Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
SoftBank pariază pe energia nucleară a Franței pentru a accelera construcția de centre de date AI, cu un plan de investiții de până la 75 miliarde euro (87 miliarde dolari, aprox. 400 miliarde lei), potrivit Tom's Hardware. Miza economică și operațională este accesul la electricitate abundentă și relativ ieftină, care permite companiei să evite costurile și întârzierile asociate extinderii rețelelor din SUA.
SoftBank Group spune că va construi în Franța o capacitate de 5 gigawați (GW) pentru centre de date dedicate inteligenței artificiale, iar prima etapă – de 45 miliarde euro (52 miliarde dolari, aprox. 240 miliarde lei) – ar urma să livreze 3,1 GW în regiunea Hauts-de-France până în 2031. Grupul japonez descrie proiectul drept cea mai mare investiție europeană a sa în infrastructură AI de până acum, cu EDF și Schneider Electric ca parteneri.
Franța își produce aproximativ 70% din electricitate din reactoare nucleare operate de EDF, este cel mai mare exportator net de electricitate din lume și are prețuri industriale la energie „cu mult sub jumătate” față de cele din Marea Britanie, notează publicația. Masayoshi Son a declarat pentru La Tribune du Dimanche că faptul că Franța este producător și exportator de energie a fost „absolut decisiv” pentru investițiile în infrastructură AI.
Un element-cheie este că SoftBank poate conecta proiectele la un „parc” energetic existent, cu emisii reduse de carbon, evitând blocajele din SUA: rețele tensionate și opoziție locală în creștere față de centrele de date.
Prima etapă acoperă trei amplasamente:
EDF contribuie la situl din Bouchain, o fostă centrală, care va fi predată pentru conversie. Planul urmează să fie formalizat luni, la summitul Choose France, de Masayoshi Son și președintele Emmanuel Macron, conform informațiilor din articol.
În SUA, SoftBank are în plan un centru de date de 10 GW în Ohio, dar pentru alimentarea acestuia compania ar trebui să-și construiască propria infrastructură de producție a energiei: o centrală pe gaze naturale estimată la circa 33 miliarde dolari (aprox. 150 miliarde lei), cu o producție de aproximativ 9,2 GW. În Franța, compania poate „sări” peste acest pas, conectându-se la rețeaua existentă.
Împreună cu Schneider Electric, SoftBank vrea să dezvolte un „cluster” industrial în Portul Dunkirk, în jurul a două fabrici:
Tom’s Hardware notează că acest lucru extinde integrarea verticală a SoftBank (control pe mai multe verigi ale lanțului), care include deja Arm, robotică și baterii pentru centre de date pe bază de apă.
Investiția franceză se adaugă unui val global de cheltuieli, care include proiectul din Ohio și peste 30 miliarde dolari (aprox. 140 miliarde lei) investite în OpenAI pentru o participație de 11%. În același timp, SoftBank are peste 130 miliarde dolari datorii și a contractat în martie un împrumut-punte de 40 miliarde dolari (aprox. 185 miliarde lei) pentru a finanța cea mai recentă investiție în OpenAI.
Important: suma de 75 miliarde euro este un plafon. Doar prima etapă, de 45 miliarde euro și 3,1 GW, este prezentată ca angajament ferm, iar restul amplasamentelor sunt descrise ca planuri pentru o fază ulterioară. Pentru detaliile oficiale ale angajamentului, SoftBank indică propriul comunicat, în care vorbește despre „până la 75 miliarde euro” (https://group.softbank/en/news/press/20260531_0).
