Tag: volodimir zelenski
Știri despre „volodimir zelenski”
Ucraina plătește zilnic pentru respingerea atacurilor aeriene ale Rusiei - costurile militare afectează bugetul național în contextul războiului prelungit
Ucraina spune că un singur atac aerian a însemnat 80 de milioane de euro doar în rachete , potrivit Digi24 , care citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski . Mesajul are o miză economică directă: apărarea antiaeriană consumă rapid resurse financiare și stocuri de muniție, într-un război care apasă pe bugetul public și pe capacitatea statului de a finanța alte cheltuieli. Exemplul invocat de Zelenski este atacul din noaptea de 19 spre 20 ianuarie, descris drept unul dintre cele mai puternice, pentru care Ucraina ar fi cheltuit aproximativ 80 de milioane de euro „numai în rachete” destinate sistemelor de apărare aeriană. Costul este relevant nu doar ca ordin de mărime, ci și pentru că reflectă o cheltuială recurentă, asociată unui tip de amenințare (drone și rachete) care obligă la reacție imediată și, de regulă, scumpă. „Atacul rus de astăzi ne-a costat, și acesta este doar costul rachetelor, aproximativ 80 de milioane de euro. Imaginați-vă, acesta este costul acestor rachete.” În plan economic, declarațiile președintelui indică două constrângeri care se traduc în presiune bugetară: accesul la muniție și finanțarea achizițiilor. Zelenski afirmă că este foarte dificil „să găsim aceste rachete și să obținem banii pentru a le cumpăra” și caracterizează conflictul drept „un lux foarte costisitor”, care pentru Ucraina „înseamnă pierderi uriașe”. În termeni practici, asta sugerează o combinație între cheltuieli mari, neplanificabile cu precizie (dependente de intensitatea atacurilor) și dependență de livrări la timp. Potrivit Ukrinform , citat de Digi24, în noaptea de 20 ianuarie unitățile ucrainene de apărare aeriană au lovit 342 de ținte, după ce Ucraina ar fi primit rachetele necesare cu o zi înainte. Datele prezentate conturează și mecanismul prin care atacurile aeriene se transformă în cost economic: pentru a proteja infrastructura și populația, Ucraina trebuie să consume rapid muniție sofisticată, cu preț ridicat și disponibilitate limitată. În episodul menționat, țintele și mijloacele de atac enumerate au fost: 14 rachete balistice Iskander-M/S-300; 13 rachete de croazieră Kh-101; 315 drone inamice. Pe termen scurt, consecința este o creștere a cheltuielilor operaționale pentru apărarea aeriană, cu efect de „aspirator” asupra resurselor publice și a stocurilor. Pe termen mai lung, mesajul lui Zelenski sugerează că menținerea capacității de apărare depinde de continuitatea finanțării și a livrărilor de rachete, într-un context în care intensitatea atacurilor poate varia de la o noapte la alta, iar costurile se acumulează rapid. [...]
Zelenski critică capacitatea militară a UE - Presiune pentru sprijin și reînarmare europeană
Volodimir Zelenski a pus sub semnul întrebării capacitatea de apărare a Europei , potrivit Știrile ProTV , într-un moment în care Kievul încearcă să obțină garanții de securitate și sprijin militar consistent, pe fondul negocierilor mediate de SUA. Mesajul președintelui ucrainean, formulat tranșant, riscă să amplifice tensiunile cu aliații din Uniunea Europeană, care au susținut financiar și militar Ucraina, dar sunt criticați pentru ritmul reînarmării și pentru dependența de umbrela americană. Contextul este dat de două runde de discuții directe cu Rusia în Emiratele Arabe Unite, descrise de Kiev drept „constructive”, cu posibilitatea unei noi întâlniri în același format în zilele următoare. În paralel, atacurile rusești cu drone și rachete asupra