Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
MAI avertizează că infractorii cibernetici folosesc campanii false de „prevenire a fraudelor” ca să obțină date de card și să fure bani, potrivit Digi24. Miza pentru utilizatori este una direct financiară: mesajele sunt construite ca să împingă rapid victima spre o „plată” online, care în realitate duce la compromiterea datelor bancare.
În mesajul publicat de Ministerul Afacerilor Interne pe Facebook, instituția arată că atacatorii se prezintă sub identitatea unor instituții ale statului și afișează utilizatorilor un mesaj fals conform căruia telefonul sau calculatorul a fost blocat. Pentru „deblocare”, victima este îndemnată să achite 2.480 de lei.
Polițiștii avertizează că scopul real nu este deblocarea dispozitivului, ci furtul datelor cardului bancar. În acest context, recomandarea este să nu fie introduse datele cardului și să nu fie făcută nicio plată, deoarece nicio instituție a statului nu cere plata unei „amenzi” printr-o pagină de internet.
MAI recomandă, potrivit News.ro, câteva măsuri imediate:
Recomandate
Un nou val de escrocherii pe TikTok mută atacul din e-mail în PowerShell, iar riscul operațional crește pentru utilizatorii care ajung să ruleze comenzi pe propriul PC, atrași de promisiuni de „Spotify Premium gratuit”, potrivit TechRadar . Conform unui raport al ReversingLabs , atacatorii folosesc tot mai des videoclipuri de tip short-form pe TikTok și Instagram Reels pentru a direcționa victimele către pași care duc la infectarea dispozitivului cu malware de tip „infostealer” (program care fură date). În locul clasicelor e-mailuri de tip phishing, utilizatorilor li se cere să deschidă instrumente de linie de comandă, precum PowerShell, și să copieze și să ruleze comanda afișată în video. Ce se întâmplă după rularea comenzii Odată executată comanda, aceasta declanșează descărcarea și instalarea unui malware. TechRadar menționează Vidar, un infostealer care vizează, între altele: nume de utilizator și parole; cookie-uri și „session tokens” (tokenuri de sesiune care pot permite accesul la conturi fără parolă); date din portofele cripto; fișiere și documente personale; alte informații sensibile. De ce contează: schimbarea vectorului de atac și presiunea economică Publicația notează că metoda semnalează o schimbare față de campaniile de phishing prin e-mail, unde un singur clic pe un link putea compromite conturi. În noul scenariu, atacul se bazează pe faptul că victima introduce efectiv comenzi într-un instrument de sistem, ceea ce cere mai multă „răbdare” din partea utilizatorului, dar poate ocoli o parte din reflexele de apărare formate împotriva linkurilor suspecte. ReversingLabs leagă această tactică și de contextul economic: promisiunile de acces gratuit la servicii cu plată (Spotify Premium, Windows, Office, Adobe) țintesc utilizatori care caută alternative mai ieftine. „Acest tip de inginerie socială este o modalitate ușoară pentru actorii de amenințare de a direcționa traficul din social media către un site malițios controlat de atacatori”, au scris cercetătorii, potrivit TechRadar. Măsuri de bază care reduc riscul În analiza citată, recomandările rămân în zona de igienă de securitate: activarea autentificării cu mai mulți factori (MFA) pentru conturi; prudență față de oferte „prea bune ca să fie adevărate”, mai ales abonamente „gratuite”; descărcarea software-ului doar de la furnizori oficiali. [...]
