Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Rusia își intensifică spionajul și atacurile cibernetice în Europa pentru a compensa presiunea sancțiunilor și a războiului, iar serviciile europene avertizează că Moscova își asumă riscuri mai mari, inclusiv prin tentative de sabotaj asupra infrastructurii critice, potrivit Adevărul.
Investigația, bazată pe informații relatate de Associated Press și pe declarațiile unor oficiali europeni din servicii de informații, descrie o campanie coordonată în care agenții ruși folosesc metode mai sofisticate și mai agresive: companii-paravan, intermediari și rețele de hackeri pentru colectarea de date despre infrastructură critică și programe tehnologice occidentale.
Oficialii europeni citați susțin că Rusia urmărește cu prioritate accesul la echipamente industriale moderne, tehnologii cu utilizare duală (civilă și militară) și rezultate de cercetare care pot accelera dezvoltarea armamentului.
Adjunctul șefului operațiunilor din serviciul de securitate al Suediei, Christopher Wedelin, spune că Moscova „știe foarte clar ce caută” și depune eforturi considerabile pentru a obține utilaje avansate, echipamente industriale și tehnologii cu potențial militar. În Suedia, una dintre țintele principale ar fi industria de apărare, inclusiv proiecte legate de avionul de luptă Gripen. Sunt vizate și tehnologii optice, sisteme laser și alte inovații dezvoltate inițial pentru uz civil, dar adaptabile pentru armament.
Șeful Serviciului de Securitate și Informații al Finlandei, Juha Martelius, indică o plajă mai largă de interese, de la tehnologii spațiale și cuantice la soluții pentru zona arctică și tehnologii maritime. În paralel, Rusia ar încerca să obțină echipamente informatice aflate sub regimul sancțiunilor și actualizări software pentru utilaje industriale de care depinde producția militară.
Pe lângă spionajul clasic, Rusia intensifică atacurile cibernetice asupra companiilor europene și a infrastructurii critice. Un exemplu menționat este o tentativă din 2025, atribuită unor actori cibernetici asociați Rusiei, de a compromite funcționarea unei centrale electrice din Suedia. Atacul a eșuat după ce sistemele de securitate au detectat și blocat intruziunea înainte să producă daune.
Pentru serviciile suedeze, episodul indică o schimbare de tactică. Wedelin afirmă că, dacă anterior predominau activitățile de recunoaștere și colectare de informații, acum se observă „o disponibilitate mai mare de a trece la acțiuni directe”.
Mesajul central al avertismentelor este că presiunea economică internă împinge Rusia să caute accelerat tehnologie și resurse externe, iar asta crește riscul pentru companiile și infrastructurile europene. Directorul Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaipo Rosin, leagă agresivitatea în creștere de dificultățile economice ale Rusiei și afirmă că aproximativ o treime din produsul intern brut ar fi direcționată către efortul de război, ceea ce amplifică nevoia de acces la tehnologii occidentale.
În acest context, serviciile europene avertizează că Moscova pare mai puțin preocupată de expunerea operațiunilor și mai dispusă să își asume riscuri. Pentru mediul de afaceri, implicația este o presiune mai mare pe securitatea cibernetică, pe controlul lanțurilor de furnizori și pe protecția proprietății intelectuale, mai ales în sectoarele cu tehnologii avansate și utilizare duală.
