Tag: volodimir zelenski
Știri despre „volodimir zelenski”
Zelenski avertizează despre un nou atac pe scară largă al Rusiei - apel la vigilență în zilele următoare
Volodîmîr Zelenski spune că Rusia a pregătit un nou atac pe scară largă , potrivit Ukrainska Pravda , care citează discursul de seară al președintelui ucrainean din 19 ianuarie. Liderul de la Kiev a cerut populației și autorităților locale să rămână în alertă în zilele următoare și să trateze cu maximă seriozitate avertizările de raid aerian. „În zilele următoare, trebuie să rămânem extrem de vigilenți – Rusia s-a pregătit pentru o lovitură, o lovitură pe scară largă, și așteaptă momentul să o ducă la îndeplinire. Vă rog să acordați atenție tuturor avertizărilor de raid aerian, iar fiecare regiune trebuie să fie pregătită să răspundă cât mai rapid posibil și să sprijine oamenii.” Zelenski a mai spus că a primit informări de la reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), inclusiv despre operațiuni și măsuri de contracarare a sabotajului rusesc. Conform relatării, președintele a menționat că Rusia încearcă „constant” să influențeze Ucraina din interior, inclusiv prin atacuri asupra unor ucraineni proeminenți. Ukrainska Pravda amintește că, pe 12 ianuarie, Zelenski avertizase deja că Rusia ar putea încerca să profite de vremea rece pentru a pregăti o nouă lovitură de amploare în zilele următoare. [...]
Planul lui Trump pentru „Consiliul pentru pace” în Ucraina - Posibilă nouă arhitectură de negociere a conflictului
Administrația Trump ia în calcul un „Consiliu pentru pace” și pentru Ucraina , după modelul inițiativei anunțate pentru Fâșia Gaza, potrivit Financial Times , via Kyiv Independent . Detaliile despre cum ar funcționa un astfel de organism pentru Ucraina nu au fost clarificate imediat. Ce este „Consiliul pentru pace” și de unde vine modelul Inițiativa este descrisă ca fiind inspirată din planul președintelui american Donald Trump pentru reconstrucția postbelică a Gazei. Trump a anunțat inițial „Consiliul pentru Pace” din Gaza pe 15 ianuarie, într-o postare pe Truth Social, ca început al unei „a doua faze” a planului condus de SUA pentru o pace pe termen lung între Israel și Palestina. Consiliul, prezidat de Trump, ar urma să preia temporar administrarea și eforturile de reconstrucție din Gaza. În structura anunțată sunt menționați, între alții, Ajay Banga (președintele Băncii Mondiale) și premierul canadian Mark Carney , iar lista completă ar urma să fie prezentată la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial de săptămâna viitoare. Extinderea către Ucraina: rol, componență și miza diplomatică Oficiali americani ar fi propus extinderea acestui „Consiliu pentru pace” pentru a include și alte țări afectate de războaie și conflicte, inclusiv Ucraina și Venezuela, conform relatărilor citate. În lista de nume asociate consiliului apar și oficiali implicați în negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia: trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio. O persoană informată despre propunere a declarat pentru Financial Times că administrația Trump vede conceptul drept „un potențial substitut al ONU... un fel de organism paralel neoficial care să se ocupe de alte conflicte din afara Fâșiei Gaza”. Kyiv Independent a contactat Departamentul de Stat al SUA pentru comentarii, fără ca în material să fie indicat un răspuns. Legătura cu Davos și cu planurile economice ale Ucrainei Rapoartele despre un consiliu axat pe Ucraina apar în contextul în care președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Donald Trump în marja Forumului de la Davos. Tot acolo, Zelenski ar urma să supravegheze semnarea unui plan de 800 de miliarde de dolari, pe zece ani, destinat relansării economiei Ucrainei după încetarea ostilităților. Un înalt oficial