Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
China își intensifică eforturile de a recruta specialiști din semiconductori din Taiwan , potrivit Tom’s Hardware , care citează Reuters și agenția de securitate de vârf a Taiwanului. Miza, susține raportul, este ocolirea restricțiilor internaționale care limitează livrările către China de echipamente avansate pentru fabrici de cipuri și alte tehnologii sensibile. Informațiile sunt atribuite Biroului Național de Securitate al Taiwanului (National Security Bureau, NSB), care afirmă că Beijingul vizează „ecosistemul” taiwanez al semiconductorilor pentru a obține acces la tehnologie de fabricație avansată și la forță de muncă înalt calificată. În contextul în care exporturile de unelte și tehnologii de ultimă generație sunt restricționate, autoritățile taiwaneze susțin că partea continentală caută alternative prin transfer de cunoștințe și recrutare. „China vizează ecosistemul semiconductorilor din Taiwan pentru a obține acces la tehnologie avansată de fabricație a cipurilor și la talente calificate, într-un efort de a ocoli aceste restricții internaționale”, potrivit Biroului Național de Securitate al Taiwanului. Conform aceleiași surse, metodele invocate includ mecanisme indirecte precum firme-paravan, scheme de recrutare și canale discrete, folosite pentru a atrage ingineri, a obține know-how sensibil și chiar pentru a procura echipamente de fabricație aflate sub regim de restricții. În termeni practici, astfel de tactici ar urmări să reducă dependența de importuri controlate și să accelereze acumularea de competențe în interiorul Chinei. Pentru industria semiconductorilor, subiectul contează deoarece competențele și procesele de fabricație sunt greu de replicat rapid, iar mobilitatea specialiștilor poate transfera experiență operațională critică. În același timp, acuzațiile reflectă tensiunile persistente din lanțurile globale de aprovizionare cu tehnologie avansată, unde restricțiile la export și controlul echipamentelor de producție au devenit instrumente centrale de politică industrială și de securitate. [...]
Intel a anunțat că s-a alăturat proiectului TeraFab al lui Elon Musk , potrivit Tom’s Hardware . Mesajul, publicat marți pe X și datat 7 aprilie 2026, leagă implicarea Intel de capacitatea companiei de a proiecta, fabrica și ambala procesoare avansate la scară mare, pentru nevoile de calcul ale Tesla, SpaceX și xAI în aplicații de inteligență artificială și robotică. „Intel este mândră să se alăture proiectului Terafab împreună cu SpaceX, xAI și Tesla pentru a ajuta la refactorizarea tehnologiei de fabricare a cipurilor din siliciu.” Totuși, anunțul nu a fost însoțit de comunicate de presă sau raportări către autoritățile de piață din SUA (SEC), ceea ce lasă neclar cadrul colaborării și dacă există obligații legale între părți. Publicația notează că formularea postării de pe X oferă foarte puține detalii concrete despre structura parteneriatului și despre contribuția efectivă a Intel. Oficial, TeraFab este prezentat drept un efort de a reuni „logică, memorie și ambalare avansată sub același acoperiș”, ceea ce ar sugera o producție localizată într-o facilitate de mari dimensiuni. În același timp, proiectul ar recruta manageri pentru construirea unei fabrici de semiconductori „greenfield” (de la zero) în Texas. În paralel, modul în care Intel își formulează rolul poate indica mai degrabă un ecosistem „virtual” de producție sau un consorțiu care combină proiectarea, fabricația și ambalarea la Intel cu cererea venită de la companiile lui Musk. Tom’s Hardware subliniază că, în acest moment, nu este limpede cu ce s-ar diferenția un astfel de aranjament de un contract obișnuit de furnizare de plachete (wafer) între un client mare și un producător. Într-o postare separată pe X, directorul general al Intel, Lip-Bu Tan, a argumentat că proiectul ar putea schimba modul în care sunt construite cipurile în viitor și a legat inițiativa de ambiția TeraFab de a ajunge la „1 TW/an de capacitate de calcul” (o țintă menționată în mesajul Intel, fără explicații suplimentare despre implementare). > „Elon are un istoric dovedit de a reimagina industrii întregi. (...) Terafab reprezintă o schimbare de etapă în modul în care logica din siliciu, memoria și ambalarea vor fi construite în viitor. Intel este mândră să fie partener și să lucreze îndeaproape cu Elon la acest proiect extrem de strategic.” [...]
