Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Rusia își intensifică spionajul și atacurile cibernetice în Europa pentru a compensa presiunea sancțiunilor și a războiului, iar serviciile europene avertizează că Moscova își asumă riscuri mai mari, inclusiv prin tentative de sabotaj asupra infrastructurii critice, potrivit Adevărul.
Investigația, bazată pe informații relatate de Associated Press și pe declarațiile unor oficiali europeni din servicii de informații, descrie o campanie coordonată în care agenții ruși folosesc metode mai sofisticate și mai agresive: companii-paravan, intermediari și rețele de hackeri pentru colectarea de date despre infrastructură critică și programe tehnologice occidentale.
Oficialii europeni citați susțin că Rusia urmărește cu prioritate accesul la echipamente industriale moderne, tehnologii cu utilizare duală (civilă și militară) și rezultate de cercetare care pot accelera dezvoltarea armamentului.
Adjunctul șefului operațiunilor din serviciul de securitate al Suediei, Christopher Wedelin, spune că Moscova „știe foarte clar ce caută” și depune eforturi considerabile pentru a obține utilaje avansate, echipamente industriale și tehnologii cu potențial militar. În Suedia, una dintre țintele principale ar fi industria de apărare, inclusiv proiecte legate de avionul de luptă Gripen. Sunt vizate și tehnologii optice, sisteme laser și alte inovații dezvoltate inițial pentru uz civil, dar adaptabile pentru armament.
Șeful Serviciului de Securitate și Informații al Finlandei, Juha Martelius, indică o plajă mai largă de interese, de la tehnologii spațiale și cuantice la soluții pentru zona arctică și tehnologii maritime. În paralel, Rusia ar încerca să obțină echipamente informatice aflate sub regimul sancțiunilor și actualizări software pentru utilaje industriale de care depinde producția militară.
Pe lângă spionajul clasic, Rusia intensifică atacurile cibernetice asupra companiilor europene și a infrastructurii critice. Un exemplu menționat este o tentativă din 2025, atribuită unor actori cibernetici asociați Rusiei, de a compromite funcționarea unei centrale electrice din Suedia. Atacul a eșuat după ce sistemele de securitate au detectat și blocat intruziunea înainte să producă daune.
Pentru serviciile suedeze, episodul indică o schimbare de tactică. Wedelin afirmă că, dacă anterior predominau activitățile de recunoaștere și colectare de informații, acum se observă „o disponibilitate mai mare de a trece la acțiuni directe”.
Mesajul central al avertismentelor este că presiunea economică internă împinge Rusia să caute accelerat tehnologie și resurse externe, iar asta crește riscul pentru companiile și infrastructurile europene. Directorul Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaipo Rosin, leagă agresivitatea în creștere de dificultățile economice ale Rusiei și afirmă că aproximativ o treime din produsul intern brut ar fi direcționată către efortul de război, ceea ce amplifică nevoia de acces la tehnologii occidentale.
În acest context, serviciile europene avertizează că Moscova pare mai puțin preocupată de expunerea operațiunilor și mai dispusă să își asume riscuri. Pentru mediul de afaceri, implicația este o presiune mai mare pe securitatea cibernetică, pe controlul lanțurilor de furnizori și pe protecția proprietății intelectuale, mai ales în sectoarele cu tehnologii avansate și utilizare duală.