Recomandate
O campanie de spionaj cibernetic derulată timp de un an a vizat e-mailurile unor cercetători americani din domeniul nuclear, contractori din industria de apărare și angajați ai Guvernului SUA, iar autoritățile americane spun că metodele au fost testate inițial pe ținte din Ucraina înainte de extinderea către state NATO, potrivit Adevărul . Miza operațională este că atacul a exploatat o vulnerabilitate care permite compromiterea conturilor fără ca victima să dea click pe linkuri malițioase, ceea ce complică prevenția bazată pe „atenția utilizatorului”. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru organizații Autoritățile americane și aliații lor descriu o campanie amplă de spionaj cibernetic atribuită unui grup de hackeri ruși, cu ținte în zona sensibilă a cercetării nucleare și a bazei industriale de apărare. Experții citați indică un interes al Moscovei pentru tehnologia fuziunii nucleare și pentru informații care ar putea sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, relatarea fiind atribuită CNN în materialul Adevărul. Compania americană Proofpoint , care a investigat o parte dintre atacuri, spune că au fost vizate servere de e-mail folosite de instalații nucleare și companii din industria de apărare din SUA. Tehnica: compromitere prin simpla deschidere a mesajului Potrivit avertismentului federal citat, atacatorii au exploatat o vulnerabilitate software rară care permite compromiterea unui cont de e-mail fără ca utilizatorul să acceseze un link malițios; era suficient ca victima să deschidă mesajul într-un sistem vulnerabil. Consecința potențială: atacatorii puteau fura până la trei luni de corespondență electronică și întregul director de contacte al organizației vizate — un tip de acces care poate accelera atacuri ulterioare (de exemplu, prin identificarea rapidă a persoanelor-cheie și a lanțurilor interne de comunicare). Cine a fost vizat și ce tip de informații se urmăreau Lista domeniilor afectate, conform materialului, include: guverne federale și locale din SUA; agenții de aplicare a legii; sectoarele apărării, energiei și educației. Sherrod DeGrippo, vicepreședinte în cadrul Unit 42 (Palo Alto Networks) , a spus că atacatorul spera probabil să obțină informații strategice despre informații militare occidentale, logistică și decizii politice. „Testare” în Ucraina înainte de extinderea către NATO Autoritățile americane și aliații lor susțin că gruparea și-a testat metodele asupra unor ținte din Ucraina înainte de a le folosi împotriva organizațiilor din statele NATO. În avertisment este descrisă o tendință a grupurilor rusești de a folosi Ucraina atât ca țintă prioritară, cât și ca „banc de testare” pentru tehnici malițioase înainte de o desfășurare mai amplă. Ministrul britanic al Securității, Dan Jarvis, a calificat strategia drept „deosebit de îngrijorătoare”, pe fondul perfecționării metodelor pe victime din Ucraina înainte de vizarea statelor NATO. Ce se știe despre anchetă În paralel cu investigațiile, autoritățile au identificat unul dintre presupușii membri ai grupării: un cetățean rus de aproximativ 30 de ani, arestat în Thailanda în noiembrie și extrădat în SUA, care a comparut luna trecută în fața unei instanțe federale din Boston. Brett Leatherman, director adjunct al diviziei cibernetice din FBI, a declarat că, după o perioadă de relativă acalmie de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 2022, atacurile cibernetice atribuite Rusiei împotriva Statelor Unite s-au intensificat în ultimul an. [...]
România are nevoie de o capacitate mai bună de răspuns și recuperare după atacuri cibernetice , iar pregătirea trebuie să vizeze atât instituțiile publice, cât și companiile private, a spus ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , într-o intervenție la Adevărul . Mesajul vine pe fondul avertismentelor privind atacuri cibernetice atribuite Rusiei și pune accent pe continuitatea operațională: nu doar prevenție, ci și repunerea rapidă în funcțiune a sistemelor după un incident. Țoiu a descris „o nouă paradigmă” în securitatea cibernetică, în care organizațiile își dezvoltă nu doar măsuri de protecție, ci și „capacitatea de răspuns și readucerea sistemelor să funcționeze după atac”. În aceeași logică, a indicat că subiectul este abordat și în discuțiile cu Statele Unite, inclusiv în contextul existenței unor companii prezente atât în România, cât și în SUA, care dezvoltă produse pentru astfel de nevoi. Ce înseamnă, practic, „pregătire” pentru stat și companii Din declarațiile ministrului rezultă o schimbare de prioritate: accentul se mută de la ideea de „a nu fi atacat” la capacitatea de a limita pagubele și a relua activitatea după un atac. Pentru mediul privat, implicația este una operațională și de cost: investițiile în securitate nu se opresc la soluții de protecție, ci includ și planuri și instrumente de recuperare (restaurarea serviciilor, refacerea sistemelor, proceduri de răspuns). Context diplomatic: distanțare de gesturile politice individuale În același cadru, Oana Țoiu a afirmat că politicienii care participă la evenimente organizate de Ambasada Rusiei la București sau călătoresc în Rusia „nu reprezintă statul român”, susținând că nivelul de reprezentare arată că Moscova „nu mai are capacitatea de a aduce la aceeași masă mulți lideri din lume”. Ministrul a mai spus că statele europene mențin relații diplomatice cu Rusia, chiar dacă dialogul politic este limitat, invocând și obligația României de a rămâne prezentă instituțional, inclusiv în contextul unei comunități de români aflate în Federația Rusă. Intervenția a fost făcută la „Interviurile Adevărul”, într-o ediție separată a formatului. [...]