Identificarea a șase sateliți ruși ca sursă a întreruperilor GPS din Europa ridică miza operațională pentru infrastructuri critice , pentru că mută bruiajul din zona emițătoarelor locale la o capacitate cu acoperire continentală, potrivit Focus . În ultimii ani, Europa a înregistrat întreruperi scurte, sub 10 secunde, dar repetate, iar o echipă de la Universitatea Texas a concluzionat că acestea provin din orbită. Cercetătorii spun că, între 2019 și prezent, au fost consemnate 75 de astfel de „căderi” ale comunicației cu sateliții, pe un areal larg – între Islanda și Italia, respectiv Norvegia și Spania. Cu ajutorul unor colegi din Spania, echipa a calculat ce sateliți ar putea fi responsabili și a ajuns la satelitul „ Kosmos 2546 ”, parte a sistemului rusesc de avertizare timpurie (destinat, oficial, detectării lansărilor de rachete balistice și a atacurilor nucleare). Ce se știe și ce rămâne neclar din date Din cele 75 de întreruperi, doar trei au putut fi atribuite direct acestui grup de sateliți; pentru restul, datele au fost considerate insuficiente pentru o atribuire fermă. Totuși, cercetătorii afirmă că, la fiecare impuls de bruiaj, cel puțin un satelit de avertizare timpurie se afla deasupra zonei afectate. Până acum, episoadele nu ar fi produs pagube majore, deoarece sateliții moderni pot compensa tehnic întreruperile foarte scurte. De ce contează pentru Europa: GPS ca infrastructură de bază Miza este mai degrabă operațională decât „de confort”: GPS este descris ca fiind la fel de central pentru o societate modernă precum internetul, de la navigație personală până la funcționarea industriei și a armatei. În articol sunt date exemple concrete de utilizare: coordonarea intervențiilor de urgență (ambulanță, poliție, pompieri); sincronizarea rețelelor de electricitate și a rețelelor radio. În acest context, întreruperi mai ample ar deveni o amenințare directă pentru continuitatea serviciilor și pentru infrastructurile critice. „Revoluția” în războiul electronic: bruiaj cu rază continentală Potrivit echipei, semnalele de bruiaj afectează cea mai utilizată frecvență globală pentru comunicații spațiale. În interpretarea citată de Focus din The New York Times , Rusia ar putea astfel perturba GPS nu doar în Europa, ci și în China și SUA, în timp ce propriile comunicații ar fi protejate prin folosirea unei frecvențe separate. Rămâne însă deschisă întrebarea intenției. Articolul notează că nu este sigur dacă perturbările sunt deliberate; o ipoteză alternativă, atribuită cercetătorului Richard Bowden, este că întreruperile ar putea fi efectul unor mesaje scurte transmise de sateliții ruși. În sprijinul acestei idei este citat și cotidianul austriac Der Standard , care argumentează că sateliții de avertizare timpurie sunt prea importanți pentru a li se adăuga „sarcini secundare” neobișnuite. Indiferent de intenție, concluzia operațională rămâne aceeași: trecerea de la bruiajul realizat de pe nave sau vehicule (cu rază limitată și, de regulă, dependent de linia de vizare) la bruiaj din spațiu schimbă regulile jocului. Focus citează aprecierea șefului proiectului, Todd Humphreys, despre o „escaladare masivă” a conflictului de fond din zona războiului electronic, iar liderul Royal Institute of Navigation din Londra avertizează că un emițător de bruiaj în spațiu ar putea „în fiecare zi să perturbe țintit un întreg continent”. [...]