Kievului și Harkovului au continuat, iar analiștii citați de publicație interpretează aceste lovituri ca un semnal al Kremlinului că își menține presiunea militară în timpul tratativelor. La negocierile din Abu Dhabi, mediate de americani, delegația ucraineană a fost condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, și de Kirilo Budanov, șeful administrației prezidențiale, în timp ce partea rusă a fost condusă de amiralul Igor Kostiukov, șeful serviciului militar de informații. Mark Galeotti, analist citat de Știrile ProTV, a subliniat că prezența unor reprezentanți de rang înalt sugerează că ambele părți încearcă „măcar să pară” serioase în căutarea unui compromis, dar „rămâne de văzut câtă marjă de manevră au primit”. Miza principală rămâne Donbasul, iar, potrivit unor surse anonime citate de agenția de stat rusă TASS, s-ar fi discutat despre crearea unor zone-tampon; Kievul ar fi dispus să accepte o zonă demilitarizată cu observatori străini. În acest cadru, tensiunile cu partenerii europeni se văd și prin accentul pus de Zelenski pe rolul SUA în arhitectura de securitate: fără Washington, susține el, Europa nu ar avea capacitatea de a descuraja Rusia sau de a se apăra singură. „O Alianță (NATO) fără America nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Nu doar că n-ar putea pune probleme Rusiei, dar nici nu se pot apăra pe ele însele (statele europene), după părerea mea. În Europa de astăzi, doar armata ucraineană este puternică”. Declarația adaugă presiune politică asupra capitalelor UE, într-un moment în care Kievul caută garanții de securitate „foarte, foarte solide”, după cum afirmă același analist, iar discuțiile despre eventuale concesii teritoriale rămân extrem de sensibile intern. În plus, vocea critică din Ucraina, citată în material, avertizează că există riscul acceptării unor condiții „inacceptabile”, în timp ce presiunea asupra Rusiei ar fi insuficientă, ceea ce complică și mai mult relația Kievului cu partenerii occidentali, inclusiv cu cei europeni, chemați să contribuie la protecția Ucrainei. [...]
Zelenski despre negocierile trilaterale - Întâlniri viitoare posibile săptămâna viitoare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că discuțiile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate în Emiratele Arabe Unite, au fost „constructive” și că alte întâlniri ar putea avea loc săptămâna viitoare , informează HotNews.ro . Aceste discuții au fost mediate de SUA și s-au încheiat fără un acord concret, dar cu promisiunea continuării dialogului. Ministerul rus de Externe a transmis, prin agenția de știri RIA , că Moscova rămâne deschisă pentru continuarea dialogului. De asemenea, o sursă apropiată negocierilor a declarat pentru agenția TASS că problema teritorială, în special retragerea forțelor ucrainene din Donbas, rămâne principalul punct de dezacord între părți. În cadrul întâlnirii, reprezentanții militari au identificat o listă de probleme care ar putea fi discutate la o viitoare întâlnire. Cu toate acestea, detaliile și concluziile clare ale discuțiilor nu au fost făcute publice de către delegațiile Rusiei și Ucrainei. „Această problemă rămâne cea mai complicată. Retragerea armatei ucrainene din Donbas este importantă și se iau în considerare diverși parametri de securitate cu privire la această problemă”, a declarat o sursă pentru TASS. În ciuda acestor discuții, bombardamentele rusești asupra orașelor Kiev și Harkov au continuat, subliniind tensiunile persistente dintre cele două națiuni. Întâlnirea de la Abu Dhabi a fost prima întrevedere trilaterală de la începutul conflictului, dar fără să aducă o schimbare imediată pe teren. [...]