Din 2 august 2026, AI Act devine aplicabil ca regulă generală în UE , iar companiile care folosesc inteligență artificială în procese curente trebuie să se pregătească pentru obligații de transparență, control uman și documentare, potrivit Digi24 . Avocatul specializat în tehnologie Marius Stanciu avertizează că inclusiv utilizări uzuale, precum filtrarea CV-urilor cu ChatGPT, evaluarea performanței angajaților prin algoritmi sau folosirea de chatboți pentru clienți, intră în aria de aplicare a regulamentului. Ce este AI Act și pe cine vizează AI Act este Regulamentul (UE) 2024/1689, adoptat pentru a stabili reguli armonizate privind inteligența artificială în Uniunea Europeană. A intrat în vigoare la 1 august 2024 și se aplică direct în toate statele membre, fără a necesita o lege de transpunere, inclusiv companiilor din afara UE dacă sistemele lor afectează persoane aflate pe teritoriul Uniunii. Regulamentul folosește o abordare bazată pe risc: cu cât un sistem poate afecta mai mult viața, siguranța sau drepturile oamenilor, cu atât cerințele sunt mai stricte. AI Act împarte sistemele în niveluri de risc, de la „inacceptabil” (interzis) la „ridicat” (obligații stricte) și „limitat” sau „minim” (cerințe mai reduse), iar obligațiile nu se opresc la dezvoltatori, ci se extind și la firmele care folosesc AI în recrutare, evaluarea angajaților, relația cu clienții sau creditare. Ce se schimbă din 2 august 2026 pentru firme Potrivit calendarului de implementare, 2 august 2026 este momentul aplicării generale a regulamentului, când devin relevante obligațiile complete pentru multe sisteme cu risc ridicat, inclusiv cele utilizate în zona ocupării forței de muncă și a accesului la servicii. Pentru companii, asta înseamnă că folosirea AI în procese sensibile nu mai poate fi tratată doar ca un instrument de eficientizare, fără consecințe juridice. Pentru sistemele cu risc ridicat, AI Act impune cerințe precum documentarea, păstrarea evidențelor, evaluarea impactului și supravegherea umană. Transparența devine o cerință centrală, iar în anumite situații oamenii trebuie informați că interacționează cu un sistem AI sau că o decizie este influențată de un algoritm. „Sistemele nu pot fi lăsate să ia decizii de capul lor, iar angajații trebuie să știe cum și când să intervină”, a explicat Marius Stanciu. Ce era deja aplicabil și cum a fost etapizată implementarea O parte dintre prevederi sunt deja aplicabile din 2 februarie 2025, când au intrat în vigoare interdicțiile pentru anumite practici și obligațiile de „AI literacy” (alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale, adică pregătirea minimă a personalului pentru a înțelege și utiliza responsabil astfel de sisteme). Sunt vizate utilizările considerate inacceptabile, precum cele care manipulează comportamentul uman, exploatează vulnerabilități sau creează forme de „scoring social” incompatibile cu standardele europene. Aplicarea este etapizată și pentru modelele de inteligență artificială de uz general (GPAI), precum ChatGPT, Claude sau Gemini, pentru care regulile se aplică din 2 august 2025. Digi24 subliniază că acestea nu trebuie confundate cu sistemele AI cu risc ridicat, pentru care obligațiile complete devin relevante odată cu aplicarea generală din 2026. Amenzi și risc de conformare AI Act introduce sancțiuni care pot ajunge, pentru practicile interzise, până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală. Pentru alte încălcări, plafonul este de până la 15 milioane de euro sau 3%, iar furnizarea de informații incorecte sau înșelătoare poate fi sancționată separat, cu până la 7,5 milioane de euro sau 1%. Marius Stanciu compară nivelul sancțiunilor cu cele din GDPR și susține că, după o perioadă în care multe companii au tratat regulile ca pe un risc teoretic, aplicarea efectivă a amenzilor poate schimba rapid comportamentele de conformare. România: desemnarea autorităților și problema întârzierii În România, Guvernul a adoptat la 12 martie 2026 un memorandum privind desemnarea autorităților naționale competente, potrivit informațiilor din articolul Digi24, însă textul furnizat se oprește înainte de a detalia măsurile și instituțiile vizate. În practică, pentru firmele care folosesc deja AI în recrutare, evaluare, relația cu clienții sau accesul la servicii, miza este să trateze perioada rămasă până la 2 august 2026 ca pe un interval de pregătire: inventarierea sistemelor utilizate, stabilirea responsabilităților interne și introducerea unui control uman funcțional, acolo unde deciziile pot afecta direct persoane. [...]