SUA alocă sute de milioane de dolari pentru securitatea Cupei Mondiale 2026 , mizând pe supraveghere asistată de inteligență artificială, detectarea dronelor și roboți de patrulare, într-un dispozitiv care implică sute de agenții și parteneri privați, potrivit Adevărul . Turneul, găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic, reunește 48 de echipe și programează 104 meciuri în 16 orașe, cu așteptări de „milioane de spectatori”, ceea ce ridică miza operațională și de securitate. Andrew Giuliani, director executiv al grupului de lucru pentru securitatea Cupei Mondiale constituit de administrația președintelui Donald Trump, a spus că „America nu a mai avut niciodată o vară de această amploare” din perspectiva securității și a comparat efortul cu „78 de finale Super Bowl desfășurate în doar 39 de zile”. Bugete și coordonare: un efort federal cu execuție locală Pentru susținerea măsurilor de securitate, agenția federală americană pentru gestionarea situațiilor de urgență a alocat 625 de milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) către 11 orașe-gazdă din SUA. Separat, alte 250 de milioane de dolari (aprox. 1,2 miliarde lei) au fost direcționate către programe de detectare și neutralizare a dronelor. În paralel, potrivit ESPN (citat de publicație), peste 400 de agenții de aplicare a legii colaborează cu guvernul federal și cu firme private de securitate pentru protejarea stadioanelor, bazelor de pregătire și hotelurilor. Tehnologia intră în dispozitiv: roboți, camere „inteligente” și traducere în timp real Printre tehnologiile menționate se află câinii roboți Spot, dezvoltați de Boston Dynamics (companie deținută de Hyundai Motor Group). Conform companiei, acești roboți vor fi utilizați pentru verificarea coletelor suspecte și a altor obiecte care pot reprezenta un risc. Articolul notează că și autoritățile mexicane intenționează să desfășoare astfel de sisteme în anumite locații asociate turneului. Pe zona de supraveghere și interacțiune cu publicul, o parte dintre patrulele de poliție vor avea camere capabile să traducă în timp real conversațiile cu suporterii străini. Autoritățile vor folosi și vehicule cu scanare cu raze X, alături de „mii de camere inteligente” și sisteme bazate pe inteligență artificială pentru analiza fluxurilor de persoane și identificarea unor posibile situații de risc. Dronele, risc prioritar, pe fondul preocupărilor mai largi de securitate Oficialii consideră dronele una dintre principalele amenințări: zborurile vor fi interzise deasupra stadioanelor și zonelor dedicate fanilor, iar spațiul aerian va fi monitorizat permanent. Mai multe companii au fost contractate pentru detectarea și interceptarea dronelor neautorizate; Fortem Technologies, de exemplu, spune că va utiliza drone interceptoare echipate cu plase, capabile să captureze alte aparate în zbor. Contextul de securitate rămâne sensibil și din cauza violenței armate din SUA: planurile au fost privite „cu și mai multă atenție” după ce nouă persoane au fost rănite într-un schimb de focuri în apropierea bazei de pregătire a naționalei Angliei din Kansas City. Anchetatorii nu au găsit indicii care să lege incidentul de Cupa Mondială, iar Associated Press este citată în legătură cu reluarea dezbaterii despre violența armată; publicația menționează și datele Gun Violence Archive, potrivit cărora în 2025 au fost raportate peste 400 de atacuri armate în masă în SUA. Cupa Mondială FIFA 2026 începe pe 11 iunie, cu meciul dintre Mexic și Africa de Sud, programat pe stadionul din Mexico City. În acest moment, potrivit lui Giuliani, autoritățile nu au identificat „amenințări credibile” la adresa competiției, însă succesul organizării va depinde și de capacitatea de a gestiona un dispozitiv de securitate de o complexitate rar întâlnită la un eveniment sportiv. [...]