Discuțiile directe Rusia–Ucraina din Abu Dhabi s-au încheiat – primele semnale publice arată un posibil cadru comun de negociere, cu mediere americană
Negocierile directe dintre oficialii ucraineni și ruși, desfășurate la Abu Dhabi timp de trei ore, s-au încheiat într-o atmosferă „constructivă și pozitivă”, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului Emiratelor Arabe Unite , informează Biziday . Este pentru prima dată în ultimele luni când cele două părți stau față în față, într-un format trilateral, cu implicarea directă a SUA. Deși pozițiile rămân divergente , formulările aproape identice utilizate în declarațiile post-negociere indică o înțelegere asupra cadrului comunicării publice. Termenul „ parametri ” apare în mod similar atât în mesajul transmis de Moscova, cât și în cel al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – un semnal că s-a discutat în profunzime despre condițiile posibile ale unui acord. Ce a transmis fiecare parte: Rusia , prin agenția oficială Tass , vorbește despre „parametri de securitate” în contextul unei eventuale retrageri ucrainene din Donbas (zona neocupată de ruși), numind „problema teritorială” cea mai complicată. Ministerul de Externe de la Moscova afirmă că rămâne deschis continuării dialogului. Volodimir Zelenski , într-un mesaj publicat la o oră după încheierea discuțiilor, evită orice referire la retragere și afirmă că discuțiile s-au axat pe „ posibilii parametri pentru încheierea războiului ”. Liderul ucrainean a salutat „supravegherea și monitorizarea americană a procesului de negociere” și a confirmat disponibilitatea Kievului de a participa la o nouă rundă de întâlniri „posibil chiar săptămâna viitoare”. Implicarea SUA: Negocierile au fost pregătite și supravegheate discret de oficiali americani. Steve Witkoff , trimisul special al lui Donald Trump, și Jared Kushner, ginerele acestuia, s-au întâlnit cu Vladimir Putin pe 22 ianuarie, la Moscova, timp de patru ore. Plecarea lor din Abu Dhabi spre Israel coincide cu finalul acestei prime runde de discuții. Toate părțile implicate urmează să raporteze în capitalele proprii și să coordoneze eventualii pași următori. Reprezentanții militari ai celor două țări au stabilit o listă de subiecte pentru o viitoare întâlnire, în funcție de disponibilitatea de a avansa în dialog. Deși nu s-au anunțat rezultate concrete, faptul că ambele tabere au acceptat o întâlnire directă, sub mediere americană, și transmit mesaje similare , este văzut ca un semnal de deschidere, chiar și limitată, către o posibilă dezescaladare. [...]
Rusia atacă cu rachete Zircon în timp ce negociază pacea la Abu Dhabi – Ucraina acuză un gest cinic
Rusia a atacat masiv infrastructura energetică a Ucrainei în noaptea de 23 spre 24 ianuarie, folosind inclusiv două rachete balistice Zircon, în timp ce la Abu Dhabi aveau loc negocieri de pace mediate de SUA , informează HotNews.ro . Atacul, descris de autoritățile ucrainene drept „barbar și cinic”, a fost lansat chiar în timp ce delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite se aflau în pline tratative pentru identificarea unei soluții la războiul ce durează de aproape patru ani. Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a ordonat în mod deliberat atacul în timpul negocierilor, spunând că acest gest confirmă că locul liderului de la Kremlin este în „boxa acuzaților” la un tribunal internațional, și nu la masa păcii. Negocierile desfășurate în capitala Emiratelor Arabe Unite au fost reluate sâmbătă, iar în discuții s-au implicat inclusiv reprezentanți ai armatei și ai serviciilor de informații militare ucrainene, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski. Cu toate acestea, contextul discuțiilor a fost umbrit de atacul de amploare desfășurat de armata rusă în zorii aceleiași zile. Detaliile atacului Conform informațiilor comunicate de autoritățile ucrainene: Au fost lansate 375 de drone și 21 de rachete asupra teritoriului ucrainean. Două rachete Zircon , o armă balistică hipersonică rar folosită de Rusia, au fost utilizate în acest atac. 1,2 milioane de locuințe au rămas fără energie electrică la nivel național. În Kiev, peste 800.000 de persoane au fost afectate de penele de curent, iar aproape 6.000 de clădiri au rămas fără încălzire, într-un moment în care temperaturile au coborât până la -10°C . În Cernihiv , alte 400.000 de persoane au rămas fără curent electric. La Harkov , 19 persoane au fost rănite, între care și un copil, iar la Kiev , o persoană a murit și patru au fost rănite, trei dintre acestea fiind internate. Zgomotul exploziilor s-a auzit toată noaptea în capitală, iar multe apartamente au rămas complet înghețate, în condițiile în care sistemul centralizat de încălzire fusese deja afectat de atacurile anterioare. Atacul pare să fi fost direcționat prioritar asupra infrastructurii energetice, într-un moment critic atât pentru civili, cât și pentru echilibrul negocierilor. Este pentru prima dată când rachetele Zircon , cunoscute pentru viteza și manevrabilitatea lor dificil de contracarat, sunt raportate ca fiind folosite în acest conflict, ceea ce ridică întrebări cu privire la intențiile Rusiei în contextul negocierilor. Deocamdată nu este clar dacă rundele de discuții vor continua sau dacă atacul va duce la întreruperea procesului diplomatic. Rămâne de văzut dacă SUA, în calitate de mediator, vor reuși să mențină cele două părți la masa tratativelor după escaladarea violentă din ultimele ore. [...]
