinătate, dar puteau totuși să plece când era necesar. Miza: reducerea riscului de „scurgere” de tehnologie și talente Contextul invocat este competiția globală pentru specialiști și protejarea tehnologiilor sensibile. Tom’s Hardware leagă această abordare de preocuparea autorităților chineze privind transferul de proprietate intelectuală și de talente către SUA, menționând că politica ar urmări să reducă riscul de divulgare a unor tehnologii-cheie, inclusiv în situații în care startup-uri chineze își mută operațiunile în afara țării (exemplul dat: Singapore ). În același timp, articolul punctează presiunea financiară din piața globală de AI: companii americane ar cheltui sume foarte mari pentru recrutarea de experți, inclusiv prin bonusuri de 100 milioane dolari (aprox. 460 milioane lei) și pachete de până la 1,25 miliarde dolari (aprox. 5,75 miliarde lei) pe patru ani, potrivit exemplelor citate. Efecte posibile pentru industrie Tom’s Hardware avertizează că măsura ar putea avea consecințe contrare intenției declarate de protecție: ar putea descuraja specialiștii chinezi aflați deja în străinătate să se întoarcă pentru a-și reconstrui cariera în China; i-ar putea împinge pe unii ingineri AI din China, care își doresc o carieră internațională, să plece mai devreme, înainte de a fi incluși pe listele de restricții, dezvoltându-și competențele în afara țării. În lipsa unor criterii oficiale publice, rămâne neclar cât de larg va fi aplicată politica și cât de mult va afecta, în practică, mobilitatea specialiștilor din AI din sectorul privat. [...]
Xiaomi a publicat înainte de lansare prețurile din zona euro pentru trei noi dispozitive purtabile, între 99,99 și 219,99 euro , potrivit NotebookCheck . Mișcarea fixează reperele de cost pentru gama sa de wearables în Europa chiar înaintea evenimentului global programat pe 28 mai. În listările timpurii citate de publicație apar două brățări inteligente din seria Smart Band 10 Pro și un ceas Watch S5 în versiunea de 46 mm, toate vizate pentru disponibilitate în zona euro „mai târziu în această lună”. Prețuri anunțate pentru zona euro Smart Band 10 Pro: 99,99 euro (aprox. 510 lei), culori Black, Silver și Pink Smart Band 10 Pro NFC: 119,99 euro (aprox. 610 lei), variante Black, Silver și Pearl White Watch S5 46 mm: 219,99 euro (aprox. 1.120 lei), culori Black, Green, Grey și Blue NFC (Near Field Communication) este funcția care permite plăți/contactless și alte interacțiuni la distanță foarte mică, iar în acest caz apare ca variantă separată, cu preț mai mare. Ce diferențiază modelul de top din listă Watch S5 46 mm este cel mai scump dintre cele trei produse, iar NotebookCheck notează două elemente cheie: un ecran mai luminos decât al variantelor Smart Band 10 Pro și o autonomie de până la 21 de zile. Context: lansare globală pe 28 mai Publicația mai arată că Xiaomi pregătește un eveniment global pe 28 mai și că, în paralel, compania promovează pe rețelele sociale modelele Xiaomi 17T și 17T Pro. În același timp, Xiaomi a lansat internațional tableta Poco Pad C1, iar Smart Band 10 Pro și Redmi Headphones Neo sunt deja disponibile în Japonia. [...]