Rusia ia în calcul „teritorii suverane” pe Lună , deși tratatele internaționale interzic revendicarea spațiului cosmic, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută în contextul în care misiunea NASA Artemis 2 ajungea la Lună, într-un zbor pe care publicația îl descrie drept istoric. Anunțul îi aparține lui Serghei Cernîșev, vicepreședinte al Academiei Ruse de Științe și director al Institutului Central de Aerohidrodinamică N. Jukovski, în cadrul unei reuniuni oficiale despre explorarea spațiului, conform Agenției TASS, citată de Libertatea. „Programul lunar va permite Rusiei să rămână printre principalele puteri spațiale care explorează activ Luna. Va oferi noi cunoștințe și tehnologii pentru explorarea lunară. Și, în cele din urmă, ne va permite să stabilim teritorii suverane pentru Rusia pe suprafața Lunii”, a declarat acesta. Programul lunar rusesc ar urma să fie implementat în două etape: mai întâi dezvoltarea tehnologiilor pentru aselenizare și cercetare la suprafață, apoi construirea unor elemente de bază lunare și folosirea unor tehnologii pentru operare pe termen lung. Potrivit academicianului Anatoli Petrukovich, bugetul proiectului lunar până în 2036 este estimat la circa 700 de miliarde de ruble, iar programul național „Spațiu” ar urma să ajungă la 4,4 trilioane de ruble, notează Libertatea. În paralel, șeful Roscosmos, Dmitri Bakanov, a spus că Rusia va colabora cu China pentru o Stație Științifică Lunara Internațională, iar din 2026 ar urma să înceapă dezvoltarea de echipamente pentru studierea structurii interne a Lunii și scanarea suprafeței pentru alegerea amplasamentului unei baze. Libertatea mai consemnează că Roscosmos a anunțat în decembrie 2025, împreună cu Rosatom și Institutul Kurchatov, intenția de a construi o centrală electrică pe Lună până în 2036, iar lansările Luna-29 (posibil în 2032), Luna-30 (2034) și Luna-28 (2036) sunt incluse în planurile prezentate. Miza politică și juridică a declarațiilor despre „suveranitate” este însă limitată de cadrul internațional: Tratatul privind spațiul cosmic din 1967 prevede că spațiul cosmic, inclusiv Luna, nu poate fi revendicat de niciun stat „prin revendicare, utilizare, ocupație sau prin orice alte mijloace”, amintește Libertatea. Publicația reamintește și eșecul misiunii Luna-25, care s-a prăbușit în august 2023, episod ce a alimentat întrebări privind capacitatea Rusiei de a concura cu programele SUA și Chinei în noua etapă a competiției spațiale. [...]
