Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Logitech G a lansat headsetul wireless G325 LIGHTSPEED , cu preț recomandat de 399,99 lei. Noul model mizează pe tehnologia wireless LIGHTSPEED „fără lag” (latență redusă), poziționată ca elementul central pentru gaming, alături de sunet pe 24 de biți și integrare software pe PC și mobil. Compania descrie G325 drept un headset pentru utilizare pe mai multe platforme, cu accent pe comutare rapidă între dispozitive și pe un set de controale direct pe cască. În același timp, Logitech pune în prim-plan ideea de „performanță accesibilă”, încercând să aducă funcții considerate premium într-un segment de preț mai jos. LIGHTSPEED fără lag: miza pentru gaming wireless În comunicarea Logitech, LIGHTSPEED este tehnologia wireless dedicată jocurilor, unde diferența față de conexiunile obișnuite este latența redusă, adică întârzierea dintre acțiunea din joc și ceea ce auzi în căști. Pentru utilizator, asta se traduce prin sincronizare mai bună a sunetelor critice (pași, reîncărcare, direcția focurilor) cu ce se întâmplă pe ecran, mai ales în titluri competitive. G325 folosește un dongle USB pentru conexiunea LIGHTSPEED, iar producătorul spune că acesta permite trecerea rapidă între PC și consolă. În practică, abordarea cu dongle rămâne una dintre cele mai folosite în gaming pentru a controla mai bine latența și stabilitatea conexiunii, comparativ cu soluțiile care se bazează exclusiv pe Bluetooth. Conectivitate dublă și comutare între scenarii de utilizare Pe lângă LIGHTSPEED, headsetul include și Bluetooth 5.2, pentru conectarea la dispozitive mobile. Logitech menționează un buton dedicat pentru schimbarea rapidă între jocuri pe mobil, apeluri și muzică, ceea ce indică o utilizare mixtă: gaming acasă, dar și deplasare sau consum de conținut pe telefon. Pe cască sunt integrate comenzile esențiale (pornire, Bluetooth, volum, mute și altele), iar compania insistă pe ideea de funcționare intuitivă. Mesajul este clar: LIGHTSPEED rămâne canalul „principal” pentru jocuri fără lag, în timp ce Bluetooth acoperă partea de mobilitate și apeluri. Sunet pe 24 de biți, microfon beamforming și setări din aplicații La capitolul audio, Logitech indică redare pe 24 de biți, poziționată ca argument pentru un sunet „bogat și detaliat” în jocuri. Producătorul dă exemple de utilizare în titluri precum Fortnite, Baldur’s Gate și Monster Hunter: Wilds, unde detaliile de ambianță și efectele pot influența atât imersiunea, cât și reacția jucătorului. Pentru comunicare, G325 are microfon integrat de tip beamforming (captează vocea direcțional, reducând zgomotele din jur), cu opțiune de reducere a zgomotului prin AI. Setările sunt disponibile în Logitech G HUB și în aplicația mobilă, unde utilizatorii pot ajusta egalizatorul (EQ) și parametrii microfonului, indiferent dacă folosesc PC, consolă sau telefon. Preț, autonomie și specificații-cheie Logitech spune că autonomia trece de 24 de ore, iar greutatea este de 212 grame, cu un design „ușor și rezistent”. Modelul este disponibil în trei culori: lila, negru și alb, iar prețul recomandat anunțat este 399,99 lei . Principalele caracteristici prezentate de companie pentru G325 LIGHTSPEED sunt: Tehnologie wireless LIGHTSPEED cu latență redusă (fără lag) Compatibilitate Bluetooth 5.2 Sunet pe 24 de biți Microfon beamforming, cu reducere de zgomot opțională prin AI Suport multi-platformă (PC, console și dispozitive mobile) Greutate de 212 g, cu controale pe cască și comutare rapidă între dispozitive Autonomie de peste 24 de ore și trei variante de culoare (lila, negru, alb) În ansamblu, Logitech G325 LIGHTSPEED este construit în jurul promisiunii de gaming wireless cu latență redusă, completată de conectivitate Bluetooth pentru mobil și de integrarea în aplicațiile Logitech pentru personalizare. [...]