FBI a confiscat 13 site-uri folosite pentru recrutare și colectare de informații sensibile , într-o operațiune care, potrivit autorităților americane, ar avea legături cu serviciile de informații ale Chinei, relatează Adevărul . Miza pentru mediul public și privat este una de securitate operațională: schema ar fi vizat direct persoane cu acces la date clasificate, folosind „oferte de muncă” ca pretext. Potrivit autorităților, domeniile vizate făceau parte dintr-o campanie online orientată către actuali și foști angajați ai guvernului SUA, inclusiv persoane care au deținut sau dețin autorizații de securitate. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Anadolu. Cum ar fi funcționat schema: identități false și „joburi” de consultanță Site-urile ar fi folosit identități false sau furate și fotografii de profil generate cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a crea aparența unor entități legitime. În acest cadru, erau promovate oferte de muncă aparent inofensive, în special poziții de consultanță adresate foștilor sau actualilor angajați guvernamentali. Departamentul de Justiție susține că persoanele contactate erau încurajate să furnizeze rapoarte legate de activitatea profesională și alte informații sensibile, în schimbul unor plăți financiare. Plăți și încercări de a evita trasabilitatea Oficialii americani afirmă că organizatorii ar fi încercat să își ascundă identitatea și fluxurile financiare prin utilizarea criptomonedelor și a unor platforme de plată online, pentru a îngreuna trasabilitatea tranzacțiilor. În material este citată o declarație a procurorului general adjunct pentru securitate națională, John A. Eisenberg , care indică mecanismul de atragere folosit în astfel de operațiuni: „Aceste confiscări de domenii oferă o imagine asupra modului în care actorii străini pot folosi promisiunea unor câștiguri facile pentru a atrage cetățeni americani să divulge informații sensibile sau clasificate, pe care sunt obligați să le protejeze”. De ce contează pentru companii și instituții Dincolo de componenta de contraspionaj, cazul arată cum canalele uzuale de recrutare online pot fi folosite ca vector de colectare de informații: prin identități credibile (inclusiv generate cu inteligență artificială), „oferte” țintite și stimulente financiare. Pentru organizații, riscul se traduce în expunerea angajaților și colaboratorilor cu acces la date sensibile, inclusiv prin activități aparent banale, precum redactarea unor rapoarte sau consultanță. Adevărul nu precizează ce domenii au fost confiscate și nici dacă există persoane arestate în acest dosar; informațiile publicate se referă la acțiunea de blocare/confiscare a celor 13 site-uri și la modul de operare descris de autoritățile americane. [...]
Un agent de e-mail bazat pe AI a putut fi păcălit să ofere acces la date sensibile prin simplă impersonare , deși a blocat linkuri malițioase și aplicații OAuth suspecte, arată un test descris de TechRadar . Miza operațională pentru companii este că „agenții” conectați la inboxuri și aplicații interne pot deveni o nouă suprafață de atac, mai ales în scenarii de urgență simulate. Cercetătorii de la Varonis au construit un agent OpenClaw, numit „Pinchy”, pe care l-au conectat la un cont Gmail, la instrumente de navigare și la API-urile Google Workspace. În inbox au introdus date interne fictive, dar realiste (inclusiv credențiale și exporturi), apoi i-au cerut agentului să monitorizeze și să proceseze e-mailurile primite. Pentru a reproduce condiții cât mai apropiate de utilizarea reală, au rulat două configurații: una „generică”, cu instrucțiuni standard de productivitate, și una „strictă”, care ar fi trebuit să fie atentă la phishing și la alte fraude prin e-mail. Testele au fost făcute pe două modele: Gemini 3.1 Pro și GPT-5.4. Unde a cedat agentul: „urgența” a înlocuit verificarea identității În scenariile de tip inginerie socială (manipulare prin impersonare), agentul a acordat acces sau a furnizat informații atunci când solicitarea părea „operațional urgentă”. Concret, când atacatorul s-a dat drept lider de echipă și a cerut acces la mediul de test („staging”), agentul a oferit acces. Într-un alt caz, când s-a cerut un export de clienți sub pretextul lucrului la distanță pentru o prezentare, agentul a respectat cererea. Varonis explică eșecul ca o problemă de proces, nu de „detectare” tehnică a phishingului: „Atât profilul Generic, cât și cel Strict au eșuat deoarece pasul de verificare s-a prăbușit când cererea a părut operațional urgentă.” Unde a funcționat: semnături tehnice, nu context În schimb, agentul a reacționat corect la atacuri cu indicii tehnice mai evidente: a identificat un e-mail cu „gift card” care trimitea către un link de phishing și a blocat accesarea paginii; a refuzat să acorde acces unei aplicații Google OAuth malițioase, mascată drept platformă de pontaj, oprind fluxul de autentificare. Concluzia testului, în forma prezentată, este că astfel de agenți pot fi buni la a detecta linkuri suspecte și aplicații malițioase, dar pot eșua când trebuie să judece identitatea expeditorului și contextul solicitării. Ce înseamnă pentru companii: controale de identitate înainte de acțiune Recomandarea cercetătorilor este ca agenții să fie obligați să verifice identitatea expeditorilor înainte de a executa acțiuni sau de a oferi acces. În practică, asta sugerează nevoia de controale suplimentare (de tip „zero trust” – în care nimeni nu este considerat implicit de încredere) pentru agenții AI integrați în fluxuri de lucru, mai ales când au acces la date interne sau pot acorda permisiuni. Varonis notează și o diferență de comportament între modele: Gemini ar fi arătat o „disponibilitate mai mare de a interacționa”, în timp ce GPT ar fi fost mai prudent. TechRadar nu oferă însă detalii cantitative care să permită o comparație riguroasă a ratelor de eșec între cele două. [...]