Recomandate
Creșterea atacurilor care exploatează vulnerabilități nereparate schimbă prioritățile de securitate ale organizațiilor , într-un context în care România rămâne expusă suplimentar prin poziționarea pe flancul estic al NATO, potrivit Mediafax , care citează date din buletinul trimestrial al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC). La nivel global, presiunea atacurilor continuă să urce: în trimestrul al doilea din 2026, o organizație a fost ținta, în medie, a 2.175 de atacuri pe săptămână, cu 9,6% peste aceeași perioadă din 2025. În iunie, media a ajuns la 2.270 de atacuri pe organizație și pe săptămână, cu 17% peste iunie 2025. Vulnerabilitățile au devenit principala „ușă” de intrare Raportul DNSC indică o schimbare relevantă pentru companii și instituții: exploatarea vulnerabilităților nereparate a ajuns la 31% dintre vectorii inițiali ai breșelor de securitate, depășind folosirea abuzivă a credențialelor (13%). Concluzia operațională este că viteza de aplicare a actualizărilor și corecțiilor (patch-uri) devine critică, în condițiile în care atacurile pornesc tot mai des de la probleme cunoscute, dar neadresate la timp. Explozie pe „ device-code phishing ” și rolul inteligenței artificiale DNSC semnalează o creștere de 1.380% a atacurilor de tip „device-code phishing”, o formă de phishing (tentativă de fraudă prin mesaje-capcană) concepută inclusiv pentru ocolirea autentificării multifactor. Atacatorii folosesc kituri comerciale care pot genera automat mesaje personalizate, ceea ce permite extinderea campaniilor la scară mai mare. România: fără incident major confirmat, dar cu alerte și campanii de fraudă Pentru România, DNSC precizează că sursele publice consultate nu indică, în trimestrul al doilea, un incident major confirmat care să fi afectat o instituție publică, un spital sau un operator de infrastructură critică. În schimb, au existat amenințări concrete: 12 alerte DNSC privind vulnerabilități critice, dintre care patru erau exploatate activ; avertizări privind campanii de fraudă online, inclusiv mesaje SMS false trimise în numele Ghișeul.ro , care invocau presupuse amenzi restante. Raportul notează și un element de pregătire: 1.126 de entități și-au autoevaluat nivelul de maturitate cibernetică printr-un proiect finanțat prin PNRR. De ce contează pentru organizații DNSC atrage atenția că poziționarea României pe flancul estic al NATO aduce riscuri suplimentare, de la operațiuni hacktiviste pro-ruse până la potențiale activități de spionaj cibernetic. În acest context, raportul pune accent pe gestionarea rapidă a vulnerabilităților și pe actualizarea sistemelor, pe fondul creșterii atacurilor care folosesc tocmai aceste puncte slabe ca punct de intrare. [...]
SUA iau în calcul o investigație cu miză de sancțiuni după furtul de 6,3 mld. dolari de la Binance (aprox. 28,4 mld. lei), în condițiile în care administrația americană spune că încearcă să stabilească dacă în spatele atacului s-ar afla hackeri nord-coreeni, potrivit news . Președintele SUA, Donald Trump , a declarat vineri că autoritățile „analizează problema”, întrebat fiind dacă atacul ar trebui atribuit unui grup de hackeri nord-coreeni. Formularea indică faptul că atribuirea oficială nu este încă stabilită. Cooperare cu FBI și Serviciul Secret, după un furt record Binance colaborează cu autorități de aplicare a legii din mai multe țări, inclusiv cu Biroul Federal de Investigații (FBI) și Serviciul Secret al Statelor Unite (USSS), după ce hackerii ar fi furat de pe platformă 6,3 miliarde de dolari, a declarat pentru Reuters o persoană familiarizată cu situația. FBI a transmis, într-un comunicat, că este la curent cu incidentul și lucrează cu parteneri din sectorul public și privat pentru a înțelege amploarea activității, a evalua impactul potențial și a coordona măsurile de investigație. De ce contează: riscul de escaladare pe zona de sancțiuni și conformitate Experți în securitate cibernetică citați de Reuters afirmă că hackeri nord-coreeni s-ar afla „probabil” în spatele furtului și că veniturile obținute din astfel de operațiuni contribuie la finanțarea programelor de înarmare ale Coreei de Nord. Dacă această atribuire va fi confirmată de autorități, cazul poate alimenta presiunea de reglementare și măsuri de conformitate mai dure în ecosistemul cripto. În paralel, firmele de investigații blockchain TRM Labs și Chainalysis atribuie jaful unui grup nord-coreean cunoscut sub numele „TraderTraitor”, denumire folosită într-o avertizare comună din 2022 emisă de FBI, CISA și Trezoreria SUA. Avertizarea descria utilizarea de programe malware și alte metode pentru a viza dezvoltatori de software și personal IT din companii de criptomonede. Ce urmează În acest moment, SUA spun doar că „analizează” responsabilitatea, fără o concluzie oficială. Următorul pas relevant pentru piață este dacă investigația va produce o atribuire formală și, implicit, măsuri asociate (investigații extinse, acțiuni de aplicare a legii și posibile consecințe de reglementare). [...]