Negocieri trilaterale Ucraina-Rusia-SUA la Abu Dhabi - primul pas diplomatic formal în conflictul din estul Europei
Prima zi a negocierilor Rusia–Ucraina–SUA la Abu Dhabi s-a încheiat , iar discuțiile vor fi reluate sâmbătă, potrivit Biziday . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care nu participă direct la întâlnire, spune că este prea devreme pentru concluzii, deși rămâne în contact cu delegația ucraineană. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că pentru încetarea războiului este necesar ca și Rusia să își dorească acest lucru, nu doar Ucraina. Mesajul vine după consultări cu echipa sa de negociere, în condițiile în care formatul discuțiilor și rezultatele concrete rămân, deocamdată, neclare. „Vom vedea cum decurg discuțiile mâine și care vor fi rezultatele. Poziția noastră este clară. Am definit cadrul de dialog al delegației noastre”. Un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru NBC News că reuniunea de vineri „a fost productivă”, fără a oferi detalii despre eventuale progrese sau puncte de convergență. În paralel, negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, a spus că discuțiile s-au concentrat pe atingerea unei păci „demne și durabile” și că partea ucraineană apreciază medierea Statelor Unite. Cum a fost organizată reuniunea și cine participă Negocierile formale au început la Abu Dhabi, după ce Ministerul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite a anunțat debutul discuțiilor trilaterale și faptul că acestea vor continua inclusiv sâmbătă. Oficialii din EAU și-au exprimat speranța că formatul va contribui la încetarea războiului. Reiese din Biziday că reuniunea a fost pregătită în urma unei întâlniri de patru ore la Kremlin între Vladimir Putin și o delegație americană condusă de emisarul special Steve Witkoff, la care a participat și Jared Kushner. Kremlinul a descris discuția de la Moscova drept „utilă din toate punctele de vedere”, dar a insistat că nu va renunța la pretențiile teritoriale. Mizele: teritorii, NATO și garanții de securitate Kremlinul a transmis că nu poate exista o pace durabilă fără un acord privind teritoriile și a reiterat cererea ca Ucraina să cedeze zone din est, inclusiv aproximativ 20% din regiunea Donețk aflată încă sub control ucrainean. De asemenea, Moscova cere ca Ucraina să renunțe definitiv la aspirațiile de aderare la NATO și respinge orice prezență militară a Alianței pe teritoriul ucrainean după un eventual acord. De cealaltă parte, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să discute compromisuri, dar numai în cadrul unor garanții solide de securitate, care ar urma să fie oferite de SUA și aliați occidentali și ratificate ulterior de parlamentele naționale. În acest context, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni vor avea întâlniri directe, față în față, în cadrul rundelor de la Abu Dhabi. Presiunea Washingtonului și componenta economică Negocierile au loc pe fondul unei presiuni crescute din partea Administrației Trump pentru încheierea unui acord, președintele american afirmând recent că atât Putin, cât și Zelenski „ar fi stupizi” dacă ar rata șansa unei înțelegeri. Trump a recunoscut însă că principalele blocaje au rămas aceleași în ultimele luni, „în special cele legate de granițe”. Separat de discuțiile de securitate, Rusia și SUA ar urma să poarte și negocieri economice, conduse de emisarul rus pentru investiții, Kirill Dmitriev, notează Biziday . Delegația rusă este condusă de amiralul Igor Kostyukov, șeful serviciului de informații militare GRU, iar partea americană este reprezentată de Witkoff și alți consilieri ai administrației. Contextul de pe teren și ce urmează Întâlnirea are loc în timp ce Ucraina traversează una dintre cele mai dificile ierni ale războiului, cu atacuri rusești intense asupra infrastructurii energetice, care au lăsat sute de mii de oameni fără electricitate și încălzire, inclusiv la Kiev. În acest cadru, discuțiile sunt văzute mai degrabă ca un test al disponibilității reale a părților de a face concesii majore decât ca un moment al unui acord iminent. Sursele citate de Biziday includ The Guardian și Reuters , iar următoarea rundă de negocieri este programată pentru sâmbătă, când ar putea deveni mai clar dacă există spațiu pentru un compromis pe dosarele-cheie: teritoriile ocupate și arhitectura de securitate a Ucrainei după război. [...]