Gruparea Fancy Bear (APT28) a exploatat o vulnerabilitate recent dezvăluită din Microsoft Office în atacuri cibernetice care au vizat organizații din Ucraina și din Uniunea Europeană, potrivit Infosecurity Magazine . Avertizarea a fost publicată pe 2 februarie de CERT-UA, structura națională ucraineană de răspuns la incidente informatice. Conform CERT-UA , atacatorii au folosit CVE-2026-21509, o vulnerabilitate cu severitate ridicată (scor CVSS 3.1 de 7,8) care afectează mai multe versiuni de Microsoft Office 2016, 2019, LTSC 2021, LTSC 2024 și Microsoft 365 Apps for Enterprise. Microsoft a făcut publică problema pe 26 ianuarie, descriind-o ca o „dependență excesivă de intrări neîncredere într-o decizie de securitate” în Microsoft Office , care poate permite ocolirea unor măsuri de protecție pentru OLE (Object Linking and Embedding, mecanism de integrare a obiectelor între aplicații) și COM (Component Object Model, tehnologie Windows pentru componente software). CERT-UA spune că a identificat pe 29 ianuarie un fișier Word numit „Consultation_Topics_Ukraine(Final).doc”, care conținea cod de exploatare pentru CVE-2026-21509, iar metadatele indicau că documentul a fost creat în dimineața zilei de 27 ianuarie, la o zi după anunțul Microsoft. Documentul era construit în jurul unor „consultări” ale COREPER (Comitetul Reprezentanților Permanenți ai UE) privind situația din Ucraina, un detaliu care sugerează o tentativă de creștere a credibilității mesajului în fața țintelor instituționale. Lanțul tehnic descris de CERT-UA pornește de la deschiderea documentului în Microsoft Office, care declanșează o conexiune către o resursă externă prin WebDAV (un protocol folosit pentru accesarea și gestionarea fișierelor la distanță), urmată de descărcarea unui fișier mascat ca scurtătură Windows (LNK) cu cod malițios. Într-un caz separat, CERT-UA a primit în aceeași zi rapoarte despre e-mailuri care pretindeau că provin de la Centrul Hidrometeorologic Ucrainean (UkrHMC) și care includeau atașamentul „BULLETEN_H.doc”; mesajele ar fi fost trimise către peste 60 de adrese, în principal din zona autorităților executive centrale ale Ucrainei. „Având în vedere întârzierea probabilă (sau imposibilitatea) utilizatorilor de a actualiza Microsoft Office ori de a aplica măsurile de securitate recomandate, se așteaptă ca numărul atacurilor cibernetice care exploatează această vulnerabilitate să crească”, a notat CERT-UA. După compromitere, analiza CERT-UA indică pași de persistență și execuție care includ crearea unei biblioteci DLL („EhStoreShell.dll”) camuflate ca extensie legitimă, generarea unui fișier imagine cu „shellcode” (cod injectat pentru execuție) și modificări în registrul Windows pentru deturnarea încărcării prin COM (așa-numitul „COM hijacking”). În final, pe sistem ar fi lansat Covenant, un cadru de comandă și control bazat pe .NET, folosit în mod legitim în exerciții de tip red teaming, dar reutilizat frecvent în atacuri. CERT-UA mai atrage atenția că infrastructura de comandă și control ar folosi serviciul de stocare Filen, recomandând blocarea sau monitorizarea atentă a conexiunilor către nodurile acestuia. În plus, la finalul lui ianuarie 2026 ar fi fost identificate încă trei documente cu același exploit, care au vizat organizații din state UE. În privința măsurilor, CERT-UA îndeamnă la aplicarea recomandărilor din ghidul Microsoft, în special a celor legate de configurări în registrul Windows, iar Microsoft a confirmat că a observat exploatare „în mediul real”. Compania recomandă instalarea actualizărilor pentru Office 2016 și 2019, în timp ce pentru Office 2021 și versiunile ulterioare protecția ar fi activată automat printr-o schimbare „din partea serviciului”, cu condiția repornirii aplicațiilor Office. Detaliile tehnice și pașii de remediere sunt în avizul Microsoft , iar alerta CERT-UA a fost publicată la acest link: CERT-UA . [...]
