Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Apple își repoziționează pariul pe ochelari inteligenți spre piața de masă , cu un produs care ar urma să țintească segmentul de preț mediu și o lansare posibilă în 2027, potrivit Mobilissimo . Miza este una comercială: compania ar încerca să repete rețeta Apple Watch, transformând o categorie de nișă într-un produs mainstream. Proiectul ar fi cunoscut intern sub numele de cod „N50” și ar urmări să atragă nu doar pasionații de tehnologie, ci și utilizatorii care poartă zilnic ochelari de vedere sau de soare. În această logică, avantajul Apple ar veni din ecosistemul său – peste două miliarde de dispozitive active – dar și din rețeaua globală de magazine și notorietatea brandului. Ce ar putea aduce produsul și cum se diferențiază În dezvoltare ar fi mai multe direcții de funcționalități, cu accent pe inteligența artificială (IA) și interacțiunea în timp real, inclusiv printr-o versiune „mult îmbunătățită” a asistentului Siri. Printre elementele menționate: mai multe stiluri și modele de rame; camere integrate discret în design; interacțiuni bazate pe IA în timp real; funcții orientate spre sănătate și monitorizarea utilizatorului; posibilitatea introducerii realității augmentate (suprapunerea de informații digitale peste lumea reală) în generațiile viitoare. Publicația notează că Apple ar urmări segmentul de preț mediu, unde astfel de produse sunt vândute, de regulă, între 200 și 500 de dolari (aprox. 920–2.300 lei). O astfel de poziționare ar separa viitorii ochelari de produse precum Vision Pro și ar putea accelera adopția, însă ar aduce compania în competiție directă cu jucători deja prezenți, inclusiv Meta, care a avut rezultate bune prin colaborarea cu Ray-Ban . Calendar: de la final de 2026 la început de 2027 Lansarea ar fi fost asociată inițial cu finalul lui 2026, dar proiectul ar fi întâmpinat întârzieri. Conform celor mai recente informații citate, Apple ar viza acum o prezentare oficială spre sfârșitul anului viitor, iar debutul comercial ar putea avea loc la începutul lui 2027. Mobilissimo mai menționează că proiectul ar avea susținere „la cel mai înalt nivel” în companie și ar fi considerat unul dintre cele mai importante produse aflate în dezvoltare. Informațiile rămân, însă, la nivel de surse și planuri în lucru, fără o confirmare oficială din partea Apple. [...]
Rusia își intensifică spionajul și atacurile cibernetice în Europa pentru a compensa presiunea sancțiunilor și a războiului , iar serviciile europene avertizează că Moscova își asumă riscuri mai mari, inclusiv prin tentative de sabotaj asupra infrastructurii critice, potrivit Adevărul . Investigația, bazată pe informații relatate de Associated Press și pe declarațiile unor oficiali europeni din servicii de informații, descrie o campanie coordonată în care agenții ruși folosesc metode mai sofisticate și mai agresive: companii-paravan, intermediari și rețele de hackeri pentru colectarea de date despre infrastructură critică și programe tehnologice occidentale. Ținte: tehnologie cu utilizare duală și proiecte strategice Oficialii europeni citați susțin că Rusia urmărește cu prioritate accesul la echipamente industriale moderne, tehnologii cu utilizare duală (civilă și militară) și rezultate de cercetare care pot accelera dezvoltarea armamentului. Adjunctul șefului operațiunilor din serviciul de securitate al Suediei, Christopher Wedelin , spune că Moscova „știe foarte clar ce caută” și depune eforturi considerabile pentru a obține utilaje avansate, echipamente industriale și tehnologii cu potențial militar. În Suedia, una dintre țintele principale ar fi industria de apărare, inclusiv proiecte legate de avionul de luptă Gripen . Sunt vizate și tehnologii optice, sisteme laser și alte inovații dezvoltate inițial pentru uz civil, dar adaptabile pentru armament. Șeful Serviciului de Securitate și Informații al Finlandei, Juha Martelius, indică o plajă mai largă de interese, de la tehnologii spațiale și cuantice la soluții pentru zona arctică și tehnologii maritime. În paralel, Rusia ar încerca să obțină echipamente informatice aflate sub regimul sancțiunilor și actualizări software pentru utilaje industriale de care depinde producția militară. Escaladare în spațiul cibernetic: de la „recunoaștere” la acțiuni directe Pe lângă spionajul clasic, Rusia intensifică atacurile cibernetice asupra companiilor europene și a infrastructurii critice. Un exemplu menționat este o tentativă din 2025, atribuită unor actori cibernetici asociați Rusiei, de a compromite funcționarea unei centrale electrice din Suedia. Atacul a eșuat după ce sistemele de securitate au detectat și blocat intruziunea înainte să producă daune. Pentru serviciile suedeze, episodul indică o schimbare de tactică. Wedelin afirmă că, dacă anterior predominau activitățile de recunoaștere și colectare de informații, acum se observă „o disponibilitate mai mare de a trece la acțiuni directe”. De ce contează pentru economie și companii Mesajul central al avertismentelor este că presiunea economică internă împinge Rusia să caute accelerat tehnologie și resurse externe, iar asta crește riscul pentru companiile și infrastructurile europene. Directorul Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaipo Rosin, leagă agresivitatea în creștere de dificultățile economice ale Rusiei și afirmă că aproximativ o treime din produsul intern brut ar fi direcționată către efortul de război, ceea ce amplifică nevoia de acces la tehnologii occidentale. În acest context, serviciile europene avertizează că Moscova pare mai puțin preocupată de expunerea operațiunilor și mai dispusă să își asume riscuri. Pentru mediul de afaceri, implicația este o presiune mai mare pe securitatea cibernetică, pe controlul lanțurilor de furnizori și pe protecția proprietății intelectuale, mai ales în sectoarele cu tehnologii avansate și utilizare duală. [...]
Nvidia își extinde ofensiva din AI către procesoarele principale pentru PC-uri , pregătind intrarea directă într-o piață dominată de ani buni de Intel, AMD, Qualcomm și Apple, cu implicații pentru lanțul de aprovizionare și pentru competiția din zona laptopurilor Windows. Informațiile apar în Mediafax . Noul pas vine după ce Nvidia a ajuns cea mai valoroasă companie din lume, pe fondul poziției dominante în cipurile de inteligență artificială pentru centre de date. Acum, compania vizează cipuri care să funcționeze ca procesor principal (CPU) în computere personale, potrivit publicației. Ce lansează Nvidia și când ajunge pe piață La conferința Computex din Taiwan, CEO-ul Jensen Huang a prezentat procesorul N1X, descris ca fiind realizat împreună cu Microsoft. Acesta va fi integrat într-un „supercip” numit RTX Spark, care ar urma să debuteze în toamnă pe o nouă linie de PC-uri Windows. Lista producătorilor menționați pentru primele modele include Microsoft, Dell, HP, ASUS, Lenovo și MSI. De ce contează: Arm câștigă teren în PC-uri, iar Nvidia intră în joc Miza este accelerarea tranziției către procesoare bazate pe Arm, care, potrivit lui Huang, câștigă teren în fața arhitecturii x86 folosite tradițional de Intel și AMD. În același timp, Huang a descris piața procesoarelor ca fiind una care „explodează” într-o industrie de 200 de miliarde de dolari. În discursul său, Huang a legat această schimbare de valul de „inteligență artificială agentică” (sisteme AI care pot executa sarcini în mod autonom), despre care a spus că va rula pe toate computerele noi. „Această reinventare a computerului este la fel de importantă ca reinventarea telefonului în ceea ce cunoaștem acum drept smartphone.” Specificații și producție: Blackwell + CPU Arm, pe 3 nanometri Potrivit unui purtător de cuvânt al Nvidia, planul inițial include peste 30 de laptopuri și 10 desktop-uri cu noul cip. Procesorul de debut pentru PC este descris ca o combinație între: o unitate de procesare grafică (GPU) Blackwell de la Nvidia; o unitate centrală de procesare (CPU) personalizată N1X bazată pe Arm, proiectată de MediaTek; 128 de gigaocteți de memorie unificată. Noul procesor ar urma să fie fabricat folosind tehnologia de 3 nanometri a Taiwan Semiconductor Manufacturing Company , disponibilă în prezent doar în Taiwan, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