ucrainean a salutat în Financial Times perspectiva unui „Consiliu de Pace” pentru Ucraina, văzut ca parte importantă a implementării unei păci durabile. Potrivit acestuia, consiliul, prezidat de Trump, ar putea include reprezentanți ucraineni, europeni, ruși și NATO. Negocierile de armistițiu și pozițiile publice ale lui Trump În paralel, mai multe țări occidentale au luat în calcul trimiterea de trupe într-o desfășurare postbelică, ca forță multinațională pentru menținerea unui eventual acord de pace. La începutul lunii, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru a participa la desfășurare, ca „copreședinți ai Coaliției Bunăvoinței”, iar liderii europeni care se întâlnesc cu Zelenski și Trump pe 21 ianuarie ar urma să discute și despre aprobarea SUA pentru această arhitectură. Trump a condus de luni de zile eforturi de negociere a unui armistițiu între Rusia și Ucraina, „fără niciun rezultat”, în timp ce Moscova ar fi respins în mod repetat un armistițiu, potrivit materialului. Pe 15 ianuarie, Trump a sugerat că Ucraina nu ar fi pregătită să pună capăt războiului. „Cred că (președintele rus Vladimir Putin) este gata să încheie un acord. Cred că Ucraina este mai puțin pregătită să încheie un acord”, a afirmat Trump, adăugând că „trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”.” [...]
Zelenski trimite o delegație de rang înalt la Miami - negocieri SUA-Ucraina înainte de Davos
O delegație ucraineană de rang înalt merge la Miami pentru discuții cu apropiați ai lui Trump , înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos, potrivit HotNews.ro , care citează relatări ale corespondentului Kyiv Post la Washington și informații Reuters. Echipa de negociere îi include pe Rustem Umerov, Kiril Budanov și David Arakhamia, care ar urma să se întâlnească cu persoane din cercul lui Donald Trump, între care emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Miza este reducerea tensiunilor dintre președintele Volodimir Zelenski și Trump, într-un moment în care, potrivit diplomaților citați, aceasta ar fi „o ultimă încercare diplomatică” înainte ca presiunea să crească pe scena internațională. În centrul discuțiilor se află două documente pe care Kievul insistă să fie tratate împreună: garanții de securitate „obligatorii” menite să descurajeze viitoare agresiuni rusești și un cadru de reconstrucție și prosperitate estimat la 800 de miliarde de dolari, care ar combina împrumuturi, subvenții și investiții private. Zelenski a indicat că Ucraina consideră textele, în linii mari, finalizate și speră ca ele să poată fi semnate în marja reuniunii de la Davos de săptămâna viitoare. Tonul de la Washington este descris ca fiind mai rezervat, iar articolul notează că Trump ar fi transmis în privat semne de nerăbdare. În plus, Trump a declarat săptămâna aceasta că îl consideră pe Vladimir Putin „pregătit pentru pace” și a sugerat că Zelenski ar fi obstacolul, în pofida faptului că poziția militară a Rusiei ar fi rămas neschimbată. „Este vorba de pârghiile politicii. Trump vrea să creeze un elan înainte de Davos, iar asta înseamnă să forțeze Kievul să cedeze – chiar dacă rușii nu au făcut niciun pas înapoi”, a declarat un înalt oficial occidental pentru Kyiv Post, sub condiția anonimatului. Conform Reuters , Zelenski a spus vineri, la Kiev, că există cooperare cu partea americană, dar și divergențe, și a criticat ideea de ultimatumuri în relațiile dintre state. Totodată, el a acuzat Rusia că blochează eforturile de pace, invocând atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei ca argument privind intențiile Moscovei. Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanishyna, a scris pe Facebook că scopul vizitei de la Miami este „perfecționarea” acordurilor cu partenerii americani, care „ar putea fi semnate” la Davos. [...]