Binance spune că a acoperit deja circa 80% din pierderea de 6,3 miliarde de dolari (aprox. 28,4 miliarde lei) după compromiterea unor portofele și retrageri neautorizate, iar restul îl cumpără din piață și prin tranzacții extrabursiere (OTC), potrivit Profit . Miza imediată pentru utilizatori este continuitatea operațională: compania afirmă că va compensa integral pierderile și că lucrează la reluarea retragerilor. Binance afirmă că portofelele i-au fost compromise, iar atacatorii au furat active token în valoare de aproximativ 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,4 miliarde lei). Compania susține că a alocat peste 6,34 miliarde dolari din fonduri proprii pentru a gestiona incidentul, din care 5 miliarde dolari sunt deja deținute în aceleași tipuri de active afectate (de exemplu USDC, USDT, BTC, ETH, BNB), ceea ce ar acoperi aproximativ 80% din cantitatea afectată. Cum încearcă Binance să limiteze pierderile și să recupereze fondurile În primele 24 de ore de la identificarea incidentului, compania spune că a luat măsuri de limitare a riscului și de întărire a controalelor, inclusiv revocarea autorizațiilor afectate și implementarea unor controale suplimentare pentru a preveni activități neautorizate. Pe partea de recuperare, Binance afirmă că lucrează cu forțele de ordine, firme specializate în analiză blockchain, emitenți de active și parteneri din industrie pentru urmărirea și înghețarea fondurilor. Potrivit companiei, aproximativ 3 miliarde de dolari au fost „înghețate la lanț” până în prezent, iar alte eforturi de recuperare ar urma să continue. Separat, Tether și Circle ar fi înghețat împreună 1,79 miliarde de dolari în USDT și USDC care erau transferate din portofelele Binance, conform informațiilor redate de Profit. Ce spune compania despre cauza incidentului și ce urmează Investigația internă inițială ar fi indicat posibilitatea implicării unui laptop compromis, însă ulterior ar fi fost identificate „puncte suplimentare de încălcare”. În acest stadiu, Binance afirmă că nu a găsit dovezi că ar fi fost compromise cheile private ale portofelului, iar ancheta rămâne în desfășurare. Operațional, compania spune că urmărește reluarea retragerilor în aproximativ 34 de ore, condiționat de finalizarea controalelor de securitate, cu o repornire etapizată. Totodată, Binance afirmă că va face o revizuire completă a securității și va publica un raport tehnic detaliat, iar în aproximativ 48 de ore ar urma să comunice constatări tehnice suplimentare, după verificare și dacă divulgarea nu afectează investigația. În paralel, compania indică drept obiectiv verificarea publică a fondurilor utilizatorilor prin mecanismul de „Dovadă a Rezervelor” (Proof of Reserves), adică o metodă prin care o platformă încearcă să demonstreze că deține active suficiente pentru a acoperi soldurile clienților. Context: dimensiunea atacului și reacția pieței Profit notează că incidentul „se conturează” drept cel mai mare atac cibernetic din istoria pieței activelor digitale, depășind atacul de 1,5 miliarde de dolari asupra Bybit din 2025 . Companiile TRM Labs și Chainalysis ar fi atribuit atacul unei echipe de atacatori din Coreea de Nord, cunoscută drept TraderTraitor, potrivit BBC, menționează publicația. În același timp, Bitcoin se tranzacționa la aproximativ 78.030 de dolari (aprox. 351.000 lei), în scădere cu 2,4% în ultimele 24 de ore și cu 4,6% în ultimele șapte zile, conform datelor citate. [...]
