Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Rusia își intensifică spionajul și atacurile cibernetice în Europa pentru a compensa presiunea sancțiunilor și a războiului, iar serviciile europene avertizează că Moscova își asumă riscuri mai mari, inclusiv prin tentative de sabotaj asupra infrastructurii critice, potrivit Adevărul.
Investigația, bazată pe informații relatate de Associated Press și pe declarațiile unor oficiali europeni din servicii de informații, descrie o campanie coordonată în care agenții ruși folosesc metode mai sofisticate și mai agresive: companii-paravan, intermediari și rețele de hackeri pentru colectarea de date despre infrastructură critică și programe tehnologice occidentale.
Oficialii europeni citați susțin că Rusia urmărește cu prioritate accesul la echipamente industriale moderne, tehnologii cu utilizare duală (civilă și militară) și rezultate de cercetare care pot accelera dezvoltarea armamentului.
Adjunctul șefului operațiunilor din serviciul de securitate al Suediei, Christopher Wedelin, spune că Moscova „știe foarte clar ce caută” și depune eforturi considerabile pentru a obține utilaje avansate, echipamente industriale și tehnologii cu potențial militar. În Suedia, una dintre țintele principale ar fi industria de apărare, inclusiv proiecte legate de avionul de luptă Gripen. Sunt vizate și tehnologii optice, sisteme laser și alte inovații dezvoltate inițial pentru uz civil, dar adaptabile pentru armament.
Șeful Serviciului de Securitate și Informații al Finlandei, Juha Martelius, indică o plajă mai largă de interese, de la tehnologii spațiale și cuantice la soluții pentru zona arctică și tehnologii maritime. În paralel, Rusia ar încerca să obțină echipamente informatice aflate sub regimul sancțiunilor și actualizări software pentru utilaje industriale de care depinde producția militară.
Pe lângă spionajul clasic, Rusia intensifică atacurile cibernetice asupra companiilor europene și a infrastructurii critice. Un exemplu menționat este o tentativă din 2025, atribuită unor actori cibernetici asociați Rusiei, de a compromite funcționarea unei centrale electrice din Suedia. Atacul a eșuat după ce sistemele de securitate au detectat și blocat intruziunea înainte să producă daune.
Pentru serviciile suedeze, episodul indică o schimbare de tactică. Wedelin afirmă că, dacă anterior predominau activitățile de recunoaștere și colectare de informații, acum se observă „o disponibilitate mai mare de a trece la acțiuni directe”.
Mesajul central al avertismentelor este că presiunea economică internă împinge Rusia să caute accelerat tehnologie și resurse externe, iar asta crește riscul pentru companiile și infrastructurile europene. Directorul Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaipo Rosin, leagă agresivitatea în creștere de dificultățile economice ale Rusiei și afirmă că aproximativ o treime din produsul intern brut ar fi direcționată către efortul de război, ceea ce amplifică nevoia de acces la tehnologii occidentale.
În acest context, serviciile europene avertizează că Moscova pare mai puțin preocupată de expunerea operațiunilor și mai dispusă să își asume riscuri. Pentru mediul de afaceri, implicația este o presiune mai mare pe securitatea cibernetică, pe controlul lanțurilor de furnizori și pe protecția proprietății intelectuale, mai ales în sectoarele cu tehnologii avansate și utilizare duală.