Creatorul OpenClaw spune că „ vibe coding ” i-a afectat sănătatea mintală , potrivit Business Insider , care relatează mărturisirea lui Peter Steinberger, dezvoltator austriac și autorul agentului AI devenit viral. Într-un moment în care programarea asistată de inteligență artificială (scriere de cod pe baza unor instrucțiuni în limbaj natural) câștigă rapid teren, Steinberger spune că a fost nevoit să facă un pas înapoi tocmai din cauza efectelor asupra echilibrului său psihic. Într-un episod al podcastului „Behind the Craft”, Steinberger a descris cum „vibe coding” l-a tras într-o spirală de utilizare compulsivă, în care recompensele rapide (cod generat instant, senzația de progres) au început să înlocuiască atenția pentru viața de zi cu zi și pentru limite sănătoase de lucru. „Eram cu prietenii mei și, în loc să intru în conversație la restaurant, eram, gen, vibe coding pe telefon”, a spus el. „Am decis, OK, trebuie să mă opresc, mai mult pentru sănătatea mea mintală decât pentru orice altceva.” Din perspectiva sănătății mintale a dezvoltatorilor, avertismentul lui Steinberger vizează tocmai mecanismul care face aceste instrumente atractive: ritmul accelerat și gratificarea imediată. El susține că programarea asistată de AI poate crea „iluzia că te face mai productiv” fără progres real, iar satisfacția de a construi rapid lucruri noi se poate transforma, pe nesimțite, în dependență de proces. În practică, asta poate însemna prelungirea timpului de lucru, dificultăți de deconectare și o atenție fragmentată, chiar și în contexte sociale. Contextul este amplificat de popularitatea OpenClaw, un agent open-source care rulează local și se integrează cu aplicații precum WhatsApp și Telegram, notează CNBC . În paralel, lideri din industrie discută limitele „vibe coding”: CEO-ul Alphabet, Sundar Pichai, a spus că evită folosirea acestor metode pe baze mari de cod, unde precizia și securitatea sunt critice. Pentru dezvoltatori, mesajul care se conturează este că instrumentele pot accelera prototiparea și explorarea, dar pot veni și cu un cost psihologic dacă munca devine continuă, fără obiective clare și fără „frâne” personale. [...]
Regatul Unit și Bulgaria își intensifică cooperarea în semiconductori în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral, cu accent pe inovare, investiții și formare de competențe, potrivit Mirage News . Inițiativa este prezentată ca un răspuns la nevoia de lanțuri de aprovizionare mai sigure și mai diversificate în Europa, într-un sector care stă la baza unor industrii precum electronicele de consum, vehiculele electrice și energia regenerabilă. Cooperarea este susținută de Science and Technology Network (STN) și de Department for Business and Trade (DBT) din Marea Britanie, care au conectat expertiza britanică cu obiectivele Bulgariei legate de Legea europeană a cipurilor ( EU Chips Act ) din 2023 și de creșterea rapidă a segmentului de electronică auto. În practică, demersul a inclus o masă rotundă la nivel înalt la Sofia în 2024, o vizită de studiu în Scoția în martie 2025 și o misiune comercială britanică în Bulgaria în noiembrie 2025, menită să pună în contact companii și instituții din ambele țări. „Cooperarea UK-Bulgaria stimulează inovarea, investițiile și competențele în semiconductori, întărind lanțurile de aprovizionare și sprijinind sectorul tehnologic în creștere al Bulgariei.” Conform aceleiași surse, seria de activități a dus la facilitarea dezvoltării unei investiții de 350 milioane euro într-o fabrică de plachete „Green Silicon Carbide” (carbură de siliciu, un material folosit în special în aplicații de putere, inclusiv pentru vehicule electrice), la semnarea unui memorandum de înțelegere pentru cercetare între universitățile din Glasgow și Sofia și la un memorandum de înțelegere între TechWorks UK și organizația bulgară BASEL . Mirage News menționează și un impact comercial pentru partea britanică, prin „câștiguri la export” de 10,5 milioane lire sterline asociate proiectului fabricii. Următoarea etapă a parteneriatului vizează lansarea fabricii „Green Silicon Carbide” în Bulgaria, aprofundarea colaborărilor de cercetare-dezvoltare și extinderea inițiativelor de formare. Argumentul economic pentru Bulgaria este legat de poziționarea sa ca hub de producție în Europa de Sud-Est și de ponderea în lanțul auto european: țara ar produce aproximativ 80% dintre senzorii utilizați în mașinile fabricate în Europa, găzduind totodată centre de cercetare-dezvoltare și fabrici automatizate; în plus, sectorul electronic este estimat să crească de la circa 2,3 miliarde euro în 2023 la 2,7 miliarde euro în 2028, iar industria auto numără aproximativ 380 de companii și peste 80.000 de angajați, potrivit informațiilor publicate de sursă. [...]