FBI avertizează asupra amenințării persistente a Iranului pentru ținte din SUA , conform unui raport de inteligență care indică riscuri pentru militari și instituții evreiești, informează Reuters . Raportul, datat 20 martie, a fost emis de FBI și alte agenții federale de inteligență, avertizând asupra amenințărilor persistente ale guvernului iranian la adresa personalului militar și guvernamental american, precum și a instituțiilor evreiești și israeliene din SUA. Deși aceste avertismente au fost emise, Casa Albă a minimalizat riscul unui atac, blocând anterior un raport similar. Președintele Donald Trump a declarat public că nu este îngrijorat de posibilitatea unui atac iranian pe teritoriul american, în ciuda altor evaluări de inteligență care sugerează contrariul. Detalii din raportul de inteligență Raportul intitulat „Public Safety Awareness Report” a fost obținut prin cereri de acces la informații publice de către organizația non-profit Property of the People și distribuit către Reuters. Documentul subliniază amenințările fizice crescute la adresa țintelor din SUA de către guvernul iranian, în contextul conflictului în curs. Raportul menționează că serviciile de securitate iraniene au încercat să răpească și să ucidă americani în ultimii ani. Metodele folosite în comploturile din SUA au inclus arme de foc, dar și alte metode precum înjunghieri, atacuri cu vehicule, bombardamente, otrăviri și incendieri. Reacția Casei Albe Casa Albă a justificat blocarea unui raport similar anterior, susținând că informațiile trebuie verificate corespunzător înainte de publicare. Abigail Jackson, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a declarat că administrația Trump lucrează împreună pentru a proteja teritoriul și poporul american, acuzând presa de răspândirea unor temeri nejustificate. „Întreaga administrație Trump lucrează împreună pentru a proteja patria și poporul american – așa cum fac întotdeauna”, a afirmat Abigail Jackson. „Instituțiile media nu ar trebui să încerce să răspândească frica iresponsabilă raportând memorii individuale ale forțelor de ordine care pot lipsi de context mai larg.” Amenințări și metode utilizate Raportul detaliază cum guvernul iranian preferă să folosească agenți cu statut legal existent în SUA sau cu acces facil la țară. Iranul a monitorizat rețelele sociale și aplicațiile de hărți pentru a alege ținte și a evalua măsurile de securitate. De asemenea, guvernul a folosit tactici de hacking, precum emailuri de tip phishing, pentru a-și atinge scopurile. Raportul avertizează autoritățile de aplicare a legii să rămână vigilente și să împărtășească informațiile îngrijorătoare cu autoritățile federale. În ciuda acestor avertismente, FBI și Centrul Național de Contraterorism nu au identificat amenințări largi la adresa publicului american. Percepția publicului american Un sondaj Reuters/Ipsos realizat luna trecută a arătat că majoritatea americanilor au o percepție negativă asupra conflictului, două treimi dintre aceștia dorind ca SUA să își încheie rapid implicarea. Această percepție publică face ca orice amenințare să fie deosebit de relevantă în contextul actual. [...]
Google începe să lanseze în Chrome pentru desktop file verticale și un mod de citire pe tot ecranul , potrivit 9to5Google . Actualizările sunt disponibile treptat începând de astăzi, 7 aprilie 2026, și vizează atât organizarea filelor, cât și reducerea „zgomotului” vizual la citirea articolelor. Filele verticale reprezintă o alternativă la bara orizontală de file folosită de Chrome de la lansare. În noul aranjament, filele deschise apar ca o listă în partea stângă a ferestrei, ceea ce permite afișarea titlurilor complete ale paginilor „chiar și când numărul de file ajunge la două cifre”, iar grupurile de file (Tab Groups) ar fi mai ușor de gestionat în acest format. Google mai spune că lista poate fi restrânsă la o coloană de pictograme (favicons), pentru a economisi spațiu. Pentru activare, utilizatorii pot face clic dreapta în partea de sus a oricărei ferestre Chrome și selecta opțiunea „Show Tabs Vertically”, iar revenirea la vizualizarea clasică se face la fel de simplu. A doua noutate este „immersive reading mode” (mod de citire imersiv), care oferă o interfață pe toată pagina, nu doar un panou lateral. Scopul este să elimine elementele care distrag atenția și să transforme o pagină aglomerată într-o experiență de lectură axată pe text. Accesul se face fie din meniul de clic dreapta, cu „Open in reading mode”, fie din bara de adrese, prin butonul „Reading Mode”. Din colțul dreapta-sus, utilizatorii pot porni funcția de citire cu voce (text-to-speech) și pot personaliza afișarea. Pe scurt, lansarea include: File verticale, cu listă în stânga și posibilitatea de a vedea titluri complete ale paginilor Opțiunea de a minimiza lista la o coloană de pictograme (favicons) Mod de citire pe tot ecranul, cu reducerea elementelor vizuale care distrag Comenzi pentru text-to-speech și personalizarea vizualizării în modul de citire [...]