O Europă cu două viteze revine în discuție - Incertitudinea instituțională ar putea afecta investițiile și stabilitatea economică
Comisia Europeană discută un nou model de aderare la UE , care ar crea o categorie de membru cu drepturi reduse, iar ideea a stârnit neliniște în mai multe capitale, potrivit Digi24 . Planul, aflat în lucru la Bruxelles, ar înlocui mecanismul folosit din perioada Războiului Rece și ar urmări, între altele, o integrare mai rapidă a Ucrainei după un eventual acord de pace cu Rusia, dar cu o putere decizională inițial mai mică decât a statelor membre actuale. Conform articolului, varianta preliminară ar limita, cel puțin la început, drepturile de vot ale Ucrainei în reuniunile liderilor și miniștrilor UE și ar oferi acces treptat la părți din piața unică, la subvenții agricole și la fonduri de dezvoltare, condiționat de atingerea unor obiective „post-aderare”. În paralel, în planul de pace în 20 de puncte propus de SUA ar exista o referire la aderarea Ucrainei în 2027, deși oficiali europeni ar estima că ar fi necesar aproximativ un deceniu de reforme pentru îndeplinirea criteriilor actuale. „Este o capcană pusă de Putin și Trump și noi intrăm în ea”, a spus un al doilea diplomat UE, referindu-se la riscul ca unitatea Europei să fie afectată. Din perspectivă economică, schimbarea ar putea modifica două repere urmărite atent de piețe: stabilitatea economică și investițiile străine directe (ISD). Pentru statele membre, un sistem cu „două viteze” poate reduce previzibilitatea regulilor, dacă drepturile și obligațiile nu sunt clar definite și stabile în timp. O astfel de incertitudine instituțională tinde să se traducă în prime de risc mai mari, mai ales în economiile percepute ca expuse la tensiuni politice interne sau la dispute privind bugetul UE, ceea ce poate influența costurile de finanțare și apetitul investitorilor pentru proiecte pe termen lung. Pentru țările candidate, oportunitatea ar fi accelerarea integrării economice înainte de aderarea „deplină”: acces gradual la piața unică și la unele fonduri poate îmbunătăți perspectivele de creștere și poate funcționa ca semnal pentru investitori, în special dacă etapele și condiționalitățile sunt transparente. În același timp, riscul major pentru ISD este ca „calitatea” statutului nou creat să fie percepută ca intermediară și reversibilă: dacă drepturile sunt limitate (de exemplu, fără vot inițial) și dacă criteriile post-aderare rămân negociabile politic, investitorii pot amâna decizii până când cadrul devine comparabil cu cel al unui stat membru cu drepturi depline. În cazul Ucrainei, miza economică este legată direct de reconstrucție și de ancorarea postbelică. Digi24 notează că oficialii Comisiei Europene ar considera că președintele Volodimir Zelenski ar putea accepta concesii într-un acord de pace doar dacă poate prezenta aderarea la UE drept un rezultat pozitiv, iar Ursula von der Leyen a descris aderarea ca fiind „un motor esențial pentru creștere și prosperitate pe viitor”. Pentru UE, dilema rămâne între accelerarea politică a extinderii și menținerea unui cadru de reguli care să protejeze stabilitatea economică a blocului și să nu erodeze încrederea investitorilor în coerența proiectului european. [...]
