Știri
Știri din categoria Externe
Emisarii lui Trump au transmis că SUA vor intensifica eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, după o întâlnire scurtă la Chișinău cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, potrivit Kyiv Post. Discuția, desfășurată în timpul unei escale pe aeroportul din capitala Republicii Moldova, vine pe fondul semnalelor tot mai ferme de la Moscova că nu mizează pe negocieri.
Zelenski a spus, într-o informare publicată pe canalul său oficial de Telegram, că s-a întâlnit cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind conversația drept „foarte pozitivă” și afirmând că cei doi sunt pregătiți să lucreze „cât mai activ posibil” în următoarele săptămâni pentru a „impulsiona diplomația” orientată spre oprirea războiului declanșat de Rusia.
„Conversația a fost foarte pozitivă. Le sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a lucra cât mai activ posibil deja în săptămânile următoare.”
Potrivit lui Zelenski, discuțiile au vizat „perspectivele în contextul summitului G7 și al altor evenimente din iunie”. Președintele ucrainean a adăugat că i-a informat pe emisarii americani despre evaluarea Kievului privind „ce pregătește Moscova”.
În același mesaj, Zelenski a punctat că, deși atenția internațională a fost atrasă recent de tensiunile din jurul Iranului, „obiectivul comun al păcii în Europa rămâne pe agendă”.
Întâlnirea are loc în condițiile în care Rusia transmite public că nu vede diplomația ca soluție. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că războiul va fi decis pe câmpul de luptă, nu prin negocieri, notează publicația.
În plus, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ironizat apelul lui Zelenski pentru discuții directe, calificându-l drept „nepoliticos” și susținând că o întâlnire ar fi „fără rost”, potrivit aceleiași surse.
Din informațiile prezentate, următoarele săptămâni sunt descrise de Zelenski ca o perioadă în care partea americană ar urma să crească activitatea diplomatică, cu summitul G7 și alte reuniuni din iunie ca repere. Kyiv Post nu oferă detalii despre un calendar concret al unor negocieri sau despre eventuale propuneri puse pe masă.
Recomandate
Președintele Estoniei spune că în vara lui 2026 s-ar putea deschide o fereastră de negocieri pentru încheierea războiului, iar Europa trebuie să fie pregătită să intre la masă , potrivit Kyiv Post , care relatează despre declarațiile lui Alar Karis făcute la Tallinn, alături de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski . Karis a afirmat pe 9 iunie că este „destul de probabil” să existe „o fereastră de oportunitate” în această vară și a cerut pregătirea din timp a Europei pentru un astfel de moment. În același timp, liderul eston a spus că presiunea asupra Rusiei trebuie să continue, inclusiv prin canale diplomatice, pentru ca Moscova „să vină la masa negocierilor și să încheie războiul”. Miza pentru Europa: rol direct în eventualele discuții Mesajul central al președintelui Estoniei este că eventualele negocieri nu ar trebui purtate „separat”, fără participarea tuturor părților implicate în conflict. Karis a adăugat că Europa ar trebui să participe la orice viitoare negocieri, dacă Ucraina își dorește implicarea europeană, iar participarea SUA ar fi „benefică” dacă discuțiile avansează. Declarațiile vin în contextul continuării luptelor și al atacurilor rusești asupra Ucrainei, în timp ce eforturile diplomatice pentru oprirea războiului rămân în desfășurare. Ce se știe (și ce nu) despre „fereastra” din vară Potrivit publicației, nici Karis, nici Zelenski nu au oferit detalii despre ce evoluții ar putea crea această oportunitate de negocieri mai târziu în vară. Kyiv Post notează și poziția repetată a guvernului ucrainean: orice înțelegere viitoare trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Context: discuții despre înghețarea frontului În material este menționat și un interviu acordat de Zelenski postului Sky News, în care acesta a spus că ar accepta înghețarea războiului pe actualele linii ale frontului ca cea mai rapidă cale către o încetare a focului, cu condiția ca aceasta să ducă la diplomație și să prevină reluarea agresiunii. În același timp, Moscova ar insista ca o eventuală înțelegere să includă cedarea integrală a regiunii Donețk de către Ucraina, mai scrie Kyiv Post. Estonia, între sprijin militar și presiune politică Estonia este prezentată drept unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, sprijinind constant ajutorul militar, sancțiunile împotriva Moscovei și integrarea Ucrainei în instituțiile europene. În lipsa unor detalii despre condițiile concrete ale unei eventuale runde de negocieri, semnalul transmis de Tallinn este unul de pregătire instituțională: dacă apare o „fereastră” în vară, Europa ar trebui să fie gata să joace un rol direct, nu doar să susțină de la distanță. [...]