Rusia amână până în 2036 trei misiuni lunare în plin avans al programului NASA , potrivit Digi24 , o decizie care subliniază decalajul tot mai mare dintre marile puteri în cursa spațială. Anunțul vine într-un moment simbolic: succesul misiunii Artemis 2, care a readus oameni în apropierea Lunii după mai bine de jumătate de secol. Conform informațiilor transmise de agenția rusă Interfax, Rusia a decis să amâne lansările misiunilor: Luna-28 Luna-29 Luna-30 Noile termene sunt plasate în intervalul 2032–2036 , fără ca autoritățile să ofere explicații clare pentru această întârziere. Decizia continuă seria de amânări din ultimii ani și vine după eșecul notabil al misiunii Luna-25, care s-a prăbușit pe suprafața Lunii în 2023. Un program în declin Deși Moscova consideră explorarea Lunii drept un obiectiv strategic, realitatea programului spațial rus indică dificultăți majore. După perioada de vârf a Uniunii Sovietice, când a fost lansat primul satelit și primul om în spațiu, Rusia a pierdut teren constant. Astăzi, competiția este dominată de: Actor Situația actuală SUA (NASA) Misiuni cu echipaj uman, program Artemis în plină desfășurare China Avans rapid, misiuni robotice și planuri pentru echipaj uman Rusia Întârzieri repetate, eșecuri tehnice și lipsă de calendar clar Contrast puternic cu NASA În aceeași perioadă, NASA marchează un moment istoric. Misiunea Artemis 2 a trimis patru astronauți în jurul Lunii, aceștia devenind primii oameni care realizează un astfel de zbor după peste 50 de ani. Mai mult, traiectoria lor a depășit distanțele atinse de misiunile anterioare, semnalând un progres tehnologic semnificativ. Această diferență de ritm între programele spațiale evidențiază o schimbare de echilibru în explorarea cosmică. Dacă în trecut rivalitatea era dominată de SUA și URSS, în prezent Rusia pare să rămână în urma unei competiții în care SUA și China dictează direcția. Miza rămâne ridicată În ciuda întârzierilor, Rusia continuă să considere Luna un obiectiv strategic, inclusiv pentru potențiala exploatare a resurselor naturale. Totuși, lipsa unui calendar clar și amânările repetate ridică semne de întrebare privind capacitatea sa de a reveni în prim-planul cursei spațiale. În acest context, decizia de a împinge misiunile până în anii 2030 nu este doar o ajustare tehnică, ci un semnal al dificultăților structurale cu care se confruntă programul spațial rus. [...]
Astronauții misiunii Artemis II au fotografiat o eclipsă totală de Soare din spațiul îndepărtat , potrivit The Verge . Imaginile publicate de NASA arată Luna cu margini „crispate”, dar neregulate, pe fundalul unui câmp de stele, într-o compoziție care, după cum notează publicația, „pare aproape prea bună ca să fie reală”. O a doua fotografie distribuită de NASA surprinde Pământul parțial acoperit de umbre, „apunzând” dincolo de Lună, într-o trimitere vizuală la celebra imagine „earthrise” realizată de astronauții misiunii Apollo 8 în urmă cu aproape șase decenii. Echipajul format din patru astronauți a observat eclipsa dincolo de Lună, ceea ce a dus la o experiență diferită față de cea de pe Pământ, după cum consemnează CNN și Scientific American . Din spațiu, faza de totalitate a durat aproape o oră, nu doar câteva minute, iar astronauții au putut vedea coroana solară ieșind în evidență fără distorsiunile produse de atmosfera terestră. Comandantul Reid Wiseman a descris momentul într-o comunicare cu centrul de control al misiunii NASA, în timpul eclipsei de luni: „Este pur și simplu de nedescris. Indiferent cât ne uităm la asta, creierul nostru nu procesează această imagine din fața noastră. Este absolut spectaculos, ireal... nu există adjective, va trebui să inventez unele noi, nu există absolut niciun cuvânt care să descrie ce vedem pe acest hublou.” The Verge menționează că articolul a fost actualizat pe 7 aprilie, cu adăugarea metadatelor pentru două dintre fotografiile NASA, o completare tehnică ce ține de detaliile de publicare ale imaginilor. [...]