SpaceX cere Pentagonului o majorare de cinci ori a tarifului pe terminalele Starlink folosite în operațiuni militare peste Iran , într-un moment în care dependența operațională a armatei americane de rețeaua companiei îi oferă acesteia o pârghie comercială rară, potrivit The Next Web . Concret, SpaceX ar fi transmis Departamentului Apărării că ar trebui să plătească aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei) pe terminal, față de circa 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) cât plătește în prezent, conform unei investigații Reuters . Argumentul companiei: pentru ghidarea dronelor americane de atac, Pentagonul ar consuma un „nivel de serviciu” mai apropiat de cel de 25.000 de dolari, din cauza cerințelor de latență (întârzierea semnalului), redundanță și rezervă de bandă. Miza este una operațională: disputa se leagă de rolul Starlink în ghidarea dronelor LUCAS, descrise ca un echivalent american mai ieftin al familiei iraniene Shahed-136. Aceste drone ar depinde de conexiunea satelitară pentru actualizări de ghidaj și confirmări după lovituri. Departamentul Apărării ar fi respins solicitarea de preț, potrivit aceleiași relatări. O a doua negociere: „direct-to-cell” peste Iran, cu costuri mari Pe lângă tariful pe terminale, SpaceX ar fi cerut și până la 500 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) în avans și 100 milioane de dolari pe lună (aprox. 460 milioane lei) pentru a opera o capabilitate „direct-to-cell” (conectare directă la telefon) peste Iran, astfel încât cetățenii iranieni să poată ocoli întreruperile de internet impuse de autorități folosind telefoane mobile obișnuite. Oficiali din zona apărării ar fi reacționat „alarmați” la nivelul costurilor, iar programul ar fi încă în negociere, potrivit Reuters. De ce contează: dependența de un singur furnizor devine risc strategic și cost În lectura The Next Web, cele două dispute au o trăsătură comună: dependența tot mai mare a Pentagonului de SpaceX — pentru lansări, conectivitate Starlink, variante militare Starshield și stratul experimental „direct-to-cell” — îi dă companiei o putere de negociere neobișnuită. În paralel, Pentagonul ar finanța discret, de circa 18 luni, dezvoltarea de alternative, iar argumentul intern ar fi că problema strategică este dependența de un singur furnizor, nu doar prețul. Ca semnal de piață, publicația notează că Amazon își intensifică implementările comerciale pentru Project Kuiper , iar compania suedeză TERASi a prezentat recent RU1, un terminal militar de comunicații conceput explicit să fie „ferit de interferența” unui CEO-miliardar. SpaceX și Pentagonul au refuzat să comenteze oficial cifrele menționate de Reuters. [...]
BNP Paribas își pregătește apărarea cibernetică pentru o nouă generație de atacuri asistate de AI , colaborând cu Mistral la un model european „suveran” care să reducă dependența de accesul restricționat la instrumente americane precum Mythos, potrivit The Next Web . Miza este una operațională și de risc: în timp ce unele bănci și companii mari din SUA au acces la astfel de sisteme, instituțiile europene nu îl pot obține în mod fiabil, iar supraveghetorii avertizează că această asimetrie poate lăsa apărătorii „structural” în urmă dacă atacatorii pun mâna pe capabilități similare. De ce contează: accesul la „Mythos-class” schimbă raportul atac–apărare Articolul descrie Mythos ca un sistem AI cu acces restricționat, lansat de Anthropic, capabil să identifice și să exploateze vulnerabilități „la viteza mașinii”. În testări controlate, modelul ar fi produs exploit-uri funcționale din prima încercare în peste 83% din cazuri, depășind adesea echipe umane de tip „red team” (specialiști care simulează atacuri pentru a testa apărarea). Accesul la Mythos ar fi fost limitat la aproximativ 40–50 de organizații, în principal firme mari de tehnologie din SUA, parteneri americani din zona de securitate națională și câteva bănci americane (inclusiv JPMorgan Chase). Nicio bancă europeană nu ar fi pe listă. În paralel, Banca Centrală Europeană a avertizat în ultimele săptămâni că instrumentele de tip Mythos schimbă „imaginea amenințărilor” pentru bănci, indiferent cine are acces la ele. Frank Elderson (BCE) a transmis băncilor că, dacă atacatorii obțin un model comparabil, apărătorii fără un astfel de instrument vor porni cu un dezavantaj structural. Ce încearcă să facă Mistral și de ce intră BNP Paribas în ecuație În acest context, Mistral încearcă să umple golul prin dezvoltarea unui model axat pe securitate cibernetică, prezentat drept alternativă europeană „suverană” la Mythos. Implicarea BNP Paribas este prezentată ca cel mai concret semnal de până acum că sectorul bancar european este dispus să susțină financiar și comercial un astfel de proiect, în loc să aștepte deblocarea discuțiilor dintre Bruxelles și Anthropic. Banca și Mistral au deja un acord comercial pe trei ani, semnat în februarie, care acoperă gama mai largă de modele Mistral, potrivit informațiilor citate. Limitări și incertitudini: capabilitățile nu sunt demonstrate independent Ce va putea face efectiv modelul cibernetic Mistral rămâne neclar „pe baza raportărilor publice” și nu a fost demonstrat independent, notează publicația. Mythos este descris ca un sistem antrenat să combine descoperirea vulnerabilităților cu generarea de exploit-uri într-un singur flux de lucru, iar replicarea acestor capabilități fără acces la datele de „red team” acumulate de Anthropic nu ar fi simplă. În plus, nici BNP Paribas, nici Mistral nu au comentat specific informațiile dintr-un reportaj Bloomberg menționat de The Next Web, iar Mythos „nu a fost demonstrat în teren” împotriva unei bănci europene până în prezent, conform articolului. [...]