AMD extinde global Radeon RX 9070 GRE , o placă video de 549 dolari (aprox. 2.500 lei), după o perioadă în care a fost disponibilă doar în China , potrivit IT Home . Mutarea contează pentru piață prin presiunea pe segmentul 1440p (jocuri la rezoluție 2.560×1.440) și prin poziționarea directă contra NVIDIA GeForce RTX 5060 Ti , cu argumente de performanță și cost per cadru. Preț și poziționare: 549 dolari, țintă directă RTX 5060 Ti AMD indică un preț S.E.P. (preț recomandat) de 549 dolari pentru Radeon RX 9070 GRE. Publicația notează și o conversie orientativă în yuani, însă pentru cititorii din România reperul rămâne prețul în dolari (aprox. 2.500 lei, la un curs uzual). Compania își alege explicit ca rival NVIDIA GeForce RTX 5060 Ti și susține că, în medie, în 40 de jocuri rulate nativ la 1440p, RX 9070 GRE ar avea: un avantaj de aproximativ 22% la numărul de cadre pe secundă (FPS); un avantaj de 26% la „frame per dollar” (raport performanță/preț); un plus și la performanța cu ray tracing (randare cu simularea traseului luminii), conform aceleiași surse. Specificații: Navi 48 „tăiat”, 12 GB GDDR6 și TBP 220 W Radeon RX 9070 GRE este construită pe un nucleu GPU „Navi 48” în variantă redusă și vine cu: 3.072 procesoare de flux (SP); frecvență boost de până la 2.790 MHz; 48 MB Infinity Cache; 12 GB memorie GDDR6 pe magistrală de 192-bit, la 18 Gbps; TBP (Total Board Power) de 220 W, adică puterea totală consumată de placă în sarcină. Ce urmează IT Home nu oferă detalii despre disponibilitatea efectivă pe regiuni sau despre prețuri locale în afara S.E.P., astfel că rămâne de văzut cum se va traduce lansarea globală în stocuri și prețuri în retail, inclusiv în Europa. [...]
Alienware mizează pe luminozitate HDR de 1.300 niți și lizibilitate mai bună a textului cu noul monitor curbat AW3926QW, un OLED de 39 de inci cu rezoluție 5K, prezentat la Computex 2026 , potrivit Notebookcheck . Noutatea relevantă pentru utilizatori este combinația dintre panoul „RGB stripe tandem” (o arhitectură OLED cu mai multe straturi) și un polarizator care ar trebui să păstreze negrul profund și claritatea imaginii inclusiv în camere bine luminate, o zonă unde OLED-urile sunt adesea mai sensibile. Ce aduce diferit panoul „RGB stripe tandem” Monitorul folosește un aranjament de subpixeli „RGB stripe” (benzi roșu-verde-albastru) împreună cu o arhitectură „tandem OLED”, care, conform publicației, utilizează patru straturi roșu, verde și albastru pentru a atinge o luminozitate HDR de vârf de 1.300 niți. În plus, există un strat lucios cu tratament antireflex, menit să reducă reflexiile. Un alt efect urmărit este îmbunătățirea redării textului. Notebookcheck notează că multe panouri QD-OLED au probleme de „fringing” (contururi colorate) în jurul literelor, iar layout-ul RGB stripe ar trebui să reducă acest fenomen, ceea ce face produsul mai potrivit și pentru lucru, nu doar pentru jocuri. Două moduri de afișare: 5K la 165 Hz sau 330 Hz la 1080p ultrawide AW3926QW oferă două opțiuni de funcționare: 5120 x 2160 (5K ultrawide) la 165 Hz 2560 x 1080 la 330 Hz , pentru jocuri competitive Monitorul are o curbură 1500R , timp de răspuns declarat de 0,03 ms și suport pentru G-Sync și VRR (rată de reîmprospătare variabilă), pentru reducerea „tearing”-ului (rupturi de imagine) în scene rapide. Pe partea de certificări și imagine, sunt menționate DisplayHDR True Black 500 (pentru contrast foarte ridicat și reducerea efectului de halou) și Dolby Vision , o funcție care nu este prezentă pe multe alternative. Alienware indică și acoperire DCI-P3 de 99% , relevantă pentru acuratețea culorilor în creație vizuală. Conectică și funcții orientate spre utilizare mixtă Pentru utilizare în scenarii cu mai multe dispozitive, monitorul include un comutator KVM (permite controlul mai multor PC-uri cu aceeași tastatură și același mouse). Conectica menționată: 1x DisplayPort 2.1 2x HDMI 2.1 USB-C cu încărcare la 90 W (power delivery) Notebookcheck mai menționează algoritmi adaptați cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a reduce riscul de „burn-in” (retenție permanentă a imaginii), o preocupare tipică la OLED, mai ales în utilizare statică. Disponibilitate și ce lipsește: prețul Modelul a fost anunțat la Computex 2026 și urmează să fie livrat la final de iunie în anumite regiuni din Asia , în timp ce America de Nord și Europa sunt programate pentru toamnă , conform informațiilor din articol. Prețul nu a fost comunicat la momentul publicării. Alienware va oferi garanție de 3 ani , la fel ca alte modele ale brandului. [...]