Recomandate
Automatizarea codării cu AI mută competiția în zona de design coerent , iar instrumente precum TypeUI încearcă să rezolve tocmai „uniformizarea” interfețelor generate de modele, potrivit Mobilissimo . Miza operațională pentru echipele care construiesc rapid produse cu AI (așa-numitul „vibe coding”) este să obțină rezultate consistente vizual, fără să piardă timp în iterații și corecții de detaliu. În material, TypeUI este prezentat ca un proiect apărut dintr-o nevoie practică: dacă nu primește instrucțiuni precise despre stil (culori, spațieri, componente, „look & feel”), AI-ul tinde să livreze rezultate „generice”, care fac proiecte diferite să arate similar. Într-un context în care aplicațiile și site-urile pot fi generate „pe bandă rulantă”, diferențierea prin identitate vizuală devine un factor de competitivitate. Ce face TypeUI, concret, în fluxul de lucru cu AI TypeUI folosește fișiere de ghidaj (menționate ca design.md și skill.md ) pentru a seta de la început reguli de design pe care modelul AI să le urmeze. Ideea este să reducă inconsistențele tipice din proiectele generate rapid, precum: butoane cu stiluri diferite de la o pagină la alta; spațieri „fără logică”; formulare construite după reguli diferite; componente care par adunate din proiecte separate; elemente UI care își schimbă stilul între secțiuni. Proiectul este disponibil ca open-source pe GitHub (repo: https://github.com/bergside/typeui ) și, potrivit sursei, a depășit 1.000 de instalări. Integrare cu instrumente și un server MCP pentru ecosistemul OpenAI TypeUI este descris ca fiind utilizabil „imediat” și compatibil cu instrumente precum Google Stitch ( https://blog.google/innovation-and-ai/models-and-research/google-labs/stitch-ai-ui-design/ ), Codex, Cursor și alte platforme „agentice” (adică sisteme AI care pot executa pași și acțiuni în lanț, nu doar să răspundă la întrebări). Un element operațional nou menționat este introducerea unui „server MCP” ( https://mcp.typeui.sh/ ), care ar permite, în ecosistemul OpenAI, instalarea și apelarea directă de către model în timpul dezvoltării. Model de business: gratuit + abonament Pe lângă componenta open-source, TypeUI are și o ofertă premium. În prezent, există „aproape 70 de stiluri” disponibile pe https://www.typeui.sh/design-skills , dintre care o parte sunt gratuite, iar restul sunt incluse într-un abonament: 30 dolari/lună (aprox. 140 lei) 120 dolari/an (aprox. 560 lei) Context: experiență anterioară în produse UI Mobilissimo leagă TypeUI de experiența anterioară a echipei din spatele proiectului: compania Bergside ( https://www.bergside.com/ ), deținută de Zoltan și partenerul său Robert Tanislav. În portofoliu este menționat Flowbite ( https://flowbite.com/ ), un proiect de componente UI care a strâns „aproape 10.000 de stele” pe GitHub ( https://github.com/themesberg/flowbite ), precum și platforma Themesberg ( https://themesberg.com/ ). De ce contează pentru piață Pe măsură ce „codul devine mai ieftin” prin automatizare, diferențierea se poate muta din viteza de generare în calitatea și coerența produsului livrat. În această logică, TypeUI țintește o problemă practică a echipelor care folosesc AI în dezvoltare: reducerea timpului pierdut pe corecții vizuale și evitarea unui rezultat „standardizat”, greu de diferențiat într-o piață aglomerată de produse similare. [...]
Beretta își extinde portofoliul spre apărare cu un sistem anti-dronă automatizat , mizând pe cererea în creștere pentru protecția infrastructurilor critice, potrivit Digi24 . Beretta Defense Technologies pregătește lansarea „Livet”, o stație de armament controlată de la distanță, capabilă să detecteze și să doboare drone de mici dimensiuni, care va fi prezentată la salonul Eurosatory de la Paris. Sistemul „Livet” folosește opt puști Benelli „Drone Guardian”, montate într-o turelă de tip antiaerian compact. Compania spune că platforma are funcții automate de urmărire a țintelor și poate angaja ținte de la distanță, pentru timpi rapizi de reacție, cu scopul declarat de a proteja „active strategice și infrastructuri critice”. Cum funcționează sistemul și unde intervine inteligența artificială Platforma este dotată cu un sistem de urmărire integrat cu inteligență artificială, care ar permite identificarea și blocarea automată a țintelor. În plus, poate fi conectată la senzori externi pentru detectare și ghidaj: radare externe de scurtă rază; scanere de radiofrecvență, care pot furniza coordonate în timp real. La nivel de muniție, sistemul folosește cartușe cu wolfram și poate fi echipat cu muniție care explodează în aer, concepută să neutralizeze dronele mici prin dispersia fragmentelor. De ce contează: piața anti-dronă se accelerează pe fondul conflictelor Contextul este dat de rolul tot mai mare al dronelor în conflictele recente, inclusiv în Ucraina și în Orientul Mijlociu. Digi24 notează că dronele FPV (first-person-view – drone operate cu imagine „din perspectiva pilotului”) pot fi asamblate cu aproximativ 300 de dolari (aprox. 1.400 lei), iar eficiența lor a împins statele să accelereze dezvoltarea tehnologiilor anti-dronă, alimentând și un boom al startupurilor europene din industria de apărare. „Livet” urmează să fie prezentat la Eurosatory, eveniment programat între 15 și 19 iunie, care reunește companii din industria de apărare și oficiali guvernamentali și militari. Potrivit informațiilor citate de Digi24, Beretta Defense Technologies își va dezvălui sistemul în această vară, informația fiind transmisă inițial de Euronews . [...]