Trump pune responsabilitatea pe Ucraina – Zelenski ar fi mai reticent decât Putin în a încheia războiul
Donald Trump afirmă că Volodimir Zelenski, nu Vladimir Putin, este principalul obstacol în calea unui acord de pace în Ucraina , susținând într-un interviu acordat agenției Reuters că liderul de la Kremlin ar fi pregătit să încheie războiul. Declarațiile sale vin în contradicție directă cu poziția oficială a aliaților europeni ai Ucrainei, care acuză constant Moscova că nu urmărește în mod real încetarea conflictului. Interviul, realizat în Biroul Oval și publicat pe 15 ianuarie 2026, reflectă frustrarea continuă a lui Trump față de Zelenski , cu care a avut o relație tensionată încă din primul mandat. Întrebat de ce SUA nu au reușit să faciliteze încheierea conflictului, Trump a răspuns sec: „Zelenski”. El a mai spus că „Putin este gata să încheie un acord”, dar că „Ucraina este mai puțin pregătită”. Această poziție a fost interpretată ca o formă de simpatie pentru Moscova, în contextul în care Donald Trump a manifestat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lua de bune declarațiile liderului rus, chiar și atunci când acestea contraveneau punctului de vedere al partenerilor tradiționali ai SUA. Într-un interviu anterior pentru POLITICO , Trump a cerut ca Ucraina să organizeze alegeri prezidențiale, deși Constituția ucraineană interzice acest lucru în timpul legii marțiale. El a susținut că „este un moment important pentru alegeri”, acuzând Kievul că se folosește de război pentru a evita scrutinul. Declarația a fost criticată dur, inclusiv în rândul unor republicani americani. În ceea ce privește negocierile, acestea vizează garanții de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului , dar și presiuni ca Kievul să renunțe la regiunea Donbas – condiție pe care Zelenski a respins-o categoric. El a reiterat că Ucraina nu are dreptul, conform constituției, să cedeze niciun teritoriu . Astfel, pozițiile celor doi lideri rămân ireconciliabile: în timp ce Trump pare să vadă în Putin un partener potențial de negociere, Zelenski refuză orice compromis teritorial, considerând că o pace „cu prețul pământului” nu este o pace reală. Contextul mai larg al acestor declarații este campania electorală din SUA , unde Trump încearcă să capitalizeze electoral pe tema războiului, promițând o rezolvare rapidă și „pragmatică” a conflictului din Ucraina. Însă poziționarea sa favorabilă față de Rusia stârnește îngrijorări atât în Europa, cât și în rândul unei părți a establishmentului american. Tensiunea în relațiile internaționale rămâne ridicată , iar viitorul conflictului din Ucraina este din ce în ce mai legat de rezultatul alegerilor din SUA, care ar putea schimba radical strategia americană în regiune. [...]
Peste 2.000 de morți în Iran; Trump și Zelenski susțin protestele și atacă regimul de la Teheran
Donald Trump cheamă iranienii la revoltă și promite sprijin: „Ajutorul e pe drum” – a fost mesajul transmis de fostul președinte american într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, în contextul celor mai violente proteste din Iran din ultimii ani. Într-un apel direct, Trump le cere iranienilor să preia controlul instituțiilor și să nu renunțe, spunând că agresorii vor plăti. Aflat într-o poziție tot mai clară de susținător al mișcărilor anti-regim, Trump afirmă că a anulat toate întâlnirile cu oficialii iranieni până la încetarea represiunii asupra civililor. Postarea sa vine pe fondul escaladării violențelor, în contextul în care autoritățile de la Teheran au recunoscut oficial moartea a circa 2.000 de persoane – protestatari și membri ai forțelor de securitate – în ultimele două săptămâni, potrivit unei declarații făcute pentru Reuters de un oficial iranian. Escaladarea crizei: bilanț uman și poziții internaționale Potrivit Digi24 , revoltele din Iran au început ca reacție la dificultățile economice, inflația accelerată și deprecierea monedei naționale . Inițiate de comercianți din Marele Bazar din Teheran, manifestațiile au evoluat rapid în proteste politice extinse în toată țara. Autoritățile au răspuns cu represiune, blocarea internetului și