DIGI trece la prețuri în euro pentru serviciile de telecomunicații, iar facturarea rămâne în lei la cursul BNR , o schimbare care mută riscul de curs valutar către client și face costurile lunare mai sensibile la fluctuațiile leu/euro, potrivit DIGI . Operatorul spune că își actualizează structura tarifară pentru internet fix, televiziune, telefonie fixă și mobilă „pe fondul evoluției generalizate și constante a cheltuielilor operaționale” și al deprecierii leului față de principalele valute. Prețurile tuturor serviciilor și echipamentelor vor fi exprimate în euro și vor fi facturate în lei, la cursul oficial al Băncii Naționale a României din ziua emiterii facturii. Calendarul aplicării: 27 mai pentru grilă, 1 iulie pentru contractele în derulare DIGI precizează că, începând cu 27.05.2026, grila tarifară aplicabilă serviciilor de telecomunicații și costurile echipamentelor aferente se vor actualiza. Pentru clienții cu contracte deja în vigoare la această dată, modificările vor fi aplicabile de la 1 iulie 2026, iar aceștia vor fi notificați cu privire la noile tarife exprimate în euro, „conform prevederilor legale și contractuale”. Motive invocate: costuri operaționale, energie, taxe și inflație Compania arată că au trecut „mai mult de 7 ani” de la ultima actualizare a tarifelor și enumeră mai mulți factori care ar fi crescut presiunea pe costuri: deprecierea leului, scumpirea energiei electrice, majorări sau introduceri de taxe și impozite și creșteri anuale importante ale inflației. În același timp, DIGI menționează investiții realizate în această perioadă, inclusiv extinderea rețelei de fibră optică și dezvoltarea serviciilor mobile (4G și 5G), argumentând că trecerea la o „monedă de referință stabilă” urmărește un cadru mai predictibil și corelat cu dinamica actuală a costurilor. Ce se schimbă concret la mobil: reduceri pentru mai multe abonamente pe același cont Pe segmentul de telefonie mobilă, DIGI indică o structură de preț cu reduceri progresive pentru abonamente multiple asociate aceluiași cont: pachetul „Nelimitat” pornește de la 5 euro/lună pentru un singur număr; 4 euro/lună pentru 2 abonamente; 3,5 euro/lună pentru 3 abonamente; 3 euro/lună pentru 4 până la 7 abonamente. Compania mai afirmă că „anumite tarife mobile”, deja exprimate în euro, vor avea „ușoare scăderi”, fără a detalia în fragmentul disponibil care sunt acestea. [...]