GitHub a dezactivat temporar 73 de depozite Microsoft, iar oprirea a întrerupt fluxuri de integrare și livrare continuă (CI/CD) folosite de dezvoltatori , după ce au apărut suspiciuni că acestea distribuiau conținut potențial malițios, potrivit BleepingComputer . Incidentul a avut loc pe 5 iunie și, conform Microsoft, a fost „conținut” în 105 secunde, însă efectele operaționale au fost imediate pentru proiectele care depindeau de aceste resurse. Microsoft a eliminat depozitele din organizațiile sale de pe GitHub (inclusiv Azure, microsoft, Azure-Samples și MicrosoftDocs), ceea ce a dus la oprirea unor pipeline-uri de integrare continuă. După dezactivare, utilizatorii au văzut un mesaj care indica faptul că acțiunea a fost luată de „GitHub Staff” din cauza încălcării termenilor de utilizare ai platformei. Impact operațional: acțiuni GitHub indisponibile și fluxuri blocate Cel mai vizibil efect a fost indisponibilitatea „ Azure/functions-action ”, o acțiune GitHub (componentă reutilizabilă în fluxurile de automatizare) folosită de mulți dezvoltatori pentru a implementa Azure Functions. Fluxurile care făceau referire la această acțiune au încetat să funcționeze deoarece depozitul indicat nu mai putea fi accesat, ceea ce a generat întreruperi și confuzie în rândul utilizatorilor. La momentul redactării articolului, toate depozitele fuseseră restaurate și sunt considerate „curate” și sigure de utilizat. Ce a declanșat măsura și ce se investighează Microsoft a transmis publicației că depozitele au fost eliminate din cauza unor îngrijorări legate de distribuirea de „conținut potențial malițios”. Un reprezentant al companiei a mai spus, într-o discuție comunitară, că dezactivarea a fost cauzată de „o problemă internă de management” și că este în desfășurare o investigație. Mai mulți cercetători au indicat că depozitele ar fi fost retrase după un compromis asociat unei campanii de tip supply chain (atac asupra lanțului de aprovizionare software) Miasma/Shai-Hulud. Platforma OpenSourceMalware a susținut că un depozit numit „durabletask” din organizația Azure ar fi fost compromis în mai, sugerând că o curățare incompletă ar fi permis atacatorului să revină, însă acest aspect nu este confirmat. Separat, aceeași sursă notează că pachetul „durabletask” de pe Python Package Index (PyPI) ar fi fost compromis în mai, când atacatorul ar fi publicat trei versiuni malițioase: 1.4.1, 1.4.2 și 1.4.3. Ce urmează pentru utilizatori și companii Microsoft spune că a notificat „un număr mic” de clienți care ar fi putut descărca conținut din depozitele afectate și că va continua investigația. Dacă vor fi identificate acțiuni necesare din partea clienților, compania afirmă că îi va contacta direct prin canalele sale de suport. În paralel, articolul notează recomandări generale pentru dezvoltatori în contextul atacurilor asupra ecosistemelor open-source: blocarea dependențelor (pinning), introducerea unor întârzieri de câteva zile înainte de a prelua actualizări noi și testarea build-urilor în medii izolate. [...]