măsuri de securitate severe. În paralel, guvernul a acuzat Israelul și Statele Unite că ar fi instigat revolta, iar indivizii necunoscuți, catalogați drept „teroriști”, ar fi deturnat manifestațiile. Situația de criză este confirmată și de avertismentele emise de mai multe state. SUA, prin intermediul așa-numitei „ambasade virtuale”, le-au transmis cetățenilor americani să părăsească imediat Iranul, avertizând asupra riscurilor crescute de arestări și rețineri. Avertismente similare au fost emise și de Franța, care și-a îndemnat cetățenii să evite deplasările și să fie extrem de vigilenți, mai ales pe timp de noapte. În plus, potrivit Mediafax , Trump nu a oferit detalii despre natura ajutorului promis, însă tonul său ferm și refuzul de a mai purta discuții cu Teheranul semnalează o înăsprire clară a poziției față de regimul iranian. Zelenski intervine: „Este timpul ca Iranul să se elibereze” Un alt mesaj notabil vine din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a postat în limba persană pe platforma X un îndemn adresat comunității internaționale. Potrivit Digi24 , liderul ucrainean a subliniat că protestele din Iran reprezintă nu doar o revoltă internă, ci și o oportunitate pentru o schimbare globală, în special în contextul alianței militare dintre Iran și Rusia . El a denunțat regimul de la Teheran ca fiind responsabil nu doar pentru opresiunea propriului popor, ci și pentru sprijinul acordat Rusiei în războiul din Ucraina, prin furnizarea de drone și tehnologie militară. Zelenski a cerut liderilor internaționali să nu rateze ocazia de a sprijini o posibilă tranziție în Iran, exprimându-și speranța că poporul iranian va putea, în cele din urmă, să se elibereze de un regim represiv care „a adus atâta rău în lume”. Principalele mesaje transmise de Trump: „Patrioți iranieni, continuați protestele – preluați controlul instituțiilor!” „Rețineți numele ucigașilor și agresorilor. Vor plăti un preț mare.” „Ajutorul e pe drum.” Tensiunile din Iran capătă astfel o dimensiune geopolitică, în care lideri internaționali reacționează direct și public, încurajând o schimbare internă. În lipsa unei dezescaladări, situația ar putea duce la o izolare și mai severă a Teheranului, cu potențialul de a reconfigura raporturile regionale și globale. [...]
Putin respinge din nou planul de pace propus pentru Ucraina; Moscova acuză Occidentul că vrea „escaladare, nu pace”
Vladimir Putin a respins pentru a doua oară propunerea de pace formulată de SUA și Europa , pe care Moscova o consideră o amenințare directă, nu o soluție diplomatică. Potrivit GB News , Ministerul rus de Externe a declarat joi că documentul este „departe de o reglementare pașnică” și urmărește, în schimb, militarizarea Ucrainei printr-o „forță multinațională” care ar urma să susțină reconstrucția armatei ucrainene și să mențină o capacitate de descurajare. Replica Moscovei a venit într-un moment tensionat, în care Rusia continuă atacurile asupra teritoriului ucrainean. În dimineața zilei de vineri, Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă hipersonică Oreshnik , capabilă să transporte focoase nucleare, într-un atac ce a avut loc aproape de granița cu Polonia. Deși racheta ar fi transportat focoase false, oficialii ucraineni și aliații europeni consideră acțiunea un gest de intimidare, menit să descurajeze sprijinul internațional pentru Kiev. A fost a doua utilizare cunoscută a acestei rachete de rază medie de către Moscova. În aceeași noapte, patru civili și-au pierdut viața în capitala Ucrainei în urma altor atacuri aeriene, care au provocat și avarii la ambasada Qatarului. Ministerul rus al Apărării a justificat lansarea rachetei Oreshnik printr-un presupus atac cu dronă asupra unei reședințe a lui Vladimir Putin, atac pe care Ucraina îl neagă, iar SUA îl consideră inexistent. Ministrul ucrainean de Externe, Andriy Sybiha, a calificat justificarea drept „absurdă” și a atras atenția că utilizarea unei rachete balistice atât de aproape de frontierele NATO reprezintă „o amenințare globală”. La rândul său, președintele Volodîmîr Zelenski a subliniat că țările vecine, precum Polonia, România și Ungaria, ar