Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Un denunțător a depus o plângere la Comisia pentru bursă și valori mobiliare din SUA (SEC), acuzând Google că a oferit asistență tehnică în 2024 pentru ca un contractor din industria apărării israeliene să folosească tehnologia sa de inteligență artificială – Gemini – în analizarea imaginilor aeriene provenite de la drone, potrivit Washington Post, citat de utilizatorii comunității r/secithubcommunity.
Documentele interne menționate în plângere indică faptul că echipa de suport Google Cloud ar fi răspuns unor solicitări venite de la o adresă de e-mail asociată cu aparatul de securitate israelian, scopul fiind îmbunătățirea detecției automate a obiectelor (inclusiv drone, vehicule și personal) în material video aerian.
Denunțătorul susține că acest sprijin ar fi contrar principiilor etice declarate public de companie, care interzic folosirea AI-ului pentru armament sau activități de supraveghere ce încalcă normele internaționale. De asemenea, dacă aceste principii au fost prezentate investitorilor și autorităților ca angajamente concrete, nerespectarea lor ar putea fi interpretată drept inducere în eroare a pieței.
Google a negat acuzațiile, afirmând că interacțiunea a fost una generală, fără implicații în aplicarea reală a AI-ului la scară largă, și că nivelul de utilizare a serviciilor sale nu indică o implementare „semnificativă”.
Scandalul reaprinde discuțiile privind responsabilitatea marilor companii tehnologice în ceea ce privește aplicabilitatea produselor lor în contexte militare și de supraveghere. Deși nu există dovezi publice clare că Google ar fi colaborat intenționat într-un proiect de apărare, simpla posibilitate ca tehnologia sa să fi fost folosită în acest scop ridică semne de întrebare privind controlul asupra modului în care sunt utilizate serviciile de tip cloud și AI.
Acest caz adaugă presiune pe industria tech să adopte măsuri concrete de transparență și să aplice cu strictețe propriile politici etice, în special atunci când sunt implicate domenii sensibile precum securitatea și apărarea.
Recomandate
Google confirmă că Gemini a accesat, din greșeală, sisteme ale unor companii reale în timpul unor teste de securitate , un episod care ridică miza pentru guvernanța internă a AI și pentru modul în care firmele gestionează evaluările de risc înainte de lansări și integrări comerciale, potrivit Antena 3 . Incidentele au avut loc în luna mai, în cadrul unei evaluări de securitate cibernetică realizate de Irregular, un start-up din Israel specializat în testarea securității sistemelor avansate de inteligență artificială. Cazul a fost relatat inițial de Wall Street Journal, iar Google a confirmat ulterior pentru The Guardian că breșele au existat, dar susține că nu au produs pagube companiilor vizate și, din acest motiv, nu a considerat necesară o comunicare publică. Ce s-a întâmplat în testele Irregular Potrivit informațiilor prezentate, Irregular testa modelele într-un mediu închis, cu firme fictive. Mediul nu ar fi trebuit să aibă acces la internet, însă conexiunea a fost activată din greșeală. Odată ajuns online, modelul a pătruns „pe neașteptate” în rețelele unor firme reale. Google a indicat că, în toate cele trei cazuri, modelul s-a oprit după ce și-a dat seama că interacționează cu entități reale, nu cu ținte din mediul de test. Cum ar fi reușit accesul: parole „ghicite” și credențiale expuse în cod Heather Adkins , vicepreședintă pe securitate la Google, a descris mecanismul general al accesului: modelul ar fi găsit informații publice online și ar fi „ghicit” date de autentificare pentru a accesa site-uri pe care le considera parte din test. „În cadrul unei evaluări standard, modelul a găsit informații publice online și a ghicit datele de autentificare pentru a accesa site-uri pe care le credea parte din test. În toate aceste trei cazuri, modelul s-a oprit.” Într-unul dintre episoade, compania fictivă din test avea același nume ca o companie reală; după ce a obținut involuntar acces la internet, modelul ar fi ghicit corect parola și ar fi intrat în serviciul companiei reale, potrivit Irregular, citată de Wall Street Journal. În celelalte două teste, modelul ar fi găsit depozite publice de cod care conțineau date de acces ale altor două companii și le-ar fi folosit pentru a intra în sisteme reale, conform Google. Irregular a raportat incidentele către Google la finalul lunii iulie, după ce a descoperit că un model OpenAI intrase în sistemele Hugging Face, în cadrul unor teste separate menționate în articol. De ce contează pentru companii: controlul testelor și obligația de notificare Dincolo de episodul punctual, cazul pune presiune pe procedurile operaționale de testare: un „mediu închis” care ajunge online din greșeală poate transforma rapid un exercițiu intern într-un incident cu terți, chiar dacă nu sunt raportate pagube. Google afirmă că s-a asigurat că cele trei firme vizate au fost înștiințate. În paralel, articolul notează că Anthropic și OpenAI au ales să dezvăluie voluntar atacurile atribuite modelelor lor, spre deosebire de Google. Adkins a mai spus că episoadele „subliniază importanța antrenării modelelor puternice de inteligență artificială astfel încât să acționeze responsabil”. Context: reacții politice și apeluri la încetinirea dezvoltării AI Dezvăluirile legate de Anthropic și OpenAI l-au determinat pe senatorul independent Bernie Sanders să ceară companiilor să suspende dezvoltarea tehnologiei, argumentând că incidentele ar arăta că firmele nu-și mai pot controla propriile modele. În același context, OpenAI ar fi oprit dezvoltarea modelelor sale timp de două săptămâni, iar directorul general al Anthropic, Dario Amodei, a pledat pentru o încetinire colectivă a dezvoltării, astfel încât modelele avansate să fie construite cu suficiente mecanisme de siguranță. [...]