vivo X500 Pro ar putea ridica miza în zona flagship prin trecerea la 2 nm și o baterie de 7.000 mAh , potrivit informațiilor apărute în China și preluate de Mobilissimo . Dacă se confirmă, combinația dintre un procesor pe 2 nm (o generație de fabricație mai avansată, asociată de regulă cu eficiență energetică mai bună) și o capacitate mare a bateriei ar putea împinge autonomia și performanța peste nivelul actual al gamei. Sursele citate indică faptul că vivo X500 Pro ar urma să folosească un MediaTek Dimensity 9600 , dezvoltat pe arhitectură de 2 nm. În paralel, telefonul ar primi și schimbări la nivel de cameră față de vivo X300 Pro, predecesorul său. Cameră: senzor mare pe principal și periscop de 64 MP Pe partea foto, modelul ar urma să vină cu: cameră principală de 50 MP, cu senzor de 1/1.28 inch și tehnologie LOFIC, menită să îmbunătățească fotografiile în lumină dificilă; cameră ultrawide de 50 MP; cameră periscopică de 64 MP, cu zoom optic 2X. Senzorul pentru zoom ar fi un Sony IMX06H „de generație nouă”. În același context, informațiile sugerează că vivo ar păstra o cameră periscopică de 200 MP pentru modelul de vârf al seriei, posibil vivo X500 Pro Max. Autonomie și ecran: baterie de 7.000 mAh și OLED LTPO de 6,37 inch La capitolul autonomie, vivo X500 Pro ar urma să integreze o baterie de 7.000 mAh, un prag ridicat pentru zona de top. Ecranul ar fi un OLED LTPO plat de 6,37 inch, cu rezoluție 1.5K și rată de reîmprospătare crescută. Telefonul ar rula Android 17, cu OriginOS peste. Calendar: lansare în septembrie în China, global spre final de an Conform acelorași informații, lansarea ar urma să aibă loc în septembrie în China, iar la nivel global ar putea ajunge spre finalul anului, posibil în noiembrie sau decembrie. Detaliile rămân, deocamdată, la nivel de informații neconfirmate oficial. [...]
Asus duce procesoarele Snapdragon X în desktopuri all-in-one , lansând internațional modelul VM441 ca alternativă la iMac, cu accent pe conectivitate modernă și o configurație orientată spre productivitate, potrivit Notebookcheck . Noul sistem este un all-in-one (computer integrat în monitor) cu ecran de 23,8 inci, rezoluție 1080p, luminozitate de până la 300 niți, acoperire 100% sRGB și rată de reîmprospătare de 60 Hz. La nivel de procesare, Asus folosește un cip Qualcomm Snapdragon X cu 8 nuclee, mai exact varianta Snapdragon X X1-26-100, menționată ca fiind aceeași folosită anterior pe Zenbook A14. Conectivitate și porturi: argumentul operațional VM441 vine cu Wi‑Fi 6E și Bluetooth 5.3, iar lista de porturi este relativ bogată pentru un all-in-one, inclusiv ieșire HDMI 2.1b și rețea pe fir Gigabit Ethernet (RJ45): 1x jack 3,5 mm pentru căști 1x jack 3,5 mm pentru microfon 1x alimentare DC-in 1x HDMI 2.1b (ieșire) 1x slot Kensington 1x RJ45 (Gigabit Ethernet) 2x USB 2.0 Type-A 1x USB 3.2 Gen 1 Type-A 1x USB 3.2 Gen 1 Type-C Pe partea de dotări, include difuzoare integrate, o matrice de microfoane și o cameră web de 5 MP cu suport Windows Hello (autentificare biometrică în Windows). Configurații și prețuri: deocamdată doar 16 GB RAM la vânzare Asus menționează pe site 32 GB RAM, însă Notebookcheck notează că, în acest moment, sunt disponibile doar variante cu 16 GB. Modelul este deja la vânzare în piețe precum SUA și India, la următoarele prețuri: 16 GB RAM / 512 GB SSD: 899 dolari (aprox. 4.100 lei) / 101.990 rupii 16 GB RAM / 1 TB SSD: 111.990 rupii (aprox. 6.200 lei) Publicația nu precizează disponibilitatea și prețurile pentru alte piețe, nici când ar urma să apară variantele cu 32 GB RAM. [...]