trebui să trateze cu maximă seriozitate acest semnal. În paralel cu tensiunile militare, dialogul diplomatic continuă. Sâmbătă, negociatorul ucrainean Rustem Umerov a avut noi discuții cu reprezentanți ai Statelor Unite, pentru conturarea unui cadru de încheiere a războiului. Potrivit acestuia, comunicarea cu partea americană este „practic zilnică”. Tot în această săptămână, ministrul britanic al Apărării, John Healey, a efectuat o vizită oficială la Kiev. Cu acest prilej, a anunțat un pachet de 200 de milioane de lire sterline pentru pregătirea trupelor britanice în eventualitatea unui armistițiu. Banii vor fi investiți în modernizarea echipamentelor, protecție anti-dronă și sisteme de comunicații, în perspectiva participării Marii Britanii la o viitoare „Forță Multinațională Ucraina”. Zelenski a mulțumit Londrei pentru sprijinul continuu și a insistat că orice acord de pace trebuie să prevadă un răspuns clar al aliaților în cazul reluării agresiunii ruse. Prin aceste mișcări, se conturează o dispută profundă între viziunea occidentală și poziția Kremlinului: în timp ce Ucraina și aliații săi încearcă să stabilească un cadru de securitate durabil, Rusia interpretează orice consolidare militară drept o provocare, refuzând orice plan care nu presupune cedări din partea Kievului. [...]
Zelenski confirmă dialogul zilnic cu SUA; Negocierile pentru pace avansează
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorul principal al Kievului a discutat cu reprezentanți ai SUA sâmbătă, în încercarea de a ajunge la un consens privind încheierea conflictului cu Rusia, potrivit HotNews.ro . Zelenski a subliniat importanța dialogului constant cu partea americană, menționând că așteaptă un raport complet de la echipa de negociere. În cadrul negocierilor recente de la Paris, s-au discutat aspecte complexe ale unui document bilateral privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, care este aproape finalizat. Zelenski a afirmat că documentul va fi încheiat la cel mai înalt nivel, alături de președintele Statelor Unite. De asemenea, așteaptă un feedback din partea americană după un posibil contact cu Rusia. Kirilo Budanov, noul șef al cabinetului lui Zelenski, a confirmat că discuțiile de la Paris au adus rezultate concrete, deși nu toate informațiile pot fi dezvăluite publicului. Aceste discuții au implicat atât oficiali europeni, cât și americani, subliniind natura internațională a eforturilor de a găsi o soluție diplomatică. [...]
Economie înaintea principiilor morale în politica lui Trump; Nicușor Dan cere o mai bună înțelegere între SUA și UE
Economia prevalează asupra moralității în viziunea lui Trump, afirmă președintele României potrivit Politico . Într-un interviu acordat publicației, Nicușor Dan a subliniat necesitatea ca Statele Unite și Uniunea Europeană să își îmbunătățească înțelegerea reciprocă, în contextul schimbărilor recente din politica internațională. Președintele României a evidențiat abordarea neconvențională a fostului președinte american Donald Trump, care a prioritizat aspectele economice în detrimentul celor morale. Această schimbare de paradigmă a generat îngrijorări în rândul liderilor europeni, care se confruntă cu provocări în adaptarea la noua realitate geopolitică. În paralel, discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia au înregistrat progrese, fiind salutate de liderii internaționali, inclusiv de Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Washingtonul a propus un pact de securitate asemănător cu cel al NATO, dar rămân numeroase întrebări legate de teritoriile disputate și de acceptarea de către Rusia a acestor condiții. În același timp, un sondaj realizat de Politico arată că adulții din Franța și Germania sunt înclinați să reducă sprijinul pentru Ucraina. În contrast, Statele Unite, Regatul Unit și Canada continuă să susțină material Kievul, în contextul eforturilor de a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Aceste evoluții subliniază complexitatea relațiilor internaționale actuale și necesitatea unei colaborări mai strânse între partenerii transatlantici pentru a naviga provocările globale. [...]