Anthropic declară că a depășit 30 mld. dolari venit anualizat , și confirmă că își va extinde capacitatea de calcul pentru inteligență artificială printr-o colaborare cu Broadcom și Google, pe fondul creșterii cererii pentru serviciul Claude. Compania afirmă că „revenue run rate” (venit anualizat, un indicator estimat pe baza vânzărilor curente) a trecut de 30 de miliarde de dolari, față de 9 miliarde de dolari la finalul lui 2025. Anthropic susține că, în 2026, cererea pentru Claude a continuat să crească, iar peste 1.000 de clienți corporate ar cheltui, în medie, mai mult de 1 milion de dolari pe an; nivelul ar fi crescut de peste două ori din februarie. Într-o declarație citată de publicație, directorul financiar Krishna Rao a spus că parteneriatul anunțat luna trecută cu Broadcom și Google va ajuta compania să „construiască capacitatea de calcul necesară” pentru a răspunde extinderii bazei de clienți. Noile date sugerează că disputa publică a companiei cu guvernul SUA nu i-a blocat creșterea: după un conflict legat de reguli de siguranță în inteligența artificială, Departamentul Apărării a inclus Anthropic pe o listă de risc pentru lanțul de aprovizionare, iar compania a deschis un proces. Avocații Anthropic au spus recent, într-o audiere la San Francisco, că peste 100 de clienți au contactat compania cu îngrijorări privind continuarea colaborării, în timp ce directorul comercial Paul Smith a declarat într-un interviu de săptămâna trecută că unii clienți apreciază faptul că firma „își apără principiile” în relația cu guvernul. Din documente depuse luni de Broadcom reiese că firma dezvoltă cipuri pe baza Tensor Processing Unit (TPU) de la Google, ca alternativă la tehnologia Nvidia. Broadcom și Google (Alphabet) au un acord pe termen lung pentru furnizarea acestor cipuri și o înțelegere de garantare a livrărilor până în 2031, iar cele trei companii intenționează să aprofundeze cooperarea: din 2027, Anthropic ar urma să primească sprijin de calcul de circa 3,5 gigawați putere totală. Broadcom a precizat că accesul Anthropic la această capacitate extinsă depinde de evoluția comercială a companiei și că părțile discută implementarea cu parteneri operaționali și financiari. Elementele-cheie ale anunțului, așa cum sunt prezentate în material, sunt: Venit anualizat Anthropic de peste 30 mld. dolari, față de 9 mld. dolari la finalul lui 2025 Peste 1.000 de clienți enterprise care ar cheltui peste 1 mil. dolari/an pentru Claude, cu o creștere de peste două ori din februarie Colaborare Anthropic–Broadcom–Google pentru extinderea capacității de calcul, cu țintă de aproximativ 3,5 GW din 2027 Broadcom dezvoltă cipuri pe baza TPU Google și are acorduri de furnizare până în 2031 După publicarea documentelor, acțiunile Broadcom au urcat cu până la 3,6% în tranzacțiile după închidere În același context, publicația consemnează că directorul general al Broadcom, Hock Tan, a discutat anterior despre parteneriat și a spus, într-un apel cu investitorii, că se așteaptă ca vânzările de cipuri pentru inteligență artificială ale companiei să depășească 100 de miliarde de dolari anul viitor, pe fondul competiției cu Nvidia. TPU-urile Google, proiectate inițial pentru accelerarea calculelor din motorul de căutare, sunt folosite acum și la dezvoltarea și rularea software-ului de inteligență artificială, iar Broadcom realizează proiectarea completă a cipurilor pe baza specificațiilor Google, urmând ca producția să fie externalizată către fabrici specializate. [...]
O actualizare Android 16 QPR 3 a blocat unele telefoane Pixel , potrivit PhoneArena , iar utilizatorii afectați raportează că dispozitivele nu mai pornesc sau intră într-o buclă de pornire după instalare. Publicația notează că este vorba despre versiunea stabilă Android 16 QPR 3, lansată de Google pe 3 martie 2026, o actualizare majoră care a inclus și „March Pixel Feature Drop” (pachetul lunar de funcții pentru telefoanele Pixel). În loc de îmbunătățiri, o parte dintre utilizatori s-au trezit cu telefoane nefuncționale („bricked” – dispozitiv care nu mai poate fi folosit, uneori nici măcar pornit). Simptomele descrise includ pornirea repetată în modul Recovery, afișarea continuă a siglei Google (bootloop) sau un mesaj de avertizare că datele ori sistemul Android sunt corupte. Pentru unii, singura opțiune a fost resetarea la setările din fabrică din Recovery, ceea ce implică ștergerea datelor de pe telefon. Conform aceleiași surse, problema a fost raportată către Google prin Issue Tracker, într-un fir intitulat „FATAL BOOTLOOP / Black Screen Lockout Post-Decryption on March 2026 Update”. Din plângerile depuse acolo ar rezulta că sunt afectate mai multe generații, de la Pixel 6 până la Pixel 10 Pro XL. PhoneArena mai scrie că Google este la curent cu situația, însă nu a publicat încă un răspuns oficial. În plus, utilizatorii nu ar putea reveni la o versiune mai veche de Android pentru a ocoli problema, ceea ce crește presiunea pentru o corecție printr-o actualizare ulterioară. Gravitatea cazului este ilustrată într-un raport din Issue Tracker, indică Google Issue Tracker , unde un utilizator de Pixel 9 Pro susține că interfața sistemului și lansatorul (System UI/Launcher) nu mai funcționează, panoul de notificări nu poate fi deschis, iar conexiunea USB rămâne în modul „Charging Only”. În același raport se cere un fișier OTA (actualizare „over-the-air”, distribuită oficial) corectat, care să permită pornirea dispozitivului măcar o dată pentru recuperarea datelor locale. [...]