O vulnerabilitate banală, precum expunerea unei parole, poate declanșa incidente cibernetice cu impact asupra funcționării instituțiilor , iar prevenția ține în mare măsură de disciplina operațională din IT, nu doar de „controlul” conducerii, a declarat vicepremierul interimar pentru reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu , potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1TV , Gheorghiu a spus că un conducător de instituție „nu poate să controleze fiecare lucru”, iar în cazul atacurilor cibernetice recente „e suficient ca un singur om să greșească”. Ea a invocat informații apărute „în spațiul public” potrivit cărora unele parole ar fi fost disponibile pe internet, ceea ce ar indica „o scăpare, o neglijență”. „Din ce am citit în spațiul public, unele parole erau pe internet. Asta este clar o scăpare, o neglijență. Dar nu mă pot pronunța până când nu se fac analizele și nu se vede exact care a fost vulnerabilitatea.” Ce înseamnă, practic, „scăparea” invocată Vicepremierul a legat riscul de elemente de igienă cibernetică (măsuri de bază), precum gestionarea parolelor și aplicarea actualizărilor, subliniind că nu poți verifica „în fiecare minut” ce face persoana responsabilă de o platformă. „Nu știi dacă el a pus undeva pe net parola, dacă el nu și-a făcut actualizările.” În același timp, Gheorghiu a afirmat că instituțiile „își fac treaba” sau „cel puțin la nivelul acesta de securitate cibernetică măsurile au fost luate”, dar că vulnerabilitățile pot apărea tocmai din erori individuale. Ce urmează: accent pe actualizări și controlul parolelor Gheorghiu a spus că „două incidente” recente ar trebui tratate ca o lecție, astfel încât situații similare să nu se repete, prin atenționarea departamentelor IT din instituțiile publice asupra unor obligații operaționale: actualizări la timp și prudență în stabilirea și păstrarea parolelor. „Ar trebui să folosim aceste două incidente (...) ca o lecție (...) și să atragem atenția departamentelor de IT (...) că trebuie să facă aceste actualizări și să aibă grijă ce fac cu parolele, ce parole pun.” Declarațiile vin în contextul discuțiilor publice despre atacuri cibernetice recente; vicepremierul a precizat însă că nu poate indica exact vulnerabilitatea până la finalizarea analizelor. [...]