Volodimir Zelenski spune că scrisoarea deschisă către Vladimir Putin a avut efectul urmărit, mizând pe ea ca instrument de poziționare diplomatică în fața aliaților , potrivit Meduza . Președintele Ucrainei a afirmat, după summitul NB8 (Nordic Baltic 8), că și-a atins obiectivul, fără să detalieze însă „rezultatul” obținut. Zelenski a spus la o conferință de presă că nu poate, deocamdată, să explice în ce constă concret efectul la care se referă. El a adăugat că, prin scrisoare, a urmărit să le arate partenerilor Ucrainei „cine este pregătit pentru pace și cine nu”. Mesajul către SUA: mutarea atenției de pe Orientul Mijlociu pe Ucraina În același context, Zelenski a vorbit și despre o altă scrisoare, adresată lui Donald Trump. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul a fost diferit: să încerce să reorienteze, măcar parțial, atenția Statelor Unite de la Orientul Mijlociu către situația din Ucraina. Totodată, președintele ucrainean a spus că țara are nevoie de „capacități serioase de apărare antirachetă” (apărare împotriva rachetelor). Context: propunerea de dialog direct și reacția lui Putin Pe 4 iunie, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă către Putin, în care a propus încheierea războiului „prin dialog direct” și o întâlnire personală. Putin a răspuns a doua zi, în timpul discursului din plenul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , susținând că scrisoarea conține „elemente de grosolănie”. Liderul rus a mai afirmat că nu a refuzat niciodată întâlniri și că Zelenski poate veni la Moscova. În finalul răspunsului, Putin s-a adresat militarilor ruși cu formula: „Lucrați, fraților”. [...]
Acuzația lui Trump la adresa Iranului ridică riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , un punct critic pentru securitatea rutelor maritime și pentru stabilitatea regională, după ce președintele SUA a susținut că un elicopter american de tip Apache a fost doborât în timpul unei patrule, potrivit Digi24 . Donald Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că a fost informat de forțele armate americane că „iranienii au doborât” un elicopter Apache „de ultimă generație” în noaptea precedentă, în timp ce acesta patrula deasupra Strâmtorii Ormuz. Liderul de la Casa Albă a adăugat că SUA „trebuie, din necesitate, să răspundă” atacului, fără să ofere detalii despre natura unui eventual răspuns. Incidentul vine după ce, cu o zi înainte, un elicopter de atac Apache al armatei americane s-a prăbușit în Strâmtoarea Ormuz, iar cei doi membri ai echipajului au fost salvați și sunt în siguranță, potrivit The New York Times, care citează două persoane informate despre incident (informație preluată de Reuters ). În materialul Digi24 nu sunt prezentate elemente independente care să confirme cauza prăbușirii, dincolo de declarația lui Trump. Context: negocieri invocate, dar fără detalii despre „răspuns” În paralel, Trump a declarat că un acord de încetare a războiului cu Iranul ar putea fi încheiat „în două-trei zile”, susținând că, în pofida schimburilor recente de lovituri între Iran și Israel, soluționarea conflictului este aproape. Totuși, CNN a calculat că aceasta este cel puțin a 37-a oară de la începutul războiului, pe 28 februarie, când Trump spune public că un acord cu Iranul se va încheia în curând sau că Teheranul ar dori să îl încheie. Ce urmează și ce rămâne neclar Deocamdată, mesajul central este politic și operațional: Casa Albă vorbește despre necesitatea unui răspuns, dar nu indică un calendar, o formă de reacție sau o evaluare publică a incidentului. În lipsa acestor detalii, rămâne deschis dacă afirmația privind „doborârea” va fi urmată de măsuri militare, diplomatice sau de alt tip. [...]