Exploatarea „în lanț” a PHP2Shell cu o vulnerabilitate de escaladare de privilegii din Linux a permis atacatorilor să obțină acces „root” pe 25 de servere și să compromită firewall-uri asociate unor organizații afiliate guvernului SUA , potrivit TechRadar . Miza operațională este că atacul pornește de la o singură cerere HTTPS neautentificată către o interfață de administrare care „nu ar fi trebuit expusă la internet” și poate escalada rapid spre rețeaua internă. Conform publicației, confirmarea vine dintr-un raport al companiei de securitate cibernetică Dream , care susține că a observat primele compromiteri confirmate prin PHP2Shell, după o perioadă în care existau multe încercări și scanări, dar fără breșe reușite. Ținta: firewall-uri Palo Alto Networks cu PAN-OS învechit Dream afirmă că atacatorii – descriși ca actori de amenințare chinezi – au vizat firewall-uri Palo Alto Networks care rulau PAN-OS într-o versiune mai veche, vulnerabilă. Atacurile ar fi început la 23 octombrie 2026 și ar fi inclus sondarea unor organizații din SUA, Japonia, Taiwan și Coreea de Sud, înainte ca accentul să se mute pe aceste echipamente. În scenariul descris, atacatorii au „înlanțuit” (au combinat) PHP2Shell cu o vulnerabilitate de escaladare locală a privilegiilor numită Fragnesia, urmărită ca CVE-2026-46300, pentru a obține acces „root” (control complet) pe sistem. De la acces inițial la atacuri Active Directory, în minute După compromiterea dispozitivelor, atacatorii ar fi rulat aproximativ 40 de scripturi personalizate de post-exploatare, potrivit Dream. Raportul citat de TechRadar descrie o progresie rapidă de la acces inițial la mișcări laterale în rețea și atacuri asupra Active Directory (componenta folosită frecvent în organizații pentru administrarea identităților și accesului). „În câteva ore de la compromiterea unui firewall afiliat guvernului SUA, au tunelat în rețeaua internă, au compromis un al treilea server folosind același exploit PHP2Shell și au lansat o campanie completă de atac asupra Active Directory – totul printr-un lanț care a început cu o singură cerere HTTPS neautentificată către o interfață de management care nu ar fi trebuit expusă la internet.” Dream mai susține că întregul lanț – de la conexiune HTTPS neautentificată până la un webshell persistent cu privilegii „root” – se poate încheia în mai puțin de 15 minute și că atacatorii ar putea încă avea acces, deși cercetătorii nu au putut stabili obiectivul final pe baza artefactelor găsite. Identificarea țintelor: FOFA și indicii de utilizare a unor instrumente cu AI Incidentul nu ar fi fost „AI-powered” în sensul automatizării complete, potrivit evaluării Dream, deși ar fi existat indicii de utilizare a unor instrumente: ar fi fost găsite instalate Claude Code și o platformă de securitate ofensivă numită AIscan, configurată cu modele chinezești (DeepSeek și Kimi). De asemenea, ar fi fost identificate chei API pentru FOFA, un motor chinezesc de căutare a sistemelor expuse pe internet, similar cu Shodan. Cu ajutorul FOFA, atacatorii ar fi identificat aproximativ 19.000 de firewall-uri Palo Alto Networks conectate la internet, folosite ca punct de plecare pentru atacuri, mai notează TechRadar, citând Dream. [...]
Orange Cyberdefense își extinde capacitățile de detecție și răspuns la incidente prin integrarea treptată a modelului Mistral Large 4 , într-un demers care pune accent pe controlul datelor și pe utilizarea infrastructurii europene, potrivit The Next Web . Compania franceză de securitate cibernetică a intrat joi în programul de „design partners” pentru Mistral Large 4, devenind primul furnizor european de servicii de securitate gestionate (managed security services provider) care participă. Ținta inițială a implementării sunt clienții din mediul de afaceri și sectorul public, iar termenii financiari ai acordului nu au fost făcuți publici. Ce se schimbă operațional: audit, testare și investigații mai rapide Orange Cyberdefense spune că va folosi cel mai nou model Mistral pentru a testa sistemele clienților în căutarea vulnerabilităților, pentru a investiga breșe și pentru a accelera răspunsul la atacuri cibernetice. Primele utilizări anunțate vizează: audituri tehnice; testare de penetrare (penetration testing), adică simularea unor atacuri pentru a identifica puncte slabe; evaluarea modului în care un atacator ar putea obține acces; investigarea incidentelor după o breșă, pentru a înțelege ce s-a întâmplat și a răspunde mai rapid. De ce contează: controlul datelor și infrastructură europeană Un element central al