Laboratoarele chineze domină topul modelelor open-source AI , ocupând toate primele șase poziții în clasamentele globale, potrivit Forbes . Această ascensiune rapidă a ecosistemului de inteligență artificială open-source din China a determinat startup-urile americane să caute finanțare pentru a dezvolta alternative locale. Dominanța modelelor chinezești Conform organizației de benchmark independentă Artificial Analysis, modelele chinezești precum Kimi K2.5 de la Moonshot AI, GLM-4.7 de la Zhipu AI și DeepSeek V3.2 conduc acum toate competițiile open-source. Aceste modele sunt recunoscute pentru performanțele lor superioare în comparație cu omologii lor internaționali, fiind utilizate pe scară largă în diverse aplicații. Kimi K2.5, lansat de Moonshot AI la sfârșitul lunii ianuarie, dispune de 1 trilion de parametri și a fost antrenat pe 15 trilioane de tokenuri vizuale și textuale. Compania susține că acest model depășește performanțele GPT-5.2 de la OpenAI și se compară cu modelele proprietare de la Google și Anthropic în sarcini de codare și înțelegere video. Creșterea utilizării globale Un raport al OpenRouter și al firmei de capital de risc Andreessen Horowitz a evidențiat că modelele open-source chinezești au crescut de la 1,2% din utilizarea globală la sfârșitul anului 2024 la aproape 30% până la sfârșitul anului 2025. Martin Casado, partener general la Andreessen Horowitz , a declarat pentru Forbes că „aproximativ 20% dintre startup-urile AI utilizează modele open-source, iar dintre acestea, estimez că aproximativ 80% folosesc modele chinezești”. Reacția startup-urilor americane În fața acestei provocări, startup-urile americane, precum Arcee AI, caută să strângă fonduri semnificative. Arcee AI intenționează să obțină peste 200 de milioane de dolari într-o rundă de finanțare care ar evalua compania la peste 1 miliard de dolari. Această mișcare vine în contextul în care Meta a trecut la dezvoltarea de modele închise după rezultate dezamăgitoare ale ofertei Llama 4. „Tot ce este remarcabil și open vine din China în aceste zile”, a declarat o sursă pentru Forbes. „Arcee este optimistă că investitorii din SUA vor fi interesați și entuziasmați de o companie axată pe modele open-source americane”. Perspective viitoare Laboratoarele chineze de AI sunt în plină expansiune, pregătindu-se să lanseze actualizări majore ale modelelor înainte de festivitățile de Anul Nou Lunar. Zhipu AI intenționează să lanseze GLM-5 în următoarele două săptămâni, iar MiniMax pregătește M2.2 cu îmbunătățiri axate pe codare. De asemenea, Alibaba și Baidu au lansat deja modele avansate, consolidându-și poziția pe piața globală. Această dominanță a modelelor chinezești în clasamentele open-source subliniază o schimbare semnificativă în peisajul global al inteligenței artificiale, cu implicații majore pentru dezvoltarea tehnologică și competiția internațională în acest domeniu. [...]