NVIDIA încearcă să reducă costul de operare al „fabricilor de AI” printr-o platformă care leagă proiectarea, simularea și exploatarea infrastructurii , mizând pe eficiența energetică și pe standardizarea operațiunilor în centrele de date, potrivit NVIDIA News . Platforma, numită NVIDIA DSX , este prezentată ca un „manual complet” pentru constructorii de infrastructură care vor să proiecteze, să implementeze și să opereze la scară așa-numitele „AI factories” (centre de date optimizate pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială). Miza economică este explicită: scăderea „costului pe token” (costul de generare a unităților de text/ieșire ale unui model) prin maximizarea performanței raportate la consumul de energie. Ce aduce nou DSX și de ce contează operațional NVIDIA spune că DSX reunește biblioteci software modulare cu sursă deschisă, interfețe de programare (API), proiecte de referință și tehnologii ale partenerilor într-o platformă „codesign” (proiectare coordonată între componentele hardware, software și facilități). Obiectivul declarat este accelerarea punerii în producție și creșterea fiabilității operaționale la scară. În centrul mesajului sunt două componente software noi: DSX MaxLPS : un set de tehnologii care urmărește să maximizeze „token performance per megawatt” (performanța de generare raportată la un megawatt consumat), într-un buget fix de energie, pentru a obține cel mai mic cost pe token. NVIDIA afirmă că, prin combinarea răcirii cu lichid la 45°C și a unor tehnologii „în rack” pentru optimizarea performanței per watt, operatorii pot rula „până la 40% mai multe GPU-uri” la punctul lor de eficiență maximă, cu impact minim asupra performanței sarcinilor de lucru. DSX OS : software modular cu sursă deschisă pentru operarea „fabricilor de AI”, care include management pe ciclul de viață, programarea resurselor, consistență la rulare, automatizare pentru starea de sănătate a sistemelor, reziliență, operare multi-tenant (mai mulți clienți/echipe pe aceeași infrastructură) și servicii de platformă. Elemente deja existente în platformă: de la proiectare la integrarea cu rețeaua electrică DSX include și un set de componente pe care NVIDIA le poziționează ca „full stack” (de la arhitectură la operare): DSX Reference Design : arhitecturi validate pentru „fabrici de AI”, acoperind calcul, rețelistică, stocare, design de cluster și infrastructura facilităților (energie, răcire, control, plus elemente civile/structurale/arhitecturale). DSX Sim : strat de simulare pentru întreg ciclul de viață, folosit pentru modelarea și validarea deciziilor de infrastructură din faza de planificare până la operare. DSX Flex : conectează centrele de date la servicii ale rețelei electrice, astfel încât sarcinile de lucru să se poată adapta la semnale precum reducerea încărcării, răspuns la cerere sau evenimente de preț; include și orchestrarea energiei din surse regenerabile și hibride. DSX Exchange : integrare între semnalele din IT și din zona de „operational technology” (echipamente și sisteme de control industrial), pentru calcul, rețea, energie, putere și răcire. În declarația citată de NVIDIA, Jensen Huang leagă direct platforma de reducerea riscului investițional prin simulare și validare înainte de instalare: „Cu platforma DSX, poți simula întreaga fabrică înainte să cheltuiești un dolar, valida performanța înainte ca un singur rack să fie instalat și opera cu tipul de fiabilitate pe care AI-ul în producție îl cere.” Ecosistem și adopție: producători de sisteme și operatori de cloud AI NVIDIA își sprijină strategia pe extinderea ecosistemului, în special în Taiwan, și pe adopția de către operatori de infrastructură AI. Publicația menționează că parteneri de cloud precum CoreWeave, Crusoe, Firmus, IREN, Lambda, Nebius, Nscale și Yotta Data Services implementează componente din DSX (DSX Sim, DSX MaxLPS și DSX OS) pentru a reduce riscul, a îmbunătăți utilizarea GPU-urilor și a aduce capacitate online mai rapid. Pe partea de hardware, Dell Technologies, HPE, Lenovo și Supermicro, împreună cu ASUS, Foxconn, GIGABYTE, Pegatron, Quanta Cloud Technology (QCT), Wistron și Wiwynn sunt menționați ca producători de sisteme „DSX-ready” și ca furnizori de active pentru simulare, pentru implementări la scară globală. Separat, NVIDIA indică un pilot comercial „multi-megawatt” în care DSX Flex este folosit împreună cu Emerald AI și Silicon Valley Power, pentru a demonstra centre de date „grid-responsive” (care își ajustează consumul în funcție de semnalele utilității), cu scopul de a proteja performanța sarcinilor AI și de a sprijini fiabilitatea rețelei. Ce urmează Anunțul este legat de NVIDIA GTC Taipei , unde compania direcționează publicul către discursul principal al CEO-ului. Materialul nu oferă detalii despre prețuri, termene de disponibilitate sau condiții comerciale pentru DSX, dincolo de descrierea componentelor și a partenerilor care le adoptă. [...]
