Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina pregătește creșteri de salarii pentru militari și extinde recrutarea de voluntari străini, într-o încercare de a acoperi deficitul de efective acumulat după patru ani de război cu Rusia, potrivit news.ro.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri, după o reuniune cu miniștri-cheie, că autoritățile au convenit „modalitățile de consolidare a sustenabilității financiare a apărării” și continuarea transformării armatei ucrainene.
Zelenski a precizat că urmează ca Consiliul de Miniștri să aprobe un „mecanism concret”, iar guvernul ar trebui să înceapă primele plăți majorate încă din luna iunie. Sursa nu oferă detalii despre nivelul creșterilor sau despre impactul bugetar.
În paralel, Kievul vrea să atragă mai mulți combatanți din străinătate, prin extinderea infrastructurii de recrutare.
„Am dispus crearea unui număr semnificativ mai mare de oportunități pentru recrutarea de voluntari străini în armata ucraineană și vor exista mai multe canale de recrutare în acest sens”, a declarat Zelenski.
Potrivit estimărilor publicate de presa militară ucraineană, aproximativ 10.000 de voluntari străini din peste 70 de țări s-au alăturat armatei ucrainene de la începutul războiului.
Măsurile vin pe fondul unui deficit de personal în armată. În luna mai, guvernul Zelenski anunțase că va analiza posibile măsuri pentru creșterea numărului de militari, după ce negocierile pentru încheierea războiului cu Rusia au intrat în impas.
Recomandate
Ucraina pregătește o nouă cerere de 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) către aliați, mizând pe finanțare suplimentară pentru a susține ritmul atacurilor și pentru a acoperi nevoi critice precum apărarea antiaeriană , potrivit HotNews , care citează declarații oferite publicației Politico de un înalt oficial ucrainean din domeniul apărării. Solicitarea urmează să fie prezentată pe 18 iunie, la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei ( Formatul Ramstein ), platforma prin care aliații coordonează ajutorul financiar și militar pentru Kiev. Discuțiile pregătitoare ar fi avut loc în întâlniri cu reprezentanți ai Norvegiei, Suediei, Germaniei și Canadei, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. „Toată lumea vede că Rusia arde, iar noi vrem să ardă și mai mult, dar avem nevoie de finanțare pentru a face acest lucru.” Cum ar urma să fie împărțită nota de plată între aliați Același oficial a declarat pentru Reuters că fiecărui aliat i se va cere să contribuie cu sume între 2 și 6 miliarde de dolari (aprox. 9,2–27,6 mld. lei), sub formă de ajutor financiar sau împrumut, pentru a atinge ținta totală de 20 de miliarde de dolari. Miza politică se mută și la nivelul NATO: sprijinul pentru Ucraina este indicat drept una dintre temele principale ale summitului liderilor NATO din iulie, la Ankara, unde este așteptat și președintele Volodimir Zelenski. Presiunea bugetară: 40% din PIB pentru apărare Ucraina își fixează pentru acest an un buget de apărare de 4,4 trilioane de hrivne (85 de miliarde de euro), iar cele 20 de miliarde de dolari cerute s-ar adăuga peste acest nivel. În paralel, Kievul alocă aproximativ 40% din PIB pentru apărare, nivel pe care îl descrie drept cel mai ridicat din lume. Potrivit Ministerului ucrainean al Apărării, partenerii s-au angajat deja la 38 de miliarde de dolari asistență militară în 2026. Un plus de 20 de miliarde ar apropia Ucraina de obiectivul de 60 de miliarde de dolari în asistență bilaterală, cerut de Mark Rutte , secretarul general al NATO. Pe ce ar merge banii: antiaeriană, drone și achiziții din industrie Dacă finanțarea se concretizează, Ucraina spune că ar direcționa fondurile către: sisteme de apărare antiaeriană; creșterea contribuțiilor la „Lista Prioritară a Necesităților Ucrainei”, program coordonat de NATO prin care aliații cumpără armament pentru Ucraina din SUA; achiziția unui număr mai mare de drone, muniții și echipamente de război electronic; capabilități cu rază lungă de acțiune; achiziții directe de la companii ucrainene din industria de apărare. Obiectivul declarat este menținerea și amplificarea campaniei de lovituri asupra infrastructurii și obiectivelor strategice din Rusia, în contextul în care Kievul și-a intensificat dezvoltarea tehnologiilor bazate pe drone și rachete, iar atacurile recente au vizat inclusiv rafinării, porturi și rețele logistice, cu efecte precum penurii de combustibil și aprovizionare. [...]