Tensiuni la Davos între Kiev și Bruxelles: Zelenski cere acțiuni, UE pune accent pe rezultate
Uniunea Europeană a reacționat la criticile formulate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Forumul Economic Mondial de la Davos, subliniind sprijinul substanțial acordat Ucrainei. Potrivit Mediafax , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins acuzațiile liderului ucrainean și a evidențiat contribuțiile semnificative ale Uniunii Europene în sprijinirea Kievului. Von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană a fost un susținător major al Ucrainei în ultimii patru ani, oferind un ajutor financiar de peste 193 de miliarde de euro. Recent, Consiliul European a decis să aloce încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani . Ea a subliniat că, deși nu pot egala sacrificiul poporului ucrainean, Uniunea Europeană rămâne alături de Ucraina, iar cifrele vorbesc de la sine. Criticile lui Zelenski au vizat lipsa de acțiune a Europei în privința urmăririlor penale împotriva Rusiei, menționând că Europa preferă să discute despre viitor, dar evită să ia măsuri concrete în prezent. În acest context, răspunsul Uniunii Europene a fost de a reafirma angajamentul și sprijinul său continuu pentru Ucraina. [...]
Întâlnire trilaterală între SUA, Ucraina și Rusia la Abu Dhabi - primele discuții directe în războiul din Ucraina după aproape 4 ani
SUA, Ucraina și Rusia au programată vineri la Abu Dhabi prima discuție trilaterală din război , potrivit HotNews.ro , după întâlnirea de la Moscova dintre Vladimir Putin și emisarii lui Donald Trump și după convorbirea Trump–Zelenski de la Davos. Întâlnirea are loc pe 23 ianuarie 2026 și este prezentată ca un pas rar în format tripartit, în condițiile în care, de la invazia Rusiei din 2022, contactele directe și formulele de negociere au fost fragmentate. Miza imediată este stabilirea unui cadru de discuții pe securitate, dar și clarificarea pozițiilor pe dosarele considerate „blocante”, în special teritoriul. Ce spune Zelenski: Donbasul, în centrul discuțiilor Volodimir Zelenski a declarat vineri dimineața că discuțiile din Emiratele Arabe Unite se vor concentra pe statutul regiunii Donbas, din estul Ucrainei. El a indicat că tema va fi abordată din perspectiva celor trei părți și a sugerat că rezultatul rămâne incert. „Este un pas, sperăm, spre încheierea războiului, dar se pot întâmpla lucruri diferite”. Zelenski a mai spus că a discutat despre Donbas și cu Donald Trump, joi, la Davos. Totodată, liderul ucrainean a afirmat anterior că el și Trump au „finalizat garanțiile de securitate” pentru Ucraina și au discutat despre rachete suplimentare de apărare antiaeriană, necesare pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, notează BBC, citat de HotNews.ro. Cine participă și cum a fost pregătită reuniunea Kievul a anunțat că trimite la Abu Dhabi pe Rustem Umerov , descris drept negociatorul principal, și pe Kirilo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski. Întâlnirea a fost confirmată în primele ore ale dimineții de vineri, după discuțiile de la Kremlin dintre Vladimir Putin, trimisul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Din partea Rusiei, consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că discuțiile de la Moscova au durat aproximativ patru ore și au fost „utile din toate punctele de vedere”, iar ulterior „s-a convenit” ca prima reuniune a unui grup de lucru trilateral pe securitate să aibă loc la Abu Dhabi. El a precizat că generalul Igor Kostiukov, directorul agenției de informații militare GRU, va conduce echipa rusă la discuțiile privind securitatea. În paralel, Ușakov a afirmat că trimisul pentru investiții Kirill Dmitriev urmează să se întâlnească separat cu Steve Witkoff pentru a discuta probleme economice, indicând că agenda include și un canal distinct pentru teme economice, pe lângă dosarul de securitate. Linia roșie a Moscovei și punctele de blocaj Rusia a avertizat că o pace durabilă nu va fi posibilă fără rezolvarea problemelor teritoriale. Ușakov a invocat „formula convenită la Anchorage”, susținând că, fără o soluție pe această temă, „nu există nicio speranță” pentru o înțelegere pe termen lung, în timp ce nu a semnalat un progres major în urma discuțiilor de la Moscova. În relatarea preluată de HotNews.ro, un obstacol major rămâne cererea lui Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl deține încă în regiunea estică