Gigabyte propune o soluție de „auto-tuning” care ar putea face mai atractivă configurarea PC-urilor cu un singur modul DDR5 , într-un context de prețuri mai ridicate la memorie, potrivit WinFuture . Conceptul, prezentat la Computex 2026 , urmărește să apropie performanța unui sistem single-channel (un singur modul) de cea a unei configurații dual-channel (două module), prin ajustări automate din BIOS. Ce este D5 Single Boost și de ce contează Gigabyte numește tehnologia „D5 Single Boost” și o poziționează ca o metodă de a obține performanță mai bună cu investiție inițială mai mică în RAM. Ideea: după un update de BIOS, anumite plăci de bază Gigabyte ar putea „tuna” automat un singur modul DDR5, astfel încât rezultatele în utilizare (în special în jocuri) să se apropie de un setup dual-channel cu profil XMP (setări predefinite de overclocking pentru memorie). Condițiile tehnice: plăci de bază și tip de memorie Din informațiile disponibile, D5 Single Boost funcționează doar în anumite combinații: plăci de bază Gigabyte din seriile Z890 sau B860 ; instalarea celor mai noi versiuni de BIOS ; memorie DDR5 care folosește cipuri Hynix M-Die (platforma ar trebui să le recunoască automat și să declanșeze overclocking-ul). Gigabyte a detaliat conceptul într-o comunicare separată, menționată de publicație ca „ Pressemitteilung ” (comunicat de presă). Ce promite Gigabyte și ce lipsește încă Gigabyte spune că, prin „Adaptive BIOS Tuning Engine”, un singur modul DDR5 ar putea fi împins până la 8400 MT/s (milioane de transferuri pe secundă, o măsură uzuală pentru viteza memoriei). Compania susține și un câștig de până la 10% în performanța în jocuri. Totuși, WinFuture notează că Gigabyte nu a publicat încă benchmark-uri și nici lista jocurilor pentru care ar fi valabilă această creștere. De asemenea, nu există deocamdată o listă completă cu plăcile de bază și modulele RAM compatibile. Limitarea structurală: dual-channel rămâne superior la lățime de bandă Chiar și cu acest „boost”, un singur modul nu poate egala lățimea de bandă a unui sistem dual-channel cu două module, din motive tehnice. Cu alte cuvinte, deși frecvența poate crește, debitul total de date rămâne, în principiu, în avantajul dual-channel. Ce urmează Pentru a evalua impactul real (inclusiv economic, prin posibilitatea de a cumpăra inițial un singur modul), va conta publicarea de către Gigabyte a: testelor de performanță (benchmark-uri) și a metodologiei; listei de compatibilitate pentru plăci de bază și memorii; condițiilor exacte în care „auto-tuning”-ul se activează și rămâne stabil în utilizare. [...]