La 16 zile de la atac, Cadastrul rămâne fără termen de repornire, deși e-Terra a fost mutată în Cloudul Guvernamental , iar redeschiderea este condiționată de o etapă finală de validare și testare, potrivit Ziarul Financiar . Blocajul continuă să afecteze piața imobiliară, în lipsa unei date ferme pentru repunerea în funcțiune a sistemelor. Guvernul susține că „reconstrucția infrastructurii informatice și migrarea aplicației e-Terra în Cloudul Guvernamental au fost finalizate”, iar aplicația „a fost instalată și configurată” în noua infrastructură centralizată. Următorul pas este testarea, însă autoritățile nu avansează nici acum un calendar de reluare a serviciilor. Cu trei zile înainte, în informarea din 27 iulie, migrarea era încă în lucru, iar Guvernul transmitea că „nu putem încă anunța o oră sau o dată fermă de repunere în funcțiune”. Redeschiderea depinde de testele DNSC, STS și Cyberint Conform mesajului citat, „în prezent se desfășoară etapa finală de validare”, iar testele de „securitate, funcționalitate și performanță” sunt realizate independent de specialiști din: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) ; Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS); Cyberint. Obiectivul este identificarea vulnerabilităților sau neconformităților care ar putea afecta „securitatea, stabilitatea ori disponibilitatea serviciilor”. Procesul este descris ca iterativ: problemele identificate sunt remediate și retestate, iar platformele ar urma să fie repuse în funcțiune doar după confirmarea îndeplinirii cerințelor operaționale și a gestionării riscurilor de securitate. Guvernul afirmă că va comunica „momentul repunerii în funcțiune” după finalizarea cu succes a testelor și validărilor tehnice, fără să indice un interval. „Circulara” către instituții: recomandări fără termen și fără mecanism de verificare În paralel, Guvernul, împreună cu DNSC și STS, a transmis o informare către instituțiile publice centrale și locale, prezentată ca demers de creștere a rezilienței cibernetice și de prevenire a unor incidente similare. Documentul include „recomandări tehnice și organizatorice” și „instrucțiuni privind îndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația în vigoare” și cere verificări cu prioritate privind: nivelul de protecție al sistemelor informatice; implementarea măsurilor de securitate; existența și testarea copiilor de siguranță (backup); actualizarea planurilor de continuitate și de răspuns la incidente. În textul prezentat de ZF, informarea nu stabilește un termen-limită, nu prevede obligație de raportare a rezultatului și nu descrie consecințe pentru instituțiile care nu se conformează. Context de reglementare: obligații deja în vigoare prin OUG 155/2024 ZF notează că obligațiile invocate în informare sunt deja în vigoare, în contextul transpunerii directivei europene NIS2 în România prin OUG 155/2024 (finalul anului 2024). Actul normativ stabilește cerințe pentru entitățile esențiale și importante, de la managementul riscurilor și audit de securitate până la planuri de continuitate și notificarea incidentelor. În același material sunt citate poziții ale unor specialiști care critică „conformitatea pe hârtie” în lipsa verificărilor tehnice. Adrian Munteanu, auditor de securitate cibernetică atestat de DNSC, este citat astfel: „Ne-am obişnuit să confundăm existenţa unei hârtii cu existenţa unui control. În securitate, hârtia nu opreşte atacatorul.” Tot el indică necesitatea demonstrării funcționării măsurilor, nu doar declararea conformității: „Nu este suficient ca instituţia să declare că este conformă. Trebuie să demonstreze că măsurile funcţionează.” Andrei Avădănei, fondator și CEO al Bit Sentinel, declara la ZF Live că autoritățile publice centrale intră sub NIS2, dar că nu este sigur că toate au început să aplice cerințele, „dovada fiind și genul acesta de incident”. Ce lipsește: soluții intermediare și consultare cu profesiile afectate Mesajul Guvernului nu include măsuri intermediare pentru deblocarea activității cât timp sistemul rămâne oprit și nici o referire la consultări cu profesiile afectate direct, potrivit ZF. Colegiul Geodezilor din România a spus la ZF Live că nu a fost chemat la discuții de la producerea atacului; Mihnea Mitrache, vicepreședintele organizației, a declarat: „Nu am fost solicitaţi. Le stăm la dispoziţie tuturor.” Și a adăugat: „Noi cerem orice soluţie care ne-ar putea reda activitatea, dar, din păcate, nu se implementează nimic.” [...]