Recomandate
Ancheta germană indică o rețea transfrontalieră de sabotaj cu drone în spatele atacului eșuat asupra aeroportului Leipzig-Halle, cu implicații directe pentru securitatea infrastructurii logistice europene, potrivit Adevărul , care citează documente confidențiale și oficiali germani din domeniul securității. Autoritățile germane îi suspectează, „cu un grad ridicat de probabilitate”, pe un cetățean rus și pe un cetățean bielorus, ambii cu presupuse legături cu serviciile militare de informații ale Rusiei, că au pregătit atacul cu drone din luna august. Informațiile sunt prezentate de POLITICO și de publicația germană Welt, care ar fi analizat dosare ale anchetei nepublicate și ar fi discutat cu oficiali de rang înalt. De ce contează: vulnerabilitatea nodurilor logistice și costul operațional al protecției Ținta a fost un aeroport cargo major, iar anchetatorii susțin că o detonare ar fi putut distruge o parte din aeroport. Dincolo de dimensiunea de securitate, cazul ridică o problemă de continuitate operațională pentru lanțurile de aprovizionare: un incident major într-un hub de marfă poate bloca fluxuri de transport, poate genera întârzieri și costuri suplimentare pentru operatori și clienți. În plus, ancheta sugerează o tactică bazată pe mijloace relativ accesibile (componente comerciale), ceea ce complică prevenția: barierele de intrare sunt mai mici, iar protecția trebuie extinsă de la perimetre fizice la detectarea și contracararea dronelor. Ce s-a întâmplat la Leipzig-Halle Atacul a avut loc în seara de 4 august, când o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită în apropierea unui avion cargo Antonov ucrainean și a fost dezamorsată în siguranță. Anchetatorii au găsit resturile altor două drone în apropierea aeroportului. Potrivit a doi oficiali implicați direct în anchetă, încărcătura ar fi putut provoca „o explozie de proporții” și ar fi distrus o parte din aeroport. În material se menționează că ar fi fost pregătite aproximativ 1,8 kilograme de explozibil Semtex pentru trei drone (circa 600 de grame pentru fiecare), iar aeronava vizată avea aproximativ 25.000 de litri de combustibil de aviație. Explozia nu s-a produs deoarece detonatorul s-a desprins. Suspecții și modul de operare indicat de anchetă Conform documentelor citate, suspectul rus ar avea legături cu GRU (serviciul rus de informații militare) și ar fi fost responsabil de planificare și logistică. Acesta ar fi intrat în Germania din Turcia, prin aeroportul Berlin-Brandenburg, apoi ar fi plecat spre Serbia, iar în prezent s-ar afla din nou în Rusia. Un oficial german afirmă că autoritățile știau încă de la intrarea sa în țară că era asociat cu GRU, dar nu a fost pus sub supraveghere din cauza resurselor limitate și a faptului că nu se așteptau la un atac iminent. Suspectul bielorus ar fi intrat în spațiul Schengen prin Letonia pe 28 iulie, cu aproximativ o săptămână înainte de incident. Autoritățile îl descriu drept posibil „agent de unică folosință” – un infractor recrutat pentru acte de sabotaj – iar coordonarea ar fi fost asigurată de cetățeanul rus, inclusiv în privința explozibililor. Piste tehnice și cooperare internațională În anchetă sunt implicate mai multe instituții germane, între care Oficiul Federal pentru Protecția Constituției , Oficiul Federal de Poliție Criminală și Serviciul Federal de Informații. Pe fondul unor posibile legături cu alte cazuri de sabotaj din Europa, autoritățile germane colaborează cu anchetatori din Lituania, Polonia, Letonia și Finlanda și ar fi în contact și cu FBI, potrivit materialului. Anchetatorii au identificat urme de ADN pe resturi ale unei mănuși găsite pe o structură cu antenă, despre care se crede că ar fi fost folosită pentru controlarea dronelor; ADN-ul ar fi fost înregistrat anterior în Finlanda și Lituania, iar suspectul bielorus ar avea antecedente în aceste țări. În Polonia, autoritățile ar suspecta implicarea sa într-un incendiu la un magazin de bricolaj din Łódź, clasificat drept sabotaj de parchetul local, potrivit unui oficial citat. Separat, anchetatorii ar considera că explozibilii folosiți la Leipzig au fost transportați în Germania prin Bulgaria și Serbia, posibil în compartimente ascunse ale unor camioane, apoi depozitați în ascunzători subterane. După analiza datelor unei mașini închiriate folosite de suspecți, poliția a identificat posibile ascunzători în zona aeroportului, însă spațiile verificate ar fi fost goale. Drone artizanale din componente comerciale Examinarea dronei găsite pe pistă arată că era un dispozitiv artizanal, realizat din componente disponibile în comerț, unele fabricate cu ajutorul unei imprimante 3D. Motoarele ar fi fost produse de o companie chineză și ar fi comercializate inclusiv în magazine online din Rusia specializate în „tehnologii de luptă”. Explozibilul ar fi fost ascuns într-o conservă alimentară, fixată de dronă cu un suport. Pe baza probelor, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru atac la o conferință de presă comună, pe 1 septembrie, în timp ce Rusia a negat implicarea, conform materialului. [...]