Apple ar amâna noile Apple TV și HomePod mini până în toamnă pentru a le lansa împreună cu Siri „cu inteligență artificială”, potrivit unei scurgeri de informații citate de Notebookcheck . Miza este una operațională: compania ar evita să pună pe piață hardware „smart” care nu poate folosi din prima noile funcții ale ecosistemului software pregătit pentru iOS 27 și versiunile aferente tvOS și software-ului HomePod. Informația apare într-un raport mai amplu despre planurile Apple, în care este menționată și actualizarea așteptată de mult timp a gamei de divertisment și smart home. Conform scurgerii, reîmprospătările pentru Apple TV și HomePod mini ar fi finalizate și gata de producție de luni de zile, însă lansarea ar fi fost împinsă din cauza întârzierilor din jurul noii versiuni de Siri, descrisă ca fiind alimentată de „Apple Intelligence” (setul de funcții AI al companiei). Ce s-ar schimba la Apple TV Următoarea generație Apple TV ar urma să primească un procesor mai puternic, „probabil” A17 Pro (cip folosit pe iPhone 15 Pro), pentru a gestiona mai bine sarcini legate de AI și, potrivit aceleiași scurgeri, jocuri la un nivel apropiat de console. Designul industrial ar rămâne în mare parte neschimbat, dar este menționată posibilitatea unor ajustări minore la telecomandă. Ce s-ar schimba la HomePod mini HomePod mini, cu nume de cod B525, ar urma să primească un upgrade intern important: înlocuirea cipului S5, considerat îmbătrânit, cu un procesor mai nou din familia S. Scopul ar fi susținerea unei versiuni de Siri „mai conversaționale” și mai atentă la context. De ce contează: sincronizarea hardware–software Potrivit scurgerii, Apple ar fi „ținut pe loc” aceste lansări pentru a le alinia cu o revizie majoră de software, astfel încât dispozitivele să poată valorifica din start capabilitățile AI promovate pentru iOS 27 și platformele asociate. În același material se menționează că ar trebui să existe un preview la WWDC 2026, iar lansarea software-ului este indicată pentru această toamnă — moment în care ar putea debuta și noile dispozitive. Notebookcheck indică Bloomberg ca sursă a informațiilor inițiale; Apple nu este citată cu o confirmare oficială în material, astfel că detaliile rămân la nivel de zvon până la un anunț al companiei. [...]
Apple își calibrează ochelarii inteligenți pentru segmentul de masă, cu o țintă de preț 200–500 dolari (aprox. 920–2.300 lei) și o lansare împinsă spre 2027, potrivit Notebookcheck . Informația, atribuită unui nou raport al lui Mark Gurman , indică o strategie prin care Apple ar încerca să intre direct pe piața globală a ochelarilor, estimată la 200 miliarde dolari, nu doar să concureze alte companii de tehnologie. Miza economică este că Apple ar urmări să transforme o categorie dominată de producători tradiționali de rame și lentile într-una în care „ochelarii Apple” devin o alternativă la ochelarii obișnuiți, cu sau fără dioptrii. În acest sens, compania ar conta pe rețeaua sa globală de retail, pe ecosistemul de peste 2 miliarde de dispozitive Apple active și pe reputația de design premium pentru a convinge consumatorii să aleagă rame Apple în locul unor branduri consacrate precum EssilorLuxottica, Safilo și Warby Parker. Ce se știe despre produs: integrare cu iPhone și accent pe inteligență artificială Proiectul ar avea numele de cod intern „N50” și ar fi gândit să se integreze strâns cu ecosistemul iPhone. Potrivit informațiilor din scurgere, direcțiile de produs ar include: Design orientat spre modă , cu mai multe stiluri de rame și camere cu formă ovală. Integrare cu Apple Intelligence , bazată pe o versiune „semnificativ revizuită” a asistentului Siri, pentru interacțiuni în timp real cu mediul. Evoluție spre zona de sănătate , cu ambiția ca ochelarii să devină, în timp, un dispozitiv dedicat de monitorizare. Augmented reality (AR) (realitate augmentată) ca etapă ulterioară, „mai târziu în acest deceniu”, dacă planurile rămân neschimbate. Calendar: întârzieri și o fereastră de lansare mutată spre 2027 Deși ținta inițială ar fi fost finalul lui 2026, proiectul ar fi întâmpinat întârzieri de dezvoltare, iar Apple ar lucra acum la un obiectiv intern de prezentare până la finalul anului viitor, cu lansare pe piață așteptată la începutul lui 2027 , conform aceleiași surse. În paralel, Gurman ar fi indicat anterior că ochelarii ar urma să vină în cel puțin două mărimi și patru designuri (două rame rotunjite și două pătrate). Concurența: Meta are deja parteneriate de retail Raportul notează că Apple intră într-o zonă unde Meta a câștigat deja tracțiune cu ochelari inteligenți cu cameră și parteneriate comerciale, inclusiv cu Ray-Ban . Un alt obstacol menționat este incertitudinea dacă „logo-ul” Apple va avea aceeași forță de atracție în modă (un produs purtat pe față) precum în electronicele de consum. Totuși, potrivit lui Gurman, proiectul ar avea sprijin la nivel înalt, inclusiv din partea actualului CEO Tim Cook și a lui John Ternus, descris ca viitor CEO, ceea ce ar face din N50 una dintre prioritățile companiei. [...]