Aproape 9 din 10 tineri din Generația Z folosesc instrumente AI, dar cererea de transparență rămâne ridicată în contexte sensibile , potrivit datelor din „ AI Adoption Report România 2026 ”, citate de Economica . Diferențele între generații și reticența față de utilizarea „pe ascuns” conturează un risc operațional pentru companii: adoptarea crește, însă încrederea depinde de cum este comunicată folosirea AI. Adopția AI: decalaj mare între generații Cercetarea MKOR indică o utilizare semnificativ mai mare în rândul generațiilor tinere: Baby Boomers: 39% Generația X: 66% Millennials: 72% Generația Z: 89% În rândul românilor care folosesc AI, 83% spun că utilizează instrumente de inteligență artificială în timpul liber, iar 58% le folosesc și la serviciu. Ce aplicații sunt cunoscute și folosite efectiv La nivel de notorietate, ChatGPT este cea mai cunoscută aplicație (98% dintre respondenți au auzit de ea), urmată de Gemini (79%) și Claude (37%), potrivit Agerpres (informație preluată în material). Pentru utilizarea din ultimele 30 de zile (în rândul utilizatorilor de AI), studiul indică: ChatGPT: 86% Gemini: 48% Claude: 17% Copilot: 16% „AI nedeclarat” în sănătate, psihologie și bănci: unde apare ruptura de încredere Studiul arată că transparența privind utilizarea AI devine critică în domenii cu miză personală ridicată. Respondenții spun că s-ar simți trădați sau deranjați în special în următoarele situații: 32% dacă explicațiile privind analizele medicale ar fi generate de AI 27% dacă AI ar fi folosit nedeclarat în discuții cu un psiholog sau consilier online 27% dacă ar fi preluați de un asistent virtual când sună la bancă, crezând că vorbesc cu un om 26% dacă un mesaj de suport emoțional ar proveni de la un algoritm 24% dacă un recrutor le-ar evalua CV-ul fără să precizeze utilizarea AI Pe de altă parte, 15% dintre români afirmă că nu sunt deranjați de prezența unui AI nedeclarat, atât timp cât „își face treaba”. „Adoptarea a crescut repede, însă aşteptarea de onestitate a rămas neschimbată”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, în comunicat. Un test practic: jumătate nu disting corect textul uman de cel generat de AI Într-un test de recunoaștere a textelor generate de AI, respondenții au primit două texte scurte și au fost rugați să identifice varianta scrisă de un om. Doar 48% au indicat corect textul uman, în timp ce 52% au atribuit unui om textul generat de inteligența artificială. Cine nu folosește AI și de ce Conform cercetării, 19% dintre români nu au încercat niciodată AI, 7% l-au testat și au renunțat, iar 5% spun că nu știu deloc ce înseamnă inteligența artificială. Jumătate dintre non-utilizatori afirmă că preferă să rezolve lucrurile pe cont propriu sau să discute cu oameni, iar un sfert dintre aceștia se tem de tehnologie și o consideră periculoasă pentru societate. Metodologie Cercetarea a fost realizată în două valuri (mai și august 2026), pe un eșantion de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național și ponderat după gen și vârstă. Datele au fost colectate prin sondaj online (CAWI), prin Panelul MKOR. Studiul are un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de ±3,1%, conform metodologiei prezentate de companie. [...]