Apple testează intern un iPhone pliabil cu clapetă , un format compact similar cu Galaxy Z Flip, potrivit Mobilissimo , care citează informații atribuite jurnalistului Mark Gurman de la Bloomberg. Publicația notează că Apple ar analiza, în paralel cu un posibil „iPhone Fold” (model pliabil tip „carte”), și un dispozitiv pliabil „cu clapetă”, adică un telefon care se pliază pe orizontală pentru a deveni mai compact. Gurman ar fi indicat că acest model este deja testat intern, însă nu există deocamdată o dată estimativă de lansare și nici specificații clare. Gurman subliniază totuși că dezvoltarea acestui iPhone Flip este doar în faza de explorare și nu e garantat că va ajunge pe piață. Conform Bloomberg , citat de Mobilissimo, Apple ar vrea să evalueze mai întâi reacțiile pieței la primul său pliabil, cel de tip Fold, care „ar putea fi lansat chiar anul acesta” (raportat la momentul publicării informației). În trecut, mai scrie Mobilissimo, au circulat zvonuri despre existența a două prototipuri funcționale pentru un iPhone cu clapetă, iar unele speculații indicau chiar o lansare înaintea modelului tip carte. Deocamdată, perspectiva rămâne incertă: compania ar putea ajunge să lanseze doar varianta Fold , în timp ce modelul „Flip” rămâne la nivel de testare și explorare. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță lansarea unei platforme prin care cetățenii vor putea semnala blocaje și birocrație, iar sesizările vor fi centralizate cu ajutorul inteligenței artificiale și direcționate către instituțiile responsabile, potrivit Economedia . Inițiativa ar urma să includă și funcționarii publici, care vor fi invitați să transmită, la rândul lor, problemele pe care le observă în sistem. Platforma este prezentată ca un instrument de dialog cu cetățenii, mediul de afaceri și administrația, orientat pe dificultăți „pur și simplu birocratice”, nu pe discuții despre taxe. Obiectivul declarat este identificarea celor mai frecvente și mai grave zece blocaje în relația cu statul, astfel încât autoritățile să poată prioritiza intervențiile și să încerce rezolvarea lor, acolo unde este posibil, într-un interval scurt. Un punct de interes este standardizarea modului în care se aplică procedurile și legislația, după exemple invocate de vicepremier privind solicitări diferite de documente în funcție de oraș sau ghișeu. Oana Gheorghiu a sugerat că o parte dintre probleme ar putea ține de proceduri sau de aplicarea neuniformă a legii, iar centralizarea sesizărilor ar putea scoate la iveală tipare care să permită corecții administrative, nu neapărat schimbări legislative. Din perspectiva implementării, utilizatorii ar urma să completeze sesizarea printr-o interfață „prietenoasă” și să selecteze instituția vizată dintr-o listă. Vicepremierul a mai spus că sistemul este în lucru și că, după „antrenarea” unui model de inteligență artificială pentru clasificarea automată a problemelor, platforma ar putea genera și un răspuns, precum și un număr de urmărire (tracking number) pentru a vedea ce s-a întâmplat cu sesizarea; lansarea este estimată „în următoarele săptămâni”. [...]
Normele pentru semnătura electronică au fost deblocate printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial , potrivit Digi24 . Ministrul Economiei, Irineu Darău , spune că actul permite aplicarea efectivă a Legii nr. 214/2024 și extinde utilizarea semnăturii electronice avansate, cu „valoare juridică deplină”, pentru mai multe tipuri de documente. Miza este reducerea birocrației: mai puține drumuri la ghișeu și mai puțin timp pierdut, atât în relația cu statul, cât și în interacțiunile cu mediul privat. Ministrul a susținut că succesul reformei ar trebui măsurat în simplitatea procedurilor și în timpul economisit de oameni și companii, nu în numărul de acte normative publicate. Din informațiile transmise de oficialii ministerului, ordinul clarifică mecanismele de validare a documentelor semnate electronic, cu scopul de a crește certitudinea juridică pentru utilizatori și partenerii lor contractuali. Totodată, actul normativ include soluții de identificare la distanță, astfel încât obținerea semnăturii electronice să fie posibilă fără prezență fizică , pe baza unor standarde tehnice menite să prevină frauda și să protejeze integritatea datelor personale. În termeni practici, măsurile anunțate vizează înlocuirea unor pași birocratici cu proceduri digitale, automatizate și securizate, într-un cadru de supraveghere și control mai bine structurat. Potrivit ministerului, obiectivul este crearea unui „ecosistem digital de încredere” și transformarea semnăturii electronice dintr-un instrument folosit punctual într-un utilitar de zi cu zi, cu impact asupra competitivității economiei în piața unică digitală europeană. Principalele elemente menționate în legătură cu ordinul includ: deblocarea aplicării Legii semnăturii electronice ( Legea nr. 214/2024 ) prin publicarea ordinului în Monitorul Oficial; posibilitatea de a semna mai multe tipuri de documente cu semnătură electronică avansată, cu valoare juridică deplină; reguli de validare a documentelor semnate electronic, pentru o certitudine juridică mai mare; identificare la distanță pentru obținerea semnăturii, fără prezență fizică; standarde tehnice pentru prevenirea fraudei și protejarea datelor personale; structurarea activității de supraveghere și control. Ministrul a indicat și pașii următori: modificarea legii pentru alinierea la eIDAS 2.0 (cadrul european pentru identitate digitală și servicii de încredere) și ajustarea normelor subsecvente, astfel încât regulile să fie „simple, clare și ușor de aplicat în practică”. [...]