Donețk, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Rusia mai cere ca Ucraina să renunțe la ambiția de a adera la NATO și respinge orice prezență a trupelor NATO pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace. Pe fond, discuțiile vin într-un moment dificil pentru Ucraina, descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul războiului, pe fondul atacurilor rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, cu întreruperi de curent și probleme de încălzire în mai multe orașe. Dimensiunea politică: presiune americană și tensiuni cu Europa HotNews.ro consemnează că demersul este parte din eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, iar Trump a declarat miercuri că Putin și Zelenski ar fi „proști” dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere. În același timp, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni se vor întâlni față în față, iar Zelenski a spus că discuțiile ar urma să dureze două zile. În plan european, acordul pentru discuțiile trilaterale vine după ce Zelenski și-a criticat aliații europeni într-un discurs la Davos, acuzând lipsa de acțiune. Ulterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins criticile și a afirmat că UE este „cel mai mare susținător al Ucrainei”, indicând că în ultimii patru ani ar fi fost acordate peste 193 de miliarde de euro și că ar urma să se adauge încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani, potrivit declarațiilor citate de HotNews.ro. În acest context, reuniunea de la Abu Dhabi este relevantă nu doar ca format diplomatic rar, ci și ca test al capacității Washingtonului de a împinge negocierile spre un cadru concret, în condițiile în care pozițiile pe teritoriu și garanțiile de securitate rămân, cel puțin public, divergente. [...]
Zelenski acuză Europa că e „rătăcită” și slabă în fața amenințărilor globale – apel la unitate și acțiune
Volodimir Zelenski critică dur pasivitatea Europei în fața amenințărilor globale, acuzând liderii europeni că încearcă mai degrabă să-l convingă pe Donald Trump să-i ajute, decât să acționeze unitar și hotărât în apărarea libertății. Într-un discurs ferm susținut joi, 22 ianuarie 2026, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei a spus că, în contextul în care războiul cu Rusia durează de aproape patru ani, Europa pare „rătăcită” și incapabilă să-și asume un rol de lider global. Zelenski a afirmat că Europa rămâne „mai degrabă o noțiune geografică și istorică, decât o forță politică reală” și a ironizat modul în care unii lideri europeni se refugiază în lozinci fără a avea un plan clar sau voință strategică. „Unii europeni sunt cu adevărat puternici, e adevărat, dar mulți spun doar ‘trebuie să fim fermi’ și apoi așteaptă ca altcineva să le spună cât de mult trebuie să fie fermi, de preferat până la alegeri”, a spus președintele ucrainean. El a dezvăluit că vor avea loc întâlniri trilaterale în Emiratele Arabe Unite, vineri și sâmbătă, cu participarea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Zelenski a precizat că Rusia „va trebui să fie pregătită pentru compromisuri” dacă dorește cu adevărat încheierea războiului. Informația a fost transmisă în cadrul discursului său, relatat de CNBC . Criticile lui Zelenski au vizat și maniera în care liderii europeni gestionează situațiile globale, precum conflictul din Fâșia Gaza sau protestele reprimate violent în Iran. El a spus că aceste probleme au fost „amânate” din cauza atenției excesive acordate poziției lui Trump privind Groenlanda. Președintele ucrainean a descris această lipsă de acțiune ca o repetare a acelorași greșeli: „Este ca Ziua Cârtiței. Anul trecut am spus aici că Europa trebuie să învețe să se apere. A trecut un an și nu s-a schimbat nimic”. În contextul amplificării discuțiilor despre extinderea prezenței americane în Groenlanda, Zelenski a criticat dur trimiterea a doar „30 sau 40 de soldați” de către țările NATO pe insulă, considerând gestul „pur simbolic și ineficient”. În opinia sa, acest tip de reacție trimite un mesaj slab nu doar către Moscova și Beijing, ci chiar și către Danemarca, țară suverană în ceea ce privește Groenlanda. Zelenski a avut și o întâlnire privată cu Donald Trump înaintea discursului, menționând că discuția a fost „bună”, dar că Trump „nu va asculta această Europă” atâta timp cât ea nu acționează unitar și hotărât. Mesajul său a fost clar: Europa trebuie să devină o forță globală în sine, nu doar o entitate care reacționează cu întârziere. [...]