SimpliSafe mută „paznicul” în sonerie, contra abonament : noua cameră Video Doorbell Series 2 este vândută cu 199,99 dolari (aprox. 920 lei), dar funcția care o diferențiază — monitorizarea proactivă cu agenți umani — vine doar printr-un plan lunar de la 49,99 dolari (aprox. 230 lei), potrivit The Verge . Miza economică este trecerea de la un dispozitiv „one-off” la un cost recurent, într-o zonă sensibilă: supravegherea video a locuinței. Serviciul se numește Active Guard Outdoor Protection și combină analiză automată (inclusiv recunoaștere facială) cu intervenția unui agent de monitorizare, care poate intra pe fluxul live pentru a „vedea, vorbi și încerca să descurajeze” potențiali intruși sau hoți de colete, atunci când camera detectează activitate suspectă. Ce cumperi, de fapt: hardware + condiții de utilizare Video Doorbell Series 2 este o sonerie cu alimentare pe fir, cu specificații orientate spre identificare mai bună a persoanelor și a coletelor: rezoluție 2K; zoom 10x; unghi de 150 de grade, cu cadru „cap-picioare”; audio bidirecțional și sirenă integrată; alerte pentru persoane și colete; până la 5 secunde de înregistrare înainte de eveniment (pre-roll); Wi‑Fi pe două benzi. Pentru a funcționa, dispozitivul are nevoie de stația de bază și tastatura SimpliSafe și este compatibil cu orice plan monitorizat SimpliSafe. Poate fi folosit și în regim de auto-monitorizare, cu înregistrare video. Abonamentul: când poate „intra” agentul și cât costă Active Guard este opțional, iar agentul poate vedea imagini live doar când sistemul este armat și a fost declanșat. Funcția cere un plan Pro sau Plus, cu prețuri „începând de la 49,99 dolari pe lună” (aprox. 230 lei), conform articolului. SimpliSafe susține că, pe lângă descurajarea intrușilor, sistemul poate oferi serviciilor de urgență informații mai precise. Confidențialitate și semnalizare vizibilă Compania indică existența unei pagini de confidențialitate care explică faptul că imaginile sunt criptate „în repaus și în tranzit”, dar nu „cap-la-cap” (end-to-end). De asemenea, SimpliSafe afirmă că nu va partaja imaginile cu forțele de ordine decât dacă legea o cere. Soneria are și indicatoare LED: albastru când proprietarul urmărește transmisia live și chihlimbar când este conectat un agent de monitorizare. Context competitiv: cât valorează „omul din buclă” The Verge notează că Ring are o funcție similară, Virtual Guard, la 99 dolari pe lună. Publicația punctează că prezența unui om care poate verifica dacă există un pericol real poate avea valoare, inclusiv în zone unde alarmele false sunt sancționate, dar că pentru majoritatea utilizatorilor ar putea fi „prea mult”. În practică, diferența majoră nu este camera în sine, ci modelul de cost: dispozitivul devine poarta de intrare într-un serviciu lunar de supraveghere „hibridă” (automatizare + agent uman), cu implicații directe de buget și de confidențialitate pentru utilizatori. [...]
Atacuri la scară mare vizează magazine online pe WordPress printr-un plugin WooCommerce terț , după ce atacatorii exploatează o vulnerabilitate critică ce permite încărcarea neautentificată de fișiere și instalarea unui „backdoor” (ușă din spate) în PHP, potrivit BleepingComputer . Vizați sunt administratorii care folosesc plugin-ul premium „WooCommerce Wholesale Lead Capture”. Problema de securitate, urmărită ca CVE-2026-27540, afectează versiunile 2.0.3.1 și mai vechi și a fost descoperită de cercetătorul Teemu Saarentaus . Exploatarea poate duce la compromiterea completă a site-ului, deoarece permite încărcarea de „webshell”-uri (scripturi care oferă control de la distanță asupra serverului) și execuție de cod. Ce se întâmplă, pe scurt: vulnerabilitate de încărcare fișiere, fără autentificare Din punct de vedere tehnic, breșa este legată de o acțiune AJAX neautentificată, „wwlc_file_upload_handler”, care verifică extensiile permise pe baza unei liste furnizate printr-un parametru controlat de utilizator („file_settings”). Astfel, un atacator poate adăuga „php” la tipurile acceptate, iar plugin-ul ajunge să permită încărcarea de fișiere executabile PHP. În scenariile descrise, atacatorii încarcă un fișier de tip webshell care face recunoaștere (colectează detalii despre sistem), dar poate fi folosit și pentru a introduce „payload”-uri suplimentare (alte componente malițioase). Indicator de impact: peste 100.000 de tentative blocate de Wordfence Compania de securitate WordPress Defiant avertizează că firewall-ul web Wordfence a blocat peste 100.000 de atacuri asociate CVE-2026-27540. Conform Wordfence, activitatea de exploatare a avut vârfuri între 4 și 17 iunie, precum și pe 1 iulie și 30 august. Wordfence a publicat și o listă de adrese IP „high-offender” (surse cu zeci de mii de încercări), recomandând administratorilor să le blocheze. Ce ar trebui să facă administratorii (măsuri operaționale) Vulnerabilitatea a fost remediată în versiunea 2.0.3.2 a plugin-ului, lansată pe 20 februarie. Recomandările din analiză vizează atât reducerea riscului imediat, cât și verificarea unei posibile compromiteri: actualizarea plugin-ului la versiunea 2.0.3.2 sau mai nouă; verificarea directoarelor de încărcare pentru fișiere PHP neașteptate sau create recent; analizarea jurnalelor pentru cereri către /wp-admin/admin-ajax.php care invocă wwlc_file_upload_handler ; eliminarea conturilor de administrator necunoscute. Dacă există confirmarea compromiterii, recomandarea este restaurarea site-ului dintr-un backup sigur, deoarece eliminarea completă a mecanismelor de persistență, a utilizatorilor creați fraudulos și a „backdoor”-urilor poate fi dificilă. [...]
Apple a remediat peste 200 de vulnerabilități în macOS 27, 26.7 și 15.8 , iar pentru companii și utilizatori care amână actualizările miza este reducerea riscului de compromitere prin execuție de cod la nivel de kernel/root și ocolirea mecanismelor de protecție, potrivit 9to5Mac . Apple a publicat listele complete de remedieri de securitate pentru macOS 27 Golden Gate, macOS Tahoe 26.7 și macOS Sequoia 15.8, care acoperă „mai mult de 200” de probleme. În mod notabil, în lista de mulțumiri apar și echipe de securitate axate pe inteligență artificială, inclusiv OpenAI Codex Security, NVIDIA AI Red Team și Anthropic Research. Ce tip de riscuri acoperă actualizările În cazul macOS 27 Golden Gate, remedierile vizează vulnerabilități care ar fi putut permite, între altele: execuție de cod arbitrar cu privilegii de kernel sau root (niveluri de acces foarte ridicate în sistem); ieșirea din „sandbox” (mecanismul care izolează aplicațiile pentru a limita daunele); ocolirea protecțiilor Gatekeeper (filtrul macOS pentru aplicații descărcate din afara surselor de încredere); modificarea fișierelor de sistem protejate; acces la date sensibile ale utilizatorilor. Publicația dă și exemple punctuale: o problemă în AVEVideoEncoder ar fi putut permite unei aplicații din sandbox să execute cod cu privilegii de kernel, iar o vulnerabilitate în sistemul de fișiere UDF ar fi putut duce la un rezultat similar. Apple a remediat și vulnerabilități care ar fi putut permite execuție de cod de la distanță prin Bluetooth, CUPS și WebDAV. Ce se schimbă pentru versiunile mai vechi (Tahoe 26.7 și Sequoia 15.8) macOS Tahoe 26.7 și macOS Sequoia 15.8 corectează multe dintre aceleași clase de probleme (kernel/root, ieșire din sandbox, ocolire Gatekeeper, execuție de cod de la distanță). În plus, sistemele mai vechi includ și unele remedieri care nu apar listate pentru macOS 27, inclusiv o vulnerabilitate ImageIO în macOS Sequoia 15.8 care ar fi putut permite execuție de cod arbitrar la procesarea unei imagini special create. Unde sunt detaliile oficiale Apple a publicat paginile dedicate „conținutului de securitate” pentru fiecare actualizare: About the security content of macOS Golden Gate 27 About the security content of macOS Tahoe 26.7 About the security content of macOS Sequoia 15.8 [...]