Administrația SUA își înăsprește controlul asupra cercetării biologice finanțate în străinătate , după ce șefa comunității americane de informații a făcut publice documente care ar indica existența unei rețele de 120 de laboratoare biologice în peste 30 de țări, inclusiv în Ucraina, potrivit HotNews . Demersul este prezentat ca unul neobișnuit: directoarea Serviciului Național de Informații al SUA (DNI), Tulsi Gabbard , a publicat dovezi care, potrivit biroului său, ar demonstra o finanțare „îndelungată” a guvernului american pentru laboratoare unde se desfășoară cercetări pe agenți patogeni, inclusiv unii considerați periculoși. Informațiile sunt relatate de Radio Free Europe/Radio Liberty . De ce contează: risc operațional și de securitate în zone de conflict Biroul DNI susține că rețeaua include „laboratoare din Ucraina” care ar putea fi expuse riscului de „compromitere” din cauza războiului cu Rusia. În comunicat este invocat și un exemplu: comunitatea de informații ar fi avertizat anterior că un laborator biologic finanțat de SUA din Ucraina „găzduia probabil agenți patogeni periculoși” și rămânea vulnerabil la amenințări precum atacuri, confiscări sau distrugeri din partea Rusiei. În plan practic, miza este dublă: pe de o parte, protecția fizică și controlul materialelor biologice în proximitatea unui teatru de război; pe de altă parte, modul în care SUA își calibrează finanțările și supravegherea acestor programe în afara granițelor. Context: programul post-Război Rece și disputa „gain-of-function” Finanțările sunt plasate în contextul unui program numit „ Reducerea cooperativă a amenințărilor ”, prin care SUA au sprijinit protejarea unor programe de cercetare din perioada Războiului Rece asociate dezvoltării de tehnologii de război biologic și chimic. Unele facilități rămase ar fi fost în Kiev, Tbilisi și în alte locații din fosta Uniune Sovietică. În paralel, administrația Trump a analizat dosare legate de aceste laboratoare și a interzis finanțarea federală pentru cercetări de tip „gain-of-function” (modificarea organismelor pentru a le îmbunătăți funcțiile biologice) în anumite țări, precum China, invocând lipsa unei supravegheri adecvate. Componenta politică și de comunicare: acuzații, dezinformare și reacții Pe fondul deteriorării relațiilor dintre Rusia și Occident, Moscova a acuzat tot mai des SUA că ar finanța laboratoare pentru dezvoltarea de potențiale arme biologice. Washingtonul este semnatar al Convenției privind armele biologice din 1975, iar acuzațiile au alimentat, în timp, teorii conspiraționiste pe care guvernul american a încercat să le respingă. În 2023, Departamentul de Stat al SUA a acuzat Rusia că a intensificat „dezinformarea” privind armele biologice pentru a distrage atenția de la invazia Ucrainei, a reduce sprijinul internațional pentru Kiev și a-și justifica războiul. Ce urmează: stoparea finanțării federale pentru „gain-of-function” Potrivit declarațiilor citate, administrația Trump, revenită la Casa Albă în 2025, a adoptat o linie mai dură privind agenții patogeni biologici și a susținut că unele laboratoare finanțate de Washington au lucrat cu „agenți patogeni periculoși și extrem de contagioși”, activități care nu pot rămâne „fără restricții”. În mai 2025, Donald Trump a semnat un decret prezidențial pentru a pune capăt finanțării federale a cercetărilor de tip „gain-of-function”. În același timp, șefa DNI afirmă că biroul său va continua să lucreze cu parteneri guvernamentali pentru a identifica unde sunt aceste laboratoare, ce agenți patogeni conțin și pentru a opri cercetările considerate periculoase. [...]