Astronauții Artemis II au stabilit un nou record de depărtare față de Pământ , potrivit Mediafax , în timpul zborului cu echipaj uman în jurul Lunii. Performanța depășește recordul misiunii Apollo 13 din 1970, de 248.655 mile (400.171 kilometri). Mediafax consemnează că echipajul a trecut de distanța atinsă de Apollo 13 și a continuat să se îndepărteze de Terra cu încă peste 6.600 de kilometri, informație atribuită de publicație agenției Associated Press. Misiunea este primul zbor cu echipaj uman spre Lună realizat de NASA după mai bine de 50 de ani, de la programul Apollo. La bordul capsulei Orion se află patru astronauți: Reid Wiseman (comandant), Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen. Zborul face parte din pregătirile pentru o viitoare aselenizare în apropierea polului sud lunar, în cadrul programului Artemis. Capsula urmează o traiectorie de tip „free-return” (o rută care folosește gravitația Pământului și a Lunii pentru a readuce nava spre casă cu consum minim de combustibil), similară cu cea folosită de Apollo 13 după avaria suferită în spațiu. Astronauții se apropie la aproximativ 6.550 de kilometri de Lună, înainte de a face virajul pentru întoarcerea spre Pământ. „Bine ați venit în vechiul meu cartier”, le-a transmis Jim Lovell, fostul comandant al Apollo 13, într-un mesaj înregistrat înainte de decesul său în 2025. Pe parcursul survolului, echipajul urmează să facă observații ale suprafeței lunare, inclusiv ale bazinului Orientale și ale unor situri istorice de aselenizare, și să observe o eclipsă totală de Soare din spatele Lunii, alături de alte planete din sistemul solar. În continuare, Artemis III este descrisă ca etapă cu manevre de andocare și pregătiri pentru aselenizare, iar o misiune ulterioară ar urma să trimită astronauți pe suprafața Lunii, în apropierea polului sud, până la finalul deceniului. [...]
Apple testează o nuanță „deep red” pentru iPhone 18 Pro potrivit Mobilissimo , care citează surse din industrie despre opțiunile de culoare aflate în evaluare pentru viitoarea generație. Conform informațiilor din articol, compania ar avea în test trei variante: gri, argintiu și un „roșu închis” („deep red”). Deocamdată este vorba despre o etapă de testare, fără o confirmare oficială privind paleta finală care va ajunge pe piață. Nuanța roșie ar fi elementul de diferențiere pentru gama Pro, dacă va fi păstrată până la lansare. Materialul menționat indică faptul că ar fi prima dată când o culoare roșie ajunge pe un model Pro, după ce Apple a mai avut iPhone-uri roșii în trecut, ultima referință din text fiind seria iPhone 14. Mobilissimo notează și o posibilă explicație tehnică pentru această schimbare: un nou tip de carcasă din aluminiu, care ar permite mai multă flexibilitate în procesul de colorare și finisare. În paralel, la nivel de design nu sunt anticipate schimbări majore, însă Dynamic Island ar putea deveni mai compact, cu o reducere estimată la aproximativ 35% față de generația anterioară. Dacă aceste ajustări se confirmă, direcția ar rămâne una incrementală: rafinări de design și diferențiere vizuală prin culori, fără o repoziționare radicală a produsului. În acest stadiu, rămâne de văzut dacă variantele aflate în test vor fi păstrate în configurația finală a seriei iPhone 18 Pro. [...]