Beijing ul extinde controlul asupra dronelor până la interzicerea deținerii , o măsură cu impact direct de reglementare pentru utilizatori și pentru piața locală, potrivit Economica . Noile reguli intră în vigoare la 15 noiembrie și vizează întreg teritoriul administrativ al capitalei Chinei. Autoritățile locale au anunțat că vor interzice „deținerea sau depozitarea aparatelor de zbor fără pilot” în Beijing. Orașul, cu circa 22 de milioane de locuitori, găzduiește sediul guvernului și sediul central al Partidului Comunist Chinez, fiind considerat o zonă sensibilă, cu măsuri de securitate stricte, notează Agerpres . Ce se schimbă pentru proprietari: termen-limită și sancțiuni Deși zborurile cu drone erau deja interzise în capitală, cu excepția situațiilor cu autorizație specială, noul set de reguli merge mai departe și vizează posesia în sine. Proprietarii trebuie: să renunțe la drone sau să le mute în afara capitalei până la 15 noiembrie. În caz contrar, autoritățile pot confisca dispozitivele și pot aplica amenzi. Context: restricții în escaladare și argumentul de securitate Măsura vine după o serie de limitări introduse în 2026. Din mai 2026, Beijingul a interzis vânzarea de drone în oraș; proprietarii aveau obligația de înregistrare, dar li se permitea să păstreze dispozitivele. Îngrijorările privind securitatea spațiului aerian au revenit în iunie, după ce un avion de mici dimensiuni s-a izbit de cea mai înaltă clădire din Beijing, incident soldat cu moartea pilotului și rănirea altor 13 persoane. Excepții: utilizări permise, dar strict controlate Regulile prevăd că pot exista excepții pentru utilizări specifice, inclusiv: lupta împotriva terorismului, menținerea ordinii publice, răspuns la situații de urgență, agricultură, cercetare științifică. În paralel, popularitatea dronelor a crescut în China în ultimii ani, atât pentru agrement (inclusiv în rândul turiștilor), cât și pentru utilizări profesionale, ceea ce face ca noua interdicție de deținere să aibă efecte directe asupra utilizatorilor din capitală și asupra activităților care depindeau de astfel de echipamente. [...]
Atacul care a blocat aproape o lună tranzacțiile imobiliare împinge instituțiile publice spre monitorizare cibernetică „la pachet” , după ce mai mulți șefi de instituții au cerut includerea integrală a rețelelor în sistemul „Țițeica”, potrivit Ziarul Financiar . Miza este una operațională: trecerea de la supraveghere parțială, pe „componente”, la acoperire extinsă, pentru a reduce riscul ca sisteme critice să rămână în afara monitorizării. Cererea vine după atacul informatic din 14 iulie asupra infrastructurii ANCPI (autoritatea care administrează cadastrul și publicitatea imobiliară), atac care a afectat funcționarea pieței imobiliare, prin blocarea tranzacțiilor pentru aproape o lună. „După evenimentul ANCPI, mai mulţi şefi de instituţii din cele 122 pentru care operăm SOC-ul au venit şi au zis «nu mai vrem doar componenta asta, băgaţi-ne cu toată reţeaua; nu mă interesează dacă IT-ul se plânge că două-trei zile nu merge».” Declarația îi aparține lui Anton Rog , șeful Centrului Național Cyberint, făcută la audierea comună a comisiilor de tehnologia informației din Camera Deputaților și Senat, convocată pentru analiza atacului. Ce este „Țițeica” și de ce contează „lista” resurselor protejate Sistemul „Țițeica” este un centru de monitorizare continuă a securității informatice (un „Security Operations Center” – structură care supraveghează permanent rețele și sisteme IT pentru a detecta atacuri și vulnerabilități), operat de SRI prin Centrul Național Cyberint și construit din fonduri europene pentru 122 de instituții beneficiare. Funcționarea lui explică, în același timp, cum a putut rămâne vulnerabilă o platformă critică: participarea este voluntară, iar fiecare instituție decide ce include în perimetrul supravegheat. „Noi nu mergem cu forţă; fiecare instituţie decide, prin acord, ce protejează.” Concret, centrul monitorizează doar resursele înscrise de instituția beneficiară; ce nu este trecut pe listă rămâne în afara supravegherii. Cazul ANCPI: beneficiar, dar cu o platformă critică în afara supravegherii ANCPI era unul dintre cei 122 de beneficiari ai proiectului, însă – potrivit informațiilor din articol – nu trecuse niciodată platforma e-Terra pe lista resurselor protejate în cadrul sistemului „Țițeica”. Din această perspectivă, efectul atacului nu este doar unul de „lecție învățată”, ci o schimbare de comportament instituțional: după incident, mai mulți conducători cer acum includerea „cu toată rețeaua”, acceptând inclusiv posibile întreruperi temporare în activitatea IT pentru a face integrarea. [...]