Comisia Europeană leagă explicit proiecte turistice de miliarde din Albania de condițiile de mediu din negocierile de aderare , potrivit G4Media . Bruxelles-ul avertizează că un complex de lux asociat cu Jared Kushner ar putea pune în pericol parcursul european al Albaniei dacă autoritățile nu respectă legislația UE de mediu. Avertismentul vizează în special zona protejată Vjosa-Narta. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, a declarat că instituția „urmărește cu atenție evoluțiile” și că a transmis deja îngrijorări privind posibile deficiențe ale proiectului. Potrivit Comisiei, pentru închiderea capitolului 27 din negocierile de aderare (mediu și schimbări climatice), Albania trebuie să se alinieze integral directivelor europene privind păsările și habitatele și să abroge legea privind investițiile strategice din 2015. Două proiecte, mize financiare mari și presiune pe reglementare În material sunt descrise două investiții turistice majore: Stațiune pe insula Sazan , unde în perioada comunistă a funcționat o bază militară secretă: proiect de aprox. 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,1 miliarde lei) . Guvernul albanez a acordat în 2024 statutul de „investitor strategic” companiei Affinity Partners, deținută de Jared Kushner. Proiect turistic în zona protejată a lagunei Vjosa-Narta , estimat la peste 4 miliarde de euro (peste 20,2 miliarde lei) , atribuit unor parteneri qatarezi ai lui Kushner, frații Al-Khayyat. Procuratura Specială Anticorupție din Albania a deschis o investigație privind transferuri de titluri de proprietate care au permis inițierea proiectului. Ce a promis guvernul și unde apare blocajul Conform aceleiași surse, ministrul albanez al mediului ar fi promis Comisiei Europene suspendarea lucrărilor și realizarea unui studiu de impact asupra mediului , „în consultare cu societatea civilă”. În paralel însă, premierul Edi Rama a afirmat public, în repetate rânduri, că proiectul va continua. Tensiune socială și risc politic intern În Albania au loc proteste de stradă de circa o săptămână împotriva proiectelor, cel mai amplu fiind organizat sâmbătă la Tirana, unde manifestanții au cerut inclusiv demisia premierului. Rama respinge criticile și susține că nu va renunța la proiecte, acuzând „forțe străine” că ar incita protestele. Pentru Albania, mesajul Comisiei ridică miza de la o dispută locală de urbanism la una de conformare la standardele UE , cu potențial efect direct asupra ritmului negocierilor de aderare, în special pe capitolul de mediu. [...]
Zelenski spune că Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și logistice , iar asta ar putea amplifica presiunea economică internă asupra Kremlinului, potrivit Digi24 , care preia un interviu acordat de președintele ucrainean publicației The Guardian la Londra. În interviu, Volodimir Zelenski susține că, deși „nu putem spune că Rusia pierde acest război”, „își pierd inițiativa în fiecare zi”. El descrie ultima săptămână ca pe o succesiune de eșecuri pentru Kremlin, inclusiv atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă care au lovit Sankt Petersburg și au provocat incendii la terminale petroliere, precum și lovituri care au „paralizat” Crimeea ocupată. În peninsulă, afirmă Zelenski, o arteră rutieră esențială pentru aprovizionare a fost blocată de camioane și cisterne în flăcări, iar regiunea se confruntă cu o „gravă penurie de combustibil”. Loviturile asupra energiei și logisticii, miza cu efect economic Țintele descrise de Zelenski – terminale petroliere, infrastructură de aprovizionare și logistică – au o relevanță directă pentru funcționarea economiei și pentru capacitatea Rusiei de a alimenta efortul de război. În același timp, el afirmă că, pe frontul de est, avansul Rusiei „s-a oprit aproape complet”. Zelenski susține că Rusia ar pierde „peste 30.000 de soldați pe lună”, dintre care „23.000-24.000” ar fi uciși, iar restul răniți „grav”, adăugând că cifra reală „ar putea fi chiar mai mare”. El afirmă și că Ucraina a pierdut personal militar, „dar într-o măsură mai mică”. Aceste