aranjamentului este că Orange Cyberdefense își va rula modelele de securitate pe computere din centrele de date europene ale Mistral. Compania susține că această abordare îi ajută pe clienți să păstreze controlul asupra datelor, aspect tot mai important când inteligența artificială este folosită în activități sensibile de securitate. În același context, Mistral își poziționează strategia în jurul flexibilității de implementare și a controlului datelor, ca argument pentru utilizarea modelelor „deschise”, în opoziție cu dependența de sisteme de inteligență artificială închise. Publicația amintește și discuția despre „closed AI systems” într-un material separat, disponibil aici: The Next Web . Context: ce este Mistral Large 4 și în ce fază e varianta pentru securitate Mistral a lansat Large 4 la începutul lunii octombrie, descriindu-l ca un model cu un trilion de parametri, iar ulterior a pus la dispoziție „weights” (ponderile modelului) pentru descărcare, astfel încât dezvoltatorii să îl poată rula și adapta pe cont propriu. O versiune orientată spre securitate cibernetică este testată în prezent de un grup restrâns de parteneri, cu restricția de a o folosi doar pe sisteme pe care le dețin sau pentru care au permisiune de evaluare. Orange Cyberdefense își justifică parteneriatul și prin experiența anterioară: din aprilie 2025, compania folosește un instrument de la Qevlar AI în centrele sale operaționale de securitate, unde sunt monitorizate sistemele clienților pentru amenințări. „Această alianță între Orange Cyberdefense și Mistral AI consolidează fundația securității cibernetice augmentate de o inteligență artificială de încredere”, a declarat Anis Trabelsi, șeful de inovație și AI la Orange Cyberdefense. [...]
CodeRabbit își extinde analiza de securitate dincolo de modificările punctuale dintr-un pull request , folosind GPT‑6.1 Sol pentru a corela comportamente între fișiere și componente în baze de cod complexe, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea „unghiurilor moarte” din revizuirea codului, acolo unde o schimbare aparent minoră poate afecta biblioteci comune, dependențe și mecanisme de protecție din alte zone ale aplicației. Modelul GPT‑6.1 Sol este folosit ca model principal în „agentul de securitate” al CodeRabbit, cu rolul de a extinde revizuirea dincolo de diferențele (diff) dintr-un singur set de modificări. Conform descrierii, Sol ajută la conectarea efectelor unei schimbări între fișiere și componente, pentru a scoate la iveală potențiale probleme de securitate care altfel ar putea trece neobservate. Un element important pentru echipele de inginerie și securitate este poziționarea produsului față de instrumentele existente: revizuirea CodeRabbit este „independentă de agentul care a scris codul” și „completează scanerele consacrate”, iar sistemul mai folosește și alte modele avansate și instrumente de securitate. OpenAI nu oferă însă în material detalii despre rate de detecție, comparații cantitative sau metodologii de evaluare. Cum este folosit Sol în fluxul de lucru Integrarea este descrisă pe mai multe niveluri, în funcție de profunzimea investigației: Pull-request review : Sol analizează schimbările pe măsură ce dezvoltatorii lucrează, în timpul revizuirii unui pull request. Deep Scan : suportă investigații mai ample la nivel de depozit (repository), inclusiv dependențe și interacțiuni între componente. CodeRabbit Secure : extinde investigația către depozite conectate (de exemplu, o bibliotecă de autentificare partajată), pentru a evalua cum o slăbiciune poate afecta un sistem mai larg. De la identificare la remediere, cu „omul în control” OpenAI notează că CodeRabbit folosește GPT‑6.1 Sol pentru a semnala probleme legate de securitate în „mii de depozite și organizații”, iar constatările sunt introduse în fluxurile de pull request pe care dezvoltatorii le folosesc deja pentru revizuire și îmbunătățire. Componenta „Secure” leagă investigația de remediere: pentru constatările selectate de utilizator, sistemul poate încerca verificarea exploatării într-un „sandbox” izolat, fără a testa sisteme de producție. Pentru anumite tipuri de probleme, poate și redacta un pull request cu o propunere de fix, care rămâne de revizuit și aprobat de o persoană. Materialul insistă că responsabilitatea finală rămâne la oameni: revizorii umani decid ce schimbări sunt livrate în producție. Linkuri menționate în sursă Detalii despre GPT‑6.1 Sol: https://openai.com/index/introducing-gpt-6-1-sol/ Detalii despre CodeRabbit Secure: https://www.coderabbit.ai/security [...]