OpenAI și Anthropic urmează să fie audiate de Consiliul de Securitate al ONU pe riscurile AI , într-o reuniune care semnalează intrarea inteligenței artificiale pe agenda de reglementare și securitate la cel mai înalt nivel internațional, cu potențiale consecințe pentru companiile din domeniu. Informațiile sunt prezentate de Cointelegraph . Potrivit publicației, CEO-ul OpenAI, Sam Altman , și CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, sunt așteptați să susțină miercuri un briefing în fața Consiliului de Securitate al ONU, pe fondul evaluării riscurilor pe care AI le poate avea asupra securității internaționale. CNBC relatează că ONU a confirmat participarea celor doi. La discuții ar urma să participe și CEO-ul Hugging Face, Clément Delangue, precum și Yoshua Bengio, co-președinte al Panelului Științific Internațional Independent al ONU pentru AI. De ce contează: presiune de reglementare și standarde de siguranță Reuters notează că reuniunea vizează îngrijorările tot mai mari legate de impactul AI asupra securității internaționale, pe măsură ce sistemele devin mai capabile și crește riscul pierderii controlului uman. Consiliul de Securitate a discutat formal pentru prima dată despre inteligența artificială în 2023, pe măsură ce guvernele au început să analizeze implicațiile de securitate. Reuniunea de miercuri este convocată de Franța, conform Reuters. Cine mai este invitat Conform Reuters, companiile chineze de AI DeepSeek și Moonshot au fost invitate să facă declarații. DeepSeek este așteptată să participe, însă fondatorul Liang Wenfeng nu intenționează să fie prezent, potrivit aceleiași relatări, care citează o sursă familiarizată cu situația. Cointelegraph precizează că a solicitat confirmări și comentarii de la Anthropic, OpenAI și biroul purtătorului de cuvânt al ONU, dar nu primise răspunsuri până la publicare. [...]
Administrația SUA vrea să schimbe termenul oficial folosit pentru AI , urmând să utilizeze în comunicarea guvernamentală expresia „super inteligență” („SI”) în loc de „inteligență artificială” („AI”), potrivit News , care relatează declarațiile făcute de Donald Trump la Adunarea Generală a ONU . În discursul de la ONU, Trump a susținut că noua formulare „sună mult mai bine” și că este „mult mai potrivită” decât „inteligență artificială”. El a argumentat că termenul „inteligență artificială” „sună ca și cum (această tehnologie) este falsă”, în timp ce, în opinia sa, AI „nu este falsă”. Ce schimbă, concret, această decizie Din informațiile prezentate, schimbarea vizează limbajul oficial al Guvernului american : de acum înainte, în comunicarea sa, administrația ar urma să folosească „super inteligență” în loc de „inteligență artificială”. Trump și-a exprimat și speranța ca „lumea” să adopte aceeași formulare, adăugând că rămâne de văzut dacă poate influența și alte guverne să urmeze acest neologism. „Bine ați venit în lumea super inteligenței, «SI».” „Vom vedea dacă am putere.” Contextul termenului „super inteligență”, așa cum apare în material În domeniu, „super inteligență” este descrisă ca stadiul în care AI ar depăși capacitățile de raționare și reflecție ale omului în toate domeniile . Materialul notează că, potrivit părerii generale, inclusiv cele mai avansate modele AI sunt încă departe de acest obiectiv. În acest cadru, anunțul are o miză operațională: dacă termenul se schimbă în comunicarea oficială a SUA, el poate influența modul în care instituțiile publice își formulează mesajele și, potențial, felul în care este descrisă tehnologia în spațiul public internațional. [...]