LG Display a pus „pe pauză” dezvoltarea panourilor 8K , potrivit Pocket-lint , într-o mișcare care confirmă retragerea treptată a industriei dintr-un segment unde cererea și conținutul disponibil au rămas limitate. Publicația notează că LG a confirmat decizia într-o discuție cu FlatpanelsHD, compania precizând că dezvoltarea panourilor 8K este „on hold” (suspendată) și că ar putea fi reluată dacă „condițiile de piață” se îmbunătățesc. Cu alte cuvinte, nu este neapărat un abandon definitiv, ci o oprire a investițiilor pe fondul unui context comercial nefavorabil. Contextul este unul previzibil: după ce TCL a renunțat la televizoarele 8K în 2023, iar Sony a urmat în 2025, LG și Samsung rămăseseră printre puținii jucători majori care mai susțineau categoria. Pocket-lint subliniază că lipsa conținutului 8K și prețurile ridicate au continuat să frâneze adopția, în timp ce televizoarele 4K au devenit standardul de facto pentru consumatori. „LG Display a confirmat că a pus dezvoltarea panourilor 8K «on hold».” În portofoliul recent al LG , unul dintre ultimele modele 8K menționate este QNED99T (MiniLED), lansat în 2024 și între timp scos din producție, fiind epuizat la mulți retaileri, deși încă apare pe site-ul companiei. Pocket-lint mai arată că ultimul televizor OLED 8K produs de LG a fost Z3, întrerupt anul trecut. Articolul indică și de ce 8K rămâne greu de justificat pentru piața de masă, dincolo de demonstrațiile tehnologice. Printre obstacolele invocate se numără: disponibilitatea redusă a conținutului 8K pe platformele de streaming (YouTube fiind o excepție rară); imposibilitatea jocurilor 8K „native” pe consolele actuale (PS5, Switch 2, Xbox Series X), iar pe PC-uri performante rămâne dificil; diferența de preț față de televizoarele 4K, care oferă deja o calitate considerată suficientă de majoritatea cumpărătorilor. În acest context, Samsung rămâne practic singurul nume mare asociat încă vizibil cu 8K, însă Pocket-lint remarcă faptul că la CES 2026 compania nu a anunțat modele noi 8K. Totuși, Samsung continuă să vândă modelul QN900F QLED 8K (gama 2025), cu prețuri care pornesc de la 3.300 de dolari pentru diagonala de 65 de inci și ajung la 5.500 de dolari pentru 85 de inci. Pentru perioada următoare, miza rămâne cererea: Pocket-lint sugerează că interesul pentru 8K ar putea rămâne modest chiar și în anii 2030, în condițiile în care o parte importantă a consumatorilor încă prioritizează trecerea la 4K OLED și nu percepe un beneficiu suficient de clar pentru costurile suplimentare ale 8K, inclusiv la abonamentele de streaming unde 4K este deja, uneori, condiționat de planuri mai scumpe. [...]