Discuții directe Ucraina-Rusia-SUA începând de vineri - Prima întâlnire trilaterală după aproape patru ani de conflict
O întâlnire trilaterală SUA–Ucraina–Rusia începe vineri în Emiratele Arabe Unite , potrivit CNN , pe baza declarațiilor făcute joi de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea, programată să se desfășoare vineri și sâmbătă, ar fi prima întâlnire în acest format de la declanșarea invaziei ruse la 24 februarie 2022. Ucraina și Rusia au mai avut negocieri directe în 2022, mai întâi în Belarus și apoi în Turcia, însă fără rezultat, notează articolul. Contextul este intensificarea demersurilor diplomatice în 2025, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Zelenski a spus la Forumul Economic Mondial de la Davos că a discutat în aceeași zi cu Trump și că pregătirile pentru un posibil acord sunt avansate, însă nu este clar, deocamdată, cine va face parte din delegațiile celor trei părți. „Documentele menite să pună capăt acestui război” împotriva Ucrainei sunt „aproape gata”, a declarat președintele ucrainean la Davos, Elveția, după ce a discutat astăzi cu președintele american Donald Trump. La rândul său, Trump a afirmat că a avut o întâlnire „bună” cu Zelenski și a reiterat apelul pentru oprirea războiului, adăugând că trimisul său special, Witkoff, urmează să plece la Moscova pentru discuții. Separat, Zelenski a criticat liderii europeni pentru lipsa de acțiune și a avertizat că, în opinia sa, credibilitatea Europei ca actor global se erodează pe fondul continuării atacurilor rusești asupra Ucrainei. [...]
Întâlnirea Zelenski-Trump a durat o oră la Davos - discuțiile au loc în contextul unei singure probleme nerezolvate în cadrul planului de pace
Volodîmîr Zelenski și Donald Trump au avut pe 22 ianuarie discuții private la Davos , potrivit The Kyiv Independent , în marja Forumului Economic Mondial, pe fondul blocajului diplomatic privind încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Întâlnirea a fost prima discuție față în față dintre cei doi lideri în 2026 și a avut loc în aceeași zi în care emisarul special al SUA, Steve Witkoff, urma să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin. Convorbirile dintre Zelenski și Trump au durat aproximativ o oră, iar consilierul prezidențial ucrainean Dmîtro Lîtvîn a caracterizat întâlnirea drept „bună”, conform relatării publicației. Ulterior, Trump și Zelenski au avut și o discuție între patru ochi. Cei doi președinți nu au făcut declarații presei înainte de întâlnire. Zelenski era programat să se adreseze Forumului Economic Mondial la ora 14:30 CET. Contextul discuțiilor este unul de stagnare a eforturilor diplomatice. Trump a pus public lipsa de progres atât pe seama Moscovei, cât și a Kievului, susținând că niciuna dintre părți nu ar fi arătat suficientă flexibilitate pentru a ajunge la o înțelegere. În același timp, Moscova nu ar fi arătat o disponibilitate clară de a se angaja în planul de pace SUA–Ucraina finalizat în decembrie, deși ar fi confirmat că a primit prevederile acestuia, potrivit sursei. După întâlnirea din decembrie cu Trump, Zelenski declara că liderii au trecut în revistă „toate aspectele cadrului de pace” și că s-ar fi înregistrat deja progrese semnificative. Zelenski a mai spus atunci că planul în 20 de puncte era „în jur de 90% agreat”, iar garanțiile bilaterale de securitate SUA–Ucraina erau „pe deplin agreate”, în timp ce un aranjament mai larg de securitate SUA–Europa–Ucraina se apropia de finalizare. Witkoff a afirmat la Davos, pe 22 ianuarie, că în cadrul de pace a mai rămas nerezolvată o „singură chestiune”, care, potrivit publicației, ar putea viza retragerea Ucrainei din Donbas. „Am discutat mai multe variante ale acelei chestiuni, ceea ce îmi arată că este rezolvabilă”, a spus Witkoff. Rusia continuă să insiste ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, parțial ocupate, și ca comunitatea internațională să recunoască ocupația ilegală a teritoriilor ucrainene, cereri respinse în mod repetat de Kiev. Din decembrie, negociatorii ucraineni și americani au avut discuții regulate pe trei documente considerate de bază pentru demersul diplomatic: un acord-cadru, garanții de securitate și un plan de reconstrucție. Tot la Davos, Witkoff s-a întâlnit la începutul săptămânii cu principalul negociator rus Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul susținut de Washington. Ambele părți au descris discuția, care a durat două ore, drept constructivă, după întâlniri suplimentare pe care oficiali ucraineni le-au avut cu Witkoff și alți negociatori americani în SUA, în weekend. [...]