Anthropic reduce costurile de utilizare ale Claude Opus cu 40% odată cu trecerea la noul model Opus 5.5, o schimbare care poate conta direct pentru companiile ce folosesc intensiv AI la programare și automatizări, potrivit 9to5Mac . Opus este cel mai mare și mai scump dintre modelele principale Claude (Haiku, Sonnet, Opus), iar Anthropic mai are și un nivel superior, Fable/Mythos, descris ca fiind și mai capabil, dar și mai costisitor. Actualizarea de acum ridică Opus de la versiunea 5 la 5.5, la circa două luni după upgrade-ul anterior, în linie cu ritmul recent al companiei. Ce se schimbă pentru utilizatori: preț mai mic și viteză mai mare Anthropic spune că Opus 5.5 „necesită mai puțin compute” (resurse de calcul) pentru a fi servit, iar prețurile au fost ajustate în consecință. Concret, compania indică: cost cu 40% mai mic decât Opus 5 „pe sarcini tipice”, la setări implicite; tarifare pe token (unitate de text procesată de model) de 4 dolari (aprox. 18 lei) pe milion pentru input și 20 dolari (aprox. 90 lei) pe milion pentru output, cu 20% sub Opus 5; „cache reads” (citiri din cache, folosite frecvent în sarcini de tip agentic și coding) la 0,20 dolari (aprox. 0,9 lei) pe milion de tokeni, cu 60% mai ieftin; generare de output cu peste 30% mai rapidă decât Opus 5. Separat de preț, Anthropic anunță și creșterea limitelor de utilizare pe interval de cinci ore pentru planurile Pro, Max și Team, plus un mecanism de „reset” al limitelor pentru abonați, pe care îl pot salva și folosi când aleg. De ce contează: productivitate mai mare la sarcini de programare, cu bugete mai mici În descrierea performanței, Anthropic pune accent pe programare și pe lucrări „lungi și întinse”, precum migrații și audituri la nivel de întreg codul unei aplicații. Compania oferă exemple din testări timpurii, inclusiv: o migrare de cod de 680.000 de linii finalizată „în mai puțin de o zi”, despre care afirmă că ar fi luat „săptămâni” unei echipe; un audit și remediere pentru o bază de cod de 200.000 de linii realizate „în mai puțin de trei ore”, față de „peste 20 de ore” cu Opus 5, cu un consum de tokeni de 2,5 ori mai mare la versiunea veche; un test intern de rescriere a HAProxy (software folosit pentru distribuirea traficului web între servere) din C în Rust, unde Opus 5.5 ar fi terminat în 9,5 ore față de 12 ore pentru Fable 5.1 și cu un cost cu 51% mai mic. Tot Anthropic susține că, pe benchmark-uri de „agentic coding” (programare în care modelul execută pași autonomi), Opus 5.5 ar obține rezultate „de frontieră” la o fracțiune din cost, inclusiv comparații de cost per sarcină cu modele GPT menționate de companie. Disponibilitate și ce urmează Claude Opus 5.5 este disponibil acum. Anthropic spune că modelele Claude Sonnet 5.5 și Claude Haiku 5.5 vor veni „în săptămânile următoare”, cu îmbunătățiri similare de performanță, eficiență și siguranță. Pentru detalii tehnice, compania trimite la pagina dedicată modelului Opus 5.5. [...]
SUA și China discută un mecanism de notificare pentru incidente de inteligență artificială cu potențial de securitate națională , într-o încercare de a reduce riscurile și de a crește transparența între cele două puteri înaintea summitului Trump–Xi de la Washington, potrivit Mediafax . Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a spus că discuțiile cu vicepremierul chinez He Lifeng , desfășurate la New York, au vizat crearea unui nou „mecanism de notificare” pentru incidente legate de inteligența artificială care ar putea afecta securitatea națională. Oficialul american a descris întâlnirea drept „de succes”, relatează BBC, citată de Mediafax. „Credem că, la fel ca în cazul oricărei activități transfrontaliere, trecerea de la o transparență mai mare între puterea numărul unu și a doua în domeniul inteligenței artificiale din lume este foarte importantă.” De ce contează: un „plan de siguranță” într-o competiție tehnologică și comercială Inițiativa vine pe fondul unei curse declarate pentru dominarea industriilor de inteligență artificială și tehnologie, într-un context în care tehnologia a intrat sub o analiză mai strictă după avertismente ale cercetătorilor privind riscurile potențiale și după apeluri din industrie pentru o abordare mai prudentă. În paralel, discuțiile SUA–China au inclus și teme economice și comerciale. Bessent a menționat planuri de „operaționalizare” a unui proces de identificare a potențialelor reduceri tarifare la mărfuri, numit „Board of Trade”. Context: armistițiul tarifar are termen, iar summitul e aproape Întâlnirea de la New York are loc înaintea summitului dintre Donald Trump și Xi Jinping, programat la Washington la sfârșitul acestei săptămâni. În același timp, un armistițiu în războiul tarifar dintre cele mai mari două economii ale lumii urmează să expire pe 10 noiembrie. Agenția de stat chineză Xinhua a transmis că cele două părți au avut discuții „sincere, aprofundate și constructive” pe teme economice și comerciale cheie, inclusiv inteligența artificială. Poziția Washingtonului: fără încetinirea dezvoltării IA În SUA au existat în ultimele zile apeluri pentru încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale, din cauza temerilor legate de impactul potențial asupra umanității. Potrivit informațiilor citate de Mediafax, Trump a respins în mare parte aceste îngrijorări, argumentând că există suficiente politici în domeniu și că SUA nu își pot permite să piardă avantajul în fața Chinei. În mai, când Xi l-a găzduit pe Trump la Beijing, colaborarea în domeniul inteligenței artificiale a fost una dintre temele discutate, iar discuțiile s-au încheiat cu un acord care includea achiziții chineze de avioane Boeing și produse agricole americane, în schimbul unor tarife mai mici. [...]