Autoritățile ucrainene avertizează asupra unui posibil atac balistic în următoarele 24 de ore , după ce Forțele Aeriene ale Ucrainei au transmis că există o probabilitate ridicată ca Rusia să lanseze o rachetă de tip „Oreșnik” de pe poligonul Kapustin Yar, din regiunea Astrahan, relatează Adevărul . Mesajul oficial către populație este să nu ignore sirenele și să caute imediat adăpost la orice alertă de pericol aerian. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, riscul vizează o lansare în intervalul de 24 de ore, iar informația este atribuită de publicație și site-ului ucrainean focus. . Avertismentul vine pe fondul unei intensificări a atenției asupra amenințărilor balistice, care lasă, de regulă, un timp de reacție mai scurt pentru apărare și pentru populație. Ce spun autoritățile și ce indicii au apărut Militarii ucraineni insistă ca orice avertizare de pericol aerian să fie tratată „cu maximă seriozitate”. În paralel, jurnalistul militar ucrainean Andriy Țapliienko a scris pe Telegram că ar exista informații despre desfășurarea unor lansări de antrenament ale aceluiași tip de rachetă, pe durata a câteva ore. El susține că, chiar dacă ar fi vorba de teste, nu poate fi exclus riscul unor evoluții neprevăzute, motiv pentru care populația este îndemnată la vigilență. Publicația notează și un episod recent: pe 11 iunie, la ora 23:29, Ucraina a emis o alertă balistică legată de zona Astrahan (Kapustin Yar), ridicată aproximativ 20 de minute mai târziu, fără raportarea unui impact confirmat. Context: utilizarea anterioară a rachetei „Oreșnik” Adevărul reamintește că, în noaptea de 24 mai, forțele ruse ar fi lansat o rachetă balistică „Oreșnik” asupra teritoriului ucrainean, potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei . În urma atacului, o cooperativă de garaje a luat foc, iar o întreprindere din zonă ar fi fost avariată. Tot presa ucraineană, citată de Adevărul, relatează că președintele Volodimir Zelenski ar fi menționat într-o scrisoare către președintele american Donald Trump că Rusia ar fi folosit două rachete „Oreșnik” în atacul din 24 mai: una ar fi lovit regiunea Kiev, iar cealaltă ar fi căzut pe teritoriul ocupat din regiunea Donețk. În acest moment, avertismentul rămâne unul preventiv: autoritățile ucrainene vorbesc despre o probabilitate ridicată, nu despre o lansare confirmată, iar recomandarea centrală pentru populație este respectarea strictă a procedurilor la alarmele aeriene. [...]
Forțele Aeriene ale Ucrainei avertizează că există o probabilitate ridicată ca Rusia să folosească vineri o rachetă balistică cu rază medie , lansată din poligonul Kapustin Yar , iar populația este îndemnată să nu ignore alertele aeriene și să se adăpostească la sunetul sirenelor, potrivit Kyiv Post . Într-un mesaj publicat pe Telegram, Forțele Aeriene au transmis că „există o probabilitate ridicată” ca inamicul să utilizeze, pe parcursul zilei, o rachetă balistică cu rază medie lansată de la Kapustin Yar. Avertizarea are un caracter operațional: urmărește creșterea conformării civile la alertele de raid aerian, într-un context în care atacurile aeriene rusești rămân frecvente și greu de anticipat. Context: exerciții și precedentul atacului din 24 mai Separat, jurnalistul militar Andriy Țaplienko a relatat că Rusia ar desfășura exerciții de patru ore care implică lansări de rachete Oreshnik. Potrivit aceleiași relatări, ar fi vorba despre lansări de antrenament, însă el a cerut publicului să rămână vigilent. Avertizarea vine la câteva săptămâni după un atac aerian major, în noaptea de 24 mai, când Rusia a lansat 600 de drone și 90 de rachete, inclusiv două rachete balistice Oreshnik, conform oficialilor ucraineni citați de publicație. Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că una dintre rachetele Oreshnik a lovit în apropiere de Bila Țerkva, la sud de Kiev, iar a doua a căzut într-un teritoriu ocupat de Rusia în regiunea Donețk. De ce contează: presiune pe apărarea aeriană și pe protecția civilă Oreshnik este prezentată de presa de stat rusă drept o armă „care schimbă jocul”, capabilă să producă pagube mari și să lovească ținte bine protejate, însă evaluări independente au pus sub semnul întrebării aceste afirmații, notează Kyiv Post. În același timp, informațiile disponibile sugerează că Rusia ar fi putut începe o producție în serie limitată a rachetei, dar numărul de Oreshnik aflate efectiv la dispoziția forțelor ruse ar fi mic, potrivit unei evaluări anterioare a serviciilor de informații militare ucrainene menționate în articol. [...]