Trump îl vrea pe Putin în „Consiliul pentru Pace”; Rusia și China confirmă invitația primită pentru reconstrucția Gazei
Donald Trump a confirmat că l-a invitat pe Vladimir Putin să facă parte din „Consiliul pentru Pace”, un organism internațional inițiat de fostul președinte american pentru a gestiona reconstrucția Gazei, iar Rusia și China au recunoscut oficial că au primit invitația . Potrivit Reuters , acest consiliu ar putea deveni o structură mai largă decât a fost anunțat inițial, ridicând semne de întrebare în plan geopolitic, inclusiv privind rolul ONU. Trump ar urma să-l conducă pe viață, în timp ce membrii ar avea mandate de trei ani, cu excepția celor care contribuie cu un miliard de dolari, ceea ce le-ar garanta un loc permanent. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că președintele rus a primit invitația prin canale diplomatice și că Moscova evaluează detaliile. China, prin vocea purtătorului de cuvânt Guo Jiakun, a confirmat și ea invitația, însă a evitat să ofere un răspuns ferm privind acceptarea. Ambele țări par să abordeze inițiativa cu prudență, reflectând temerile că acest organism ar putea marginaliza rolul Națiunilor Unite. Printre țările care au acceptat deja invitația se numără Ungaria, Maroc, Vietnam, Emiratele Arabe Unite, Kazahstan și Canada - însă premierul canadian Mark Carney a menționat că țara sa nu va plăti pentru un loc permanent. Belarus, aliat apropiat al Rusiei, a reacționat „pozitiv”. În schimb, Franța a refuzat categoric, președintele Emmanuel Macron exprimând îngrijorări privind caracterul extins al consiliului și incompatibilitatea cu structura ONU. Trump a reacționat dur, amenințând cu taxe vamale de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze, notează USA Today . Ucraina, deși invitată, a transmis prin președintele Volodimir Zelenski că participarea este „de neconceput” atât timp cât Rusia și Belarus sunt implicate: „Este foarte greu de imaginat cum am putea fi împreună într-un consiliu cu Rusia, care este dușmanul nostru, și cu aliatul lor, Belarus.” , a declarat Zelenski pentru Anadolu Agency . Situația este și mai controversată din cauza faptului că Vladimir Putin se află sub un mandat de arest internațional emis de Curtea Penală Internațională în martie 2023, pentru presupuse crime de război legate de deportarea ilegală a copiilor ucraineni. Critici au venit și din partea Israelului, unde premierul Benjamin Netanyahu a declarat că „anunțul privind componența consiliului pentru Gaza nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii noastre” . Trump urmează să prezinte oficial lista membrilor în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos. Rolul Consiliului pentru Pace: obiective declarate și controverse Inițial, scopul consiliului era reconstrucția Fâșiei Gaza după conflictul Israel-Hamas, însă un draft de statut circulat recent printre membrii potențiali arată că atribuțiile ar putea fi extinse la alte conflicte globale. Acest lucru alimentează temeri că inițiativa ar putea deveni o platformă geopolitică paralelă ONU, condusă de Trump, ceea ce ridică întrebări legate de legitimitate, echilibru de putere și neutralitate. Puncte esențiale ale planului: Element Detalii Conducere Donald Trump (pe viață) Mandat membri 3 ani (cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru un loc permanent) Scop declarat inițial Reconstrucția Gazei Posibilă extindere Alte conflicte globale Țări confirmate Ungaria, Maroc, Vietnam, EAU, Kazahstan, Canada (fără contribuție financiară) Țări reticente sau opozante Franța, Ucraina, Israel Controverse Implicarea Rusiei, Belarusului, evitarea ONU, mandatul pe viață al lui Trump Pe măsură ce Trump încearcă să-și afirme o influență internațională semnificativă în afara structurilor clasice de guvernare globală, inițiativa „ Consiliului pentru Pace ” pare mai degrabă o platformă geopolitică alternativă, al cărei succes sau eșec va depinde de gradul de susținere internațională reală - și de modul în care va fi percepută de statele-cheie și instituțiile globale. [...]