Un posibil prototip Pixel Watch 5 a apărut în public înainte de lansare , după ce ar fi fost găsit în ocean, un episod care readuce în discuție riscul de scurgeri necontrolate din lanțul de producție și testare pentru produse nelansate, potrivit 9to5Google . Dispozitivul ar fi fost descoperit sub apă de un prieten al lui Randy Pitchford (fondatorul Gearbox, studioul din spatele Borderlands), în timp ce făcea scufundări lângă insula St. Martin. Pitchford a publicat pe X (fostul Twitter) două imagini „hands-on” cu ce susține că este un Pixel Watch 5 de 45 mm. În fotografii, inscripția „Pixel Watch 5” este vizibilă pe spatele ceasului. Publicația notează că imaginile nu prezintă „semnale de alarmă” evidente, iar reflexia lui Pitchford în poză ar susține autenticitatea, fiind mai puțin probabil să fie vorba despre o imagine editată. Ce se vede (și ce nu se poate verifica) din imagini Din perspectiva schimbărilor, designul pare identic cu generația actuală, cel puțin pe baza fotografiilor. Nu apar indicii despre software, deoarece dispozitivul ar avea bateria descărcată. Totuși, Pitchford susține că ceasul încă afișează ora corectă în modul de consum redus, lucru considerat surprinzător în contextul în care ar fi stat în ocean. Context: lansare așteptată „mai târziu anul acesta” și un posibil nou cip Pixel Watch 5 este așteptat să fie lansat mai târziu în acest an, însă schimbări concrete nu au apărut încă, potrivit aceleiași surse. Singura așteptare menționată este trecerea la Snapdragon Wear Elite , cip pe care Google l-a prezentat drept o platformă care „deschide noi posibilități”, cu îmbunătățiri de performanță, autonomie și conectivitate pentru următoarea generație Wear OS — posibil în legătură cu „Gemini Intelligence”, conform articolului. Informațiile rămân, însă, la nivel de relatare și imagini publicate pe rețele sociale, fără o confirmare oficială din partea Google privind autenticitatea dispozitivului sau circumstanțele în care ar fi ajuns în apă. [...]
SoftBank pariază pe energia nucleară a Franței pentru a accelera construcția de centre de date AI , cu un plan de investiții de până la 75 miliarde euro (87 miliarde dolari, aprox. 400 miliarde lei), potrivit Tom's Hardware . Miza economică și operațională este accesul la electricitate abundentă și relativ ieftină, care permite companiei să evite costurile și întârzierile asociate extinderii rețelelor din SUA. SoftBank Group spune că va construi în Franța o capacitate de 5 gigawați (GW) pentru centre de date dedicate inteligenței artificiale, iar prima etapă – de 45 miliarde euro (52 miliarde dolari, aprox. 240 miliarde lei) – ar urma să livreze 3,1 GW în regiunea Hauts-de-France până în 2031. Grupul japonez descrie proiectul drept cea mai mare investiție europeană a sa în infrastructură AI de până acum, cu EDF și Schneider Electric ca parteneri. De ce contează: energia, nu doar serverele Franța își produce aproximativ 70% din electricitate din reactoare nucleare operate de EDF, este cel mai mare exportator net de electricitate din lume și are prețuri industriale la energie „cu mult sub jumătate” față de cele din Marea Britanie, notează publicația. Masayoshi Son a declarat pentru La Tribune du Dimanche că faptul că Franța este producător și exportator de energie a fost „absolut decisiv” pentru investițiile în infrastructură AI. Un element-cheie este că SoftBank poate conecta proiectele la un „parc” energetic existent, cu emisii reduse de carbon, evitând blocajele din SUA: rețele tensionate și opoziție locală în creștere față de centrele de date. Ce se construiește și unde Prima etapă acoperă trei amplasamente: Loon-Plage (lângă Dunkirk) Bosquel Bouchain EDF contribuie la situl din Bouchain, o fostă centrală, care va fi predată pentru conversie. Planul urmează să fie formalizat luni, la summitul Choose France , de Masayoshi Son și președintele Emmanuel Macron, conform informațiilor din articol. Contrastul cu SUA: costul energiei dedicate În SUA, SoftBank are în plan un centru de date de 10 GW în Ohio, dar pentru alimentarea acestuia compania ar trebui să-și construiască propria infrastructură de producție a energiei: o centrală pe gaze naturale estimată la circa 33 miliarde dolari (aprox. 150 miliarde lei), cu o producție de aproximativ 9,2 GW. În Franța, compania poate „sări” peste acest pas, conectându-se la rețeaua existentă. Implicații industriale: integrare pe lanțul de echipamente Împreună cu Schneider Electric, SoftBank vrea să dezvolte un „cluster” industrial în Portul Dunkirk, în jurul a două fabrici: una operată de SoftBank, pentru carcase (enclosures), una operată de Schneider Electric, pentru integrarea modulelor de alimentare pentru centre de date. Tom’s Hardware notează că acest lucru extinde integrarea verticală a SoftBank (control pe mai multe verigi ale lanțului), care include deja Arm, robotică și baterii pentru centre de date pe bază de apă. Dimensiunea financiară și ce este, de fapt, „ferm” Investiția franceză se adaugă unui val global de cheltuieli, care include proiectul din Ohio și peste 30 miliarde dolari (aprox. 140 miliarde lei) investite în OpenAI pentru o participație de 11%. În același timp, SoftBank are peste 130 miliarde dolari datorii și a contractat în martie un împrumut-punte de 40 miliarde dolari (aprox. 185 miliarde lei) pentru a finanța cea mai recentă investiție în OpenAI. Important: suma de 75 miliarde euro este un plafon. Doar prima etapă, de 45 miliarde euro și 3,1 GW, este prezentată ca angajament ferm, iar restul amplasamentelor sunt descrise ca planuri pentru o fază ulterioară. Pentru detaliile oficiale ale angajamentului, SoftBank indică propriul comunicat, în care vorbește despre „până la 75 miliarde euro” ( https://group.softbank/en/news/press/20260531_0 ). [...]