Samsung pregătește Galaxy Tab S12+ și Tab S12 Ultra , iar lansarea este estimată pentru finalul verii 2026, potrivit NotebookCheck , care citează apariția celor două modele în baze de date IMEI. Informația vine din înregistrarea unor dispozitive noi asociate Samsung, unde Galaxy Tab S12+ și Galaxy Tab S12 Ultra apar lângă numerele de model SM-X846, respectiv SM-X946. Prezența în astfel de baze de date este, de regulă, un indiciu timpuriu că un produs se apropie de etapa de lansare comercială. Ce indică înregistrările IMEI despre Galaxy Tab S12+ și S12 Ultra NotebookCheck notează că apariția celor două tablete sugerează o strategie diferită față de generațiile anterioare, în care exista și o variantă mai mică în gamă. În acest context, publicația avansează ideea că Galaxy Tab S11 ar putea să nu primească un succesor direct în 2026. În articol este menționat și precedentul Galaxy Tab S10 Plus, care, la rândul lui, nu ar fi avut o continuare directă în aceeași logică de portofoliu. Cu alte cuvinte, semnalele din lanțul de înregistrări și ritmul de lansare ar indica o concentrare pe modelele „Plus” și „Ultra” în seria Tab S12. Calendarul probabil de lansare și legătura cu un smartphone „Fan Edition” Pe baza programărilor de lansare din anii anteriori, NotebookCheck estimează că Galaxy Tab S12+ și Galaxy Tab S12 Ultra ar urma să fie prezentate „în finalul verii 2026”, împreună cu un nou smartphone din seria Fan Edition (FE), adică o variantă orientată spre cost/performanță, de regulă poziționată sub modelele de vârf. „Pe baza programărilor de lansare anterioare, Galaxy Tab S12+ și Galaxy Tab S12 Ultra vor ajunge la finalul verii 2026, împreună cu un nou smartphone Fan Edition (FE).” Publicația leagă aceste lansări de un eveniment Galaxy Unpacked din sezonul de vară, unde ar urma să apară și alte produse Samsung . În acest moment, detaliile despre specificații sau prețuri pentru tabletele Tab S12 nu sunt menționate în material, iar informațiile rămân la nivel de indicii din înregistrări și estimări de calendar. Ce alte produse apar în același „val” de înregistrări În același set de informații, NotebookCheck scrie că Samsung ar pregăti și ceasuri inteligente noi, respectiv Galaxy Watch 9 și Galaxy Watch Ultra 2, asociate cu numerele de model SM-L345 și SM-L716. Acestea ar urma să fie anunțate mai devreme în sezonul estival decât tabletele. Tot acolo se menționează că wearables (dispozitive purtabile) ar putea fi prezentate la același eveniment Galaxy Unpacked cu Galaxy Z Fold8 și alte pliabile Samsung aflate în pregătire. Pentru seria Tab S12, concluzia principală rămâne însă că apariția în bazele IMEI întărește scenariul unei lansări în a doua parte a verii 2026, cu accent pe versiunile Plus și Ultra. [...]
Canon a prezentat oficial Multi-Camera Orchestration (MCO), o soluție profesională care permite controlul simultan al mai multor camere video de către un singur operator , potrivit Canon Europe . Proiectată special pentru producții live – de la podcasturi și talk-show-uri, până la emisiuni de știri și studio – noua tehnologie simplifică și automatizează mișcările camerelor sincronizate, promițând o revoluție în realizarea de conținut video. Sistemul MCO funcționează prin sincronizarea automată a mai multor camere PTZ (pan-tilt-zoom) cu o cameră principală. Astfel, mișcările acesteia – panoramare, înclinare sau zoom – sunt preluate și replicate de camerele secundare, conform unor roluri prestabilite. Operatorii pot astfel modifica instant unghiurile sau focalizarea, fără pauze sau reconfigurări manuale, ceea ce transformă întregul flux de producție într-unul fluid și eficient. Printre funcționalitățile de bază ale MCO se numără: Controlul complet al unei producții video cu mai multe camere, de către o singură persoană Posibilitatea de a stabili roluri și unghiuri alternative, precum cadre de grup sau gros-planuri Urmărirea subiectului din unghiuri aeriene, chiar și în mișcare rapidă Revenirea automată a camerelor la poziția subiectului fără a întrerupe filmarea Stabilizarea imaginii în timp real și eliminarea mișcărilor involuntare ale camerei Configurarea unor zone „fără urmărire“, pentru a evita focalizările greșite sau distragerile de la subiectul principal Un avantaj-cheie al soluției este capacitatea de a menține o încadrare coerentă chiar și în contexte solicitante, cum ar fi producțiile cu subiecți aflați în mișcare continuă. În plus, eliminând necesitatea unei echipe extinse, MCO oferă o alternativă viabilă și accesibilă operatorilor independenți , reducând costurile de producție și complexitatea logistică. MCO este o soluție cu plată, destinată profesioniștilor din industria audiovizuală, și va fi expusă publicului în perioada 3–6 februarie 2026 la târgul ISE 2026, desfășurat la Fira de Barcelona, Spania. Canon își continuă astfel demersul de a redefini modul în care se realizează conținutul vizual, oferind instrumente care permit democratizarea producției video de înaltă calitate , indiferent de mărimea echipei din spate. [...]