cifre sunt prezentate ca evaluări ale liderului ucrainean, fără o confirmare independentă în materialul citat. Escaladarea atacurilor aeriene și presiunea pe apărarea antiaeriană În paralel cu semnalele de blocaj pe front, Zelenski spune că atacurile aeriene rusești asupra orașelor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni, cu scopul de a teroriza populația civilă. Un atac menționat în interviu a implicat 73 de rachete și 656 de drone, iar 18 persoane au fost ucise în Kiev și Dnipro, inclusiv un copil de trei ani. Potrivit primarului citat în material, rușii ar folosi deliberat muniții cu dispersie în zone populate. În acest context, Zelenski afirmă că Ucraina duce lipsă de sisteme Patriot fabricate în SUA, pe care le descrie drept singurele capabile să doboare rachetele balistice rusești. El mai spune că o rachetă Patriot ar costa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) bucata. Dimensiunea diplomatică: Trump, Europa și „o alternativă” la Patriot Zelenski afirmă că i-a spus „întotdeauna” președintelui american Donald Trump că Vladimir Putin „minte” și „se joacă” cu Casa Albă, dar adaugă că este recunoscător americanilor pentru sprijinul acordat. Totodată, el admite că atenția Washingtonului s-a mutat spre Orientul Mijlociu, în special după începutul războiului cu Iranul, și regretă că Ucraina nu a primit „un astfel de volum de sprijin” precum aliații SUA din Golf și Israel. Pe linie europeană, Zelenski spune că a discutat la Downing Street cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, reiterând cererea ca aliații să ajute la „închiderea” spațiului aerian al Ucrainei (adică sprijin pentru respingerea atacurilor cu drone și rachete). El mai afirmă că Londra, Parisul, Berlinul și alte state UE ar trebui să colaboreze pentru a dezvolta o alternativă europeană la Patriot, în condițiile în care Regatul Unit nu ar avea un program propriu de rachete antibalistice. Ce urmează, potrivit lui Zelenski Liderul ucrainean evită să detalieze viitoare operațiuni, dar susține că atacurile cu drone de rază lungă și medie au făcut ca recuperarea Crimeei să devină o posibilitate „tentantă”, chiar dacă „îndepărtată”. El spune că Ucraina urmărește distrugerea infrastructurii logistice a peninsulei și lovirea altor ținte militare și energetice din sudul ocupat, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a „militariza” Crimeea. [...]
Actualizarea „listei negre” a Pentagonului ridică riscuri de conformare și reputație pentru companiile chineze cu expunere în SUA , după ce Washingtonul a inclus noi entități considerate „companii militare chineze” care operează direct sau indirect pe piața americană, potrivit Economica . Beijingul a cerut SUA „să își corecteze practicile eronate” și „să înceteze suprimarea nejustificată a companiilor chineze”, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian . Reacția vine după publicarea, luni, a unei liste actualizate de către Pentagon, informație relatată de Agerpres . Ce companii au fost adăugate pe listă Pe lista actualizată au fost incluse, între altele, companii mari din tehnologie și industrie: Alibaba (comerț electronic); Baidu (motor de căutare); BYD (vehicule electrice). De ce contează: presiune de reglementare și efecte în lanț Lin Jian a criticat ceea ce a numit „instrumentalizarea” de către Washington a conceptului de securitate națională și crearea de „liste discriminatorii sub diverse denumiri”. În același timp, oficialul chinez a indicat că Beijingul ar putea răspunde prin măsuri pentru protejarea intereselor companiilor vizate. „China va lua măsurile necesare pentru a apăra cu fermitate drepturile şi interesele legitime ale companiilor chineze”, a declarat el într-o conferinţă de presă obişnuită. Din perspectiva mediului de afaceri, includerea pe o astfel de listă poate amplifica riscurile de conformare (verificări suplimentare, prudență sporită a partenerilor) și costurile indirecte asociate accesului la piața americană, chiar dacă materialul citat nu detaliază măsuri concrete care decurg automat din listă. [...]