ANSPDCP a amendat Orange România cu 523.900 de lei pentru două breșe de securitate care au expus date personale și informații confidențiale, de la copii după acte de identitate până la date bancare și chei de acces între aplicații, potrivit Media Max . Investigația s-a încheiat în iunie 2026 și a pornit de la o notificare de securitate transmisă de operator, în cadrul obligațiilor din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD). Sancțiunea totală este de 523.900 de lei (aprox. 100.000 de euro) și acoperă două incidente distincte, descrise de autoritate ca probleme majore atât în configurarea aplicațiilor pentru clienți, cât și în protejarea platformelor interne. Două incidente, două tipuri de risc: expunere accidentală și acces neprotejat Primul incident a fost atribuit unei erori de sincronizare între două aplicații ale companiei, care a dus la „încrucișarea” contului unui client cu cel al unui angajat. Consecința: clientul ar fi putut vedea și descărca facturile altor persoane, inclusiv nume, adrese și date din buletin. Pentru această problemă, Orange România a primit o amendă de 20.000 de euro. Al doilea incident, considerat mai grav, a vizat o platformă internă de tip ticketing, expusă pe internet fără măsuri elementare de protecție: fără conexiune securizată (VPN), fără autentificare în doi pași (MFA) și fără restricții de IP. Potrivit aceleiași surse, atacatori au exploatat vulnerabilitatea și au extras un volum mare de date, inclusiv CNP-uri, copii după buletine, conturi IBAN și chei de acces între aplicații. Pentru acest caz, amenda a fost de 80.000 de euro. Ce obligații suplimentare are Orange după amendă Pe lângă sancțiunea financiară, ANSPDCP a impus companiei măsuri de remediere la nivel de sistem IT. Concret, Orange trebuie să verifice și să testeze riguros aplicațiile și actualizările de software înainte de punerea lor în producție, pentru a reduce riscul repetării unor incidente similare. Din perspectivă de reglementare, cazul arată că expunerea platformelor interne fără controale minime de acces poate atrage nu doar costuri directe (amenzi), ci și obligații operaționale suplimentare, cu impact asupra modului în care sunt gestionate dezvoltarea, testarea și lansarea aplicațiilor. [...]
Portul Constanța introduce, de marți, două sisteme autonome de detectare a dronelor maritime , o măsură cu impact operațional direct asupra securității infrastructurii critice și a activităților comerciale din port, potrivit Economedia . Decizia vine după incidentul din iunie, când o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, fără victime. Sunt două sisteme maritime autonome Triton, care vor fi amplasate în zona digurilor de nord și de sud ale portului. Echipamentele sunt concepute pentru detectarea și monitorizarea dronelor maritime. Ce se schimbă operațional în port Sistemele vor fi operate și supravegheate de specialiști ai companiei americane Ocean Aero Inc ., producătorul acestora. Administrația Porturilor Maritime Constanța susține că utilizarea echipamentelor nu va afecta siguranța navigației și se va desfășura cu respectarea măsurilor de securitate. Administrația portuară indică drept obiectiv identificarea celor mai eficiente soluții pentru protejarea acvatoriului portuar și îmbunătățirea capacității de reacție la riscuri de securitate. În același timp, măsura vizează consolidarea protecției infrastructurii critice și creșterea nivelului de siguranță pentru companiile care operează pe platforma portuară. Capacități tehnice relevante pentru supraveghere Conform specificațiilor tehnice citate, Triton poate funcționa autonom: la suprafața apei, peste 30 de zile, folosind energie solară și eoliană, cu viteze de până la 5 noduri (aprox. 9 km/h); sub apă, până la 10 zile, la 2 noduri (circa 3,7 km/h). Sistemul poate alterna automat între navigația la suprafață și cea submersă pentru a colecta informații atât deasupra, cât și sub nivelul mării. Contextul: incidentul din iunie și măsuri de prevenție Instalarea are loc la aproape două luni după incidentul în care o dronă maritimă s-a autodetonat lângă terminalele petroliere. Ulterior, Ucraina a confirmat că drona aparținea flotei sale și a indicat că ar fi fost afectată de mijloace de război electronic ale Rusiei. După incident, președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile române și ucrainene au convenit asupra unor măsuri pentru a preveni situații similare. În acest cadru, introducerea sistemelor autonome în Portul Constanța ridică nivelul de supraveghere și reacție în zona portuară, cu efect direct asupra continuității operațiunilor în proximitatea terminalelor sensibile. [...]