Alibaba intră în infrastructura digitală a fotbalului european printr-un acord exclusiv pe șase ani cu UEFA , care îi oferă companiei rolul de partener oficial pentru inteligență artificială, servicii cloud și comerț electronic în competiții majore, potrivit South China Morning Post . Miza operațională este integrarea tehnologiilor Alibaba – inclusiv reluări „360 de grade” asistate de AI – în modul în care sunt produse și consumate transmisiunile și conținutul competițiilor UEFA. Ce acoperă acordul și când intră în vigoare Parteneriatul este descris ca fiind exclusiv și se întinde pe șase ani. Alibaba devine partener oficial pentru: UEFA Champions League UEFA Europa League UEFA Conference League în intervalul sezoanele 2027-28 până la 2032-33 , precum și pentru Euro 2028 . Ce tehnologii aduce Alibaba: AI, cloud și reluări din toate unghiurile În perioada parteneriatului, Alibaba va folosi tehnologii de inteligență artificială, inclusiv modelul său de limbaj de mari dimensiuni (LLM) „Qwen”, pentru: susținerea interacțiunii cu fanii; managementul conținutului media; comunicarea în timpul evenimentelor. Pe partea de experiență de vizionare, compania va livra „experiențe mai imersive”, inclusiv posibilitatea ca fanii să urmărească reluări ale fazelor „din toate unghiurile” , prin tehnologia de reluare la 360 de grade. De ce contează pentru piața de media și operațiunile UEFA Acordul indică o accelerare a „transformării digitale” în fotbalul european, cu un furnizor tehnologic care intră simultan în trei zone sensibile: AI (personalizare și interacțiune), cloud (infrastructură) și comerț electronic (monetizare) . În practică, parteneriatul poate schimba fluxurile de producție și distribuție a conținutului și modul în care UEFA își gestionează comunicarea și relația cu publicul în jurul competițiilor. Declarațiile conducerii UEFA și Alibaba Președintele UEFA, Aleksander Ceferin, a spus că expertiza Alibaba în AI ar urma să îmbunătățească experiența fanilor la nivel global și să deschidă „noi moduri” de a urmări sportul. „Împreună cu Alibaba, îi vom aduce pe fani mai aproape de joc în moduri mai noi și mai relevante, făcând competițiile noastre mai captivante, mai accesibile și mai imersive, păstrând în același timp tradițiile, emoțiile și spiritul care definesc fotbalul european.” Președintele Alibaba Group, Joe Tsai, a indicat că interesul UEFA pentru intersecția dintre sport și tehnologie a fost unul dintre motivele-cheie ale acordului și a legat proiectul de experiențe similare din zona olimpică. „AI schimbă sportul și schimbă experiența fanilor.” Context: Alibaba își extinde rolul în digitalizarea sportului global Materialul notează că UEFA se alătură altor organizații care lucrează cu Qwen, inclusiv Comitetul Internațional Olimpic și NBA China. Alibaba este „Worldwide Olympic Partner” din 2017 și, potrivit aceleiași surse, a susținut trecerea accelerată către producție și difuzare bazate pe cloud la ediții recente ale Jocurilor Olimpice, inclusiv la Paris 2024, unde difuzarea prin cloud a depășit pentru prima dată transmisia prin satelit ca metodă principală. Pentru UEFA, acordul fixează un calendar: implementarea începe odată cu sezonul 2027-28, ceea ce sugerează o perioadă de pregătire tehnică și operațională înainte ca noile funcționalități să ajungă la scară în competițiile europene. [...]