Digi mută tarifele în euro de la 1 iulie 2026, iar facturile vor deveni sensibile la cursul BNR , ceea ce poate adăuga volatilitate lunară peste scumpirea inițială, potrivit Mobilissimo . Operatorul își notifică deja clienții că prețurile serviciilor și echipamentelor vor fi exprimate în euro, urmând ca plata să se facă în lei la cursul BNR din ziua emiterii facturii. Compania își justifică decizia prin creșterea costurilor operaționale, inflația acumulată în ultimii ani și deprecierea leului față de principalele valute. „Începând cu 1 iulie 2026, tarifele/prețurile serviciilor și echipamentelor furnizate se vor modifica și vor fi exprimate în moneda de referință euro.” Cât cresc, estimativ, tarifele la internet, TV și telefonie fixă Pe baza exemplelor publice care folosesc un curs de referință de 5,25 lei/euro, publicația prezintă următoarele majorări estimate: Fiberlink 500 : de la 30 lei la 6,25 euro (32,81 lei) – +9,4% Fiberlink 1000 : de la 40 lei la 8,25 euro (43,31 lei) – +8,3% TV Digital : de la 30 lei la 6,25 euro (32,81 lei) – +9,4% TV Analogic : de la 26 lei la 5,5 euro (28,88 lei) – +11% DigiTel Național : de la 10 lei la 2,4 euro (12,60 lei) – +26% Cele mai mari creșteri apar la telefonia fixă, în timp ce internetul și televiziunea urcă, în aceste exemple, cu aproximativ 8–11%. Pentru abonamentele mobile, Mobilissimo notează că modificările diferă în funcție de pachet și de numărul serviciilor contractate pe același cont, astfel că impactul poate varia de la client la client. De ce contează: factura poate varia de la o lună la alta Dincolo de scumpirea inițială, schimbarea structurală este trecerea la tarife exprimate în euro, convertite în lei la cursul BNR din ziua facturării. Asta înseamnă că, dacă euro se apreciază față de leu, costul în lei poate crește automat , fără o nouă modificare de grilă anunțată de operator. Opțiunea clienților: reziliere fără penalități, cu o excepție Conform notificării citate, clienții care nu acceptă noile condiții pot denunța unilateral contractul în 30 de zile de la primirea notificării , fără penalități sau despăgubiri. „Dacă nu sunteți de acord cu aceste modificări, aveți dreptul de a denunța unilateral contractul, în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, fără plata de penalități sau despăgubiri.” Excepția menționată: dacă există echipamente (telefon, router etc.) luate în rate sau în condiții promoționale și clientul vrea să le păstreze, pot apărea sume de achitat, conform contractului. Cererea de reziliere poate fi transmisă prin: apel la 0314004414 ; e-mail la [email protected] ; depunere într-un punct Digi; scrisoare către sediul companiei; portare către alt operator, în termenul legal. Ce urmează în piață Materialul indică faptul că o parte dintre abonați analizează deja reofertarea sau portarea, pe fondul noilor condiții. În același timp, Digi rămâne un jucător agresiv la preț, însă trecerea la euro introduce un factor suplimentar de incertitudine pentru bugetul lunar al clienților, în funcție de evoluția cursului. [...]