Botnetul Aisuru a lansat un atac DDoS de 31,4 Tbps, stabilind un nou record mondial , potrivit BleepingComputer . Acest atac masiv, parte a campaniei denumite „The Night Before Christmas”, a fost detectat și atenuat de Cloudflare pe 19 decembrie 2025. Detalii despre atac Aisuru , cunoscut și sub numele de Kimwolf, a vizat multiple companii, în special din sectorul telecomunicațiilor. Atacul a atins un vârf de 31,4 Tbps și 200 de milioane de cereri pe secundă, fiind cel mai mare atac de acest tip dezvăluit public până acum. Cloudflare a reușit să detecteze și să atenueze automat aceste atacuri hiper-volumetrice, fără a declanșa alerte interne. „Campania a vizat clienții Cloudflare, precum și infrastructura și tabloul de bord al Cloudflare, cu atacuri DDoS HTTP hiper-volumetrice care au depășit rate de 200 de milioane de cereri pe secundă, alături de atacuri DDoS de nivel 4 care au atins 31,4 terabiți pe secundă, făcându-l cel mai mare atac dezvăluit public vreodată”, afirmă Cloudflare într-un raport. Caracteristicile campaniei Campania „The Night Before Christmas” a constat în atacuri care au durat între unul și două minute, majoritatea atingând vârfuri între 1-5 Tbps. Aproximativ 94% dintre atacuri au avut o intensitate cuprinsă între 1-5 miliarde de pachete pe secundă. Botnetul Aisuru și-a obținut puterea din dispozitive IoT și routere compromise, însă sursele atacurilor din această campanie au fost televizoare Android. Creșterea atacurilor DDoS în 2025 Conform raportului Cloudflare pentru trimestrul al patrulea din 2025, numărul atacurilor DDoS a crescut cu 121% față de 2024, ajungând la 47,1 milioane de incidente. În medie, Cloudflare a atenuat 5.376 de atacuri DDoS pe oră în 2025, 73% dintre acestea fiind atacuri la nivel de rețea. Creștere de 31% față de trimestrul anterior Creștere de 58% față de același trimestru din anul precedent 600% creștere în atacuri de rețea care depășesc 100 milioane de pachete pe secundă 65% creștere în atacuri mai mari de 1 Tbps Ținte și surse ale atacurilor Cele mai vizate industrii au fost furnizorii de servicii de telecomunicații, firmele IT și de servicii, cazinourile și companiile de jocuri. Cele mai multe atacuri au provenit din Bangladesh, Ecuador și Indonezia, cu Argentina urcând pe locul patru, iar Rusia coborând pe locul zece. Atacurile au vizat în principal organizații din China, Hong Kong, Germania, Brazilia și Statele Unite. Raportul Cloudflare subliniază că peste 71,5% din toate atacurile DDoS HTTP înregistrate provin de la botneturi cunoscute/documentate. Această tendință de creștere a numărului de atacuri DDoS este un semnal de alarmă pentru companiile din întreaga lume, care trebuie să își consolideze măsurile de securitate cibernetică. [...]