China Post introduce roboți umanoizi în sortare, cu o capacitate de 1.200 de colete pe oră , într-o mișcare care arată cum automatizarea din logistică trece de la echipamente fixe la sisteme flexibile, capabile să lucreze în depozite proiectate pentru oameni, potrivit Interesting Engineering . Imaginile publicate în această săptămână de la situl logistic Jianggao, din subordinea centrului poștal Guangzhou (provincia Guangdong, sudul Chinei), arată roboți umanoizi care manipulează colete alături de brațe robotice și stivuitoare autonome, într-un depozit puternic automatizat. Conform presei de stat, acești roboți pot procesa până la 1.200 de colete pe oră, ca parte a programului de modernizare al China Post Group . De ce contează: automatizarea devine „plug-and-play” în depozite existente Spre deosebire de roboții industriali tradiționali, fixați în puncte precise și integrați în linii de producție sau sortare, roboții umanoizi sunt concepuți să opereze în spații gândite pentru oameni. Asta înseamnă, cel puțin teoretic, că pot circula prin depozite, pot identifica și apuca colete, pot interacționa cu rafturi sau cuști și pot prelua sarcini variabile fără o reproiectare completă a fluxurilor și a infrastructurii. În material este menționat și un clip distribuit de Xinhua, în care roboții umanoizi ridică pachete din containere și le plasează pe liniile de sortare, în timp ce stivuitoare autonome transportă încărcături pe podeaua depozitului, lucrând împreună cu sistemele de automatizare deja instalate. Context operațional: volum mare, presiune pe costuri și funcționare non-stop Centrul poștal din Guangzhou ar putea gestiona, potrivit sursei, o medie de 6,5 milioane de trimiteri pe zi, cu vârfuri care depășesc 10 milioane. Pentru astfel de volume, operatorii caută sisteme autonome care pot funcționa continuu, cu intervenție umană minimă. Interesting Engineering notează că logistica este un sector atractiv pentru astfel de implementări: huburile operează 24/7, deficitul de forță de muncă rămâne o problemă în multe regiuni, iar volumele de colete cresc pe fondul comerțului electronic. Limite și întrebări deschise Deși promisiunea este reducerea costurilor operaționale și creșterea capacității în perioadele de vârf, rămân întrebări legate de fiabilitatea pe termen lung, costurile de mentenanță și dacă roboții umanoizi pot depăși constant alternative mai simple în condiții reale de lucru. Sursa subliniază că roboții umanoizi sunt, în general, mai complecși mecanic și mai scumpi decât automatizările industriale fixe. Chiar și așa, disponibilitatea Chinei de a implementa tehnologia la scară sugerează că autoritățile și companiile locale o văd ca pe un instrument industrial practic, nu doar ca pe o demonstrație tehnologică — iar în facilități care procesează milioane de colete, câștiguri mici de eficiență pot avea efecte economice și operaționale semnificative. [...]
Meta pregătește un „pandantiv” cu inteligență artificială, mizând pe el pentru a reduce pierderile Reality Labs , potrivit TechCrunch . Un memo consultat de publicație arată că dispozitivul ar urma să intre în testare în următorul an, într-un moment în care divizia de hardware a companiei caută produse care să prindă la public și să îmbunătățească performanța financiară. Dispozitivul ar continua, cel mai probabil, direcția deschisă de Limitless , un startup de dispozitive cu inteligență artificială cumpărat de Meta la finalul lui 2025. Limitless dezvoltase un pandantiv care se prinde de cămașă sau se poartă la gât și care poate înregistra conversațiile utilizatorilor. La momentul achiziției, Meta spunea că tranzacția îi va permite să „accelereze” munca la dispozitive purtabile cu funcții de inteligență artificială. De ce contează: Meta caută un pariu hardware care să schimbe traiectoria Reality Labs Piața dispozitivelor purtabile cu inteligență artificială a avut până acum exemple care nu au reușit să atragă consumatorii, pe fondul îngrijorărilor legate de confidențialitate și al utilității limitate. Cu toate acestea, interesul companiilor pentru această categorie nu dispare, iar TechCrunch notează că și OpenAI rămâne activă în zona de „AI wearables” (dispozitive purtabile cu funcții de inteligență artificială). Pentru Meta, miza este și una financiară: memo-ul citat indică faptul că, pe lângă pandantiv, compania vrea să-și extindă gama de ochelari cu inteligență artificială și să lanseze un abonament pentru companii, numit „Wearables for Work”. În acest context, Meta ar încerca să inverseze evoluția Reality Labs, divizie care a pierdut 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) în primul trimestru al acestui an. Ce urmează Publicația spune că a solicitat un punct de vedere Meta, însă compania nu oferise un comentariu la momentul apariției informației. În lipsa unor detalii oficiale, rămâne neclar ce funcții va avea produsul final și cum va aborda Meta riscurile de confidențialitate asociate unui dispozitiv care poate înregistra conversații. [...]
Papa Leo XIV cere control și reglementare pentru AI, pe fondul creșterii neîncrederii publice , într-un mesaj care poate alimenta presiunea politică pentru reguli mai dure asupra companiilor din domeniu, potrivit HotNews . Într-o enciclică de peste 40.000 de cuvinte, Papa avertizează că inteligența artificială nu este „în sine” ostilă omului, dar poate deveni problematică atunci când este ghidată exclusiv de profit, mai ales dacă ajunge să înlocuiască locuri de muncă fără protecție sau reconversie pentru angajați. Mesajul este adresat liderilor politici, mediului de afaceri și societății, cu accent pe riscul afectării demnității și autonomiei umane. Ce tip de măsuri cere Vaticanul și de ce contează pentru companii În viziunea prezentată, controlul dezvoltării AI ar trebui să se traducă în politici publice și obligații mai clare pentru sectorul privat. Papa cere explicit: reglementarea companiilor private din domeniul AI; programe de recalificare pentru muncitori; educație care să dezvolte gândirea critică față de AI; măsuri de protejare a copiilor de conținut fals, violent sau sexualizat. Pentru mediul de afaceri, un astfel de cadru ar însemna costuri de conformare și responsabilități suplimentare (de la guvernanță și evaluarea riscurilor până la protecția utilizatorilor), dar și o schimbare de ritm: modelul de inovare rapidă, tolerat în valurile anterioare de tehnologie, ar putea deveni mai greu de susținut în fața unei opinii publice tot mai prudente. Neîncrederea în AI crește: semnale din SUA și Europa HotNews plasează mesajul Papei într-un context în care încrederea în AI scade. În SUA, un sondaj Pew Research Center indică faptul că aproximativ jumătate dintre americani sunt „mai degrabă îngrijorați decât entuziasmați” de creșterea AI, iar ponderea a urcat de la 37% în 2021 la 50% „în prezent”. În Europa, datele citate arată o reticență similară: aproximativ 25% dintre europeni spun că s-ar simți confortabil ca AI să preia sarcini administrative la job, iar aproape 50% dintre europenii cu studii superioare cred că locul lor de muncă este în pericol „acum” din cauza AI. Totodată, jumătate dintre europeni cred că AI va avea un impact negativ asupra societății. Pe zona de informare și politică, un alt studiu menționat arată că, deși 49% dintre respondenți spun că au folosit instrumente AI precum ChatGPT pentru subiecte politice, doar 30% cred că beneficiile depășesc riscurile. Percepția asupra democrației este împărțită: 32% văd AI mai degrabă ca oportunitate, iar 39% o consideră deja un risc. De la „tehnologie a progresului” la „tehnologie a riscului” Analiza compară primirea AI cu entuziasmul care a însoțit internetul în anii ’90 și începutul anilor 2000, inclusiv în România, unde internetul a fost asociat cu modernizarea și „intrarea în rândul lumii”. În schimb, AI este percepută mai puțin ca infrastructură care facilitează acțiunea umană și mai mult ca un sistem care poate genera conținut, influența decizii și „risca să înceapă să ia decizii în locul oamenilor”. În plus, AI apare într-o lume deja marcată de efectele secundare ale revoluției digitale: dezinformare, colectare masivă de date personale, polarizare și neîncredere în Big Tech. În acest context, tensiunea dintre promisiunea de productivitate și mesajele către investitori despre reducerea costurilor prin înlocuirea forței de muncă devine un factor major de respingere socială. Ce urmează: risc de reglementări mai puternice HotNews notează că acestea sunt scenarii, însă climatul social poate împinge politicienii către reglementări mai ferme. Miza nu mai este doar tehnologică, ci socială: dacă AI este percepută în primul rând ca instrument al concedierilor, al fraudei digitale sau al manipulării informației, integrarea ei „profundă” în viața de zi cu zi ar putea întâmpina rezistență, cu efect direct asupra pieței și asupra modului în care companiile pot lansa și scala produse bazate pe AI. [...]