Aliații NATO pregătesc o schimbare de reguli care ar putea accelera reacția la dronele intrate în spațiul aerian al statelor membre , prin extinderea libertății de acțiune a comandantului suprem al alianței în Europa, potrivit news.ro , care citează informații publicate de POLITICO. Miza este una operațională: reducerea întârzierilor generate de „mozaicul” de reguli naționale privind folosirea armelor și a resurselor militare, într-un context în care amenințările aeriene s-au înmulțit pe flancul estic. Ce s-ar schimba: mai multă flexibilitate pentru comandantul suprem în Europa După luni de negocieri, aliații ar urma să aprobe până la summitul NATO din 7-8 iulie o propunere care i-ar oferi generalului american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al NATO în Europa, mai multă putere pentru a răspunde amenințărilor aeriene, potrivit surselor citate de POLITICO. În prezent, statele membre stabilesc reguli proprii despre cum și unde pot fi folosite anumite arme naționale. Noua propunere ar urmări să îi permită comandantului suprem: să transfere mai flexibil resurse în interiorul alianței; să stabilească nivelurile de alertă ale echipamentelor militare fără a mai cere aprobări formale, potrivit oficialilor citați. De ce contează: incidente repetate pe flancul estic și reguli neuniforme Țările NATO s-au confruntat cu un număr tot mai mare de incidente, inclusiv roiuri de drone care au pătruns în Polonia și România, încălcări ale spațiului aerian în Estonia și drone suspecte deasupra Letoniei, notează materialul citat. Aceste episoade au provocat pagube și răniți și au alimentat tensiuni politice în statele de pe flancul estic. Unii aliați reclamă de mai mult timp că „rezervele” naționale – adică restricțiile impuse de fiecare stat asupra utilizării propriilor capabilități – creează reguli diferite în interiorul NATO și reduc capacitatea de reacție rapidă. Integrarea apărării antiaeriene cu poliția aeriană Propunerea ar integra oficial sistemele NATO de apărare antirachetă și antiaeriană cu misiunile de poliție aeriană desfășurate de avioanele alianței pe flancul estic și în alte zone, reconfigurându-le ca misiuni de apărare aeriană, potrivit aceleiași surse. Discuțiile privind ridicarea constrângerilor au loc pe fondul incursiunilor tot mai frecvente ale dronelor, cel puțin din octombrie, iar lansarea de rachete balistice iraniene către Turcia, la începutul acestui an, a adăugat un argument de urgență pentru o abordare la nivel de alianță, potrivit unui oficial NATO citat. „Țările se îndreaptă întotdeauna către NATO atunci când o dronă intră în spațiul lor aerian”, a spus oficialul, adăugând că NATO „are nevoie ca națiunile să se achite de partea lor” prin eliminarea restricțiilor. Grynkewich și-ar fi prezentat propunerile de creștere a flexibilității celor 32 de ambasadori ai țărilor NATO la începutul acestui an, potrivit oficialului citat. [...]
Germania își accelerează planurile de capabilități militare în spațiu pe fondul riscului ca Rusia să urmărească plasarea unui dispozitiv nuclear pe orbită, scenariu care ar putea paraliza servicii satelitare esențiale pentru economie și apărare, potrivit Politico . Avertismentul vine de la generalul-maior Michael Traut , comandantul Comandamentului Spațial al Bundeswehr, care a spus că „nu poate exclude” posibilitatea ca Rusia să lucreze la tehnologie pentru a plasa un dispozitiv nuclear în spațiu. Într-un astfel de caz, efectele ar putea face „anumite altitudini orbitale” inutilizabile timp de decenii, prin creșterea resturilor spațiale și riscul de coliziuni în lanț (așa-numitul „ efect Kessler ”). De ce contează: sateliții susțin infrastructura economică Traut a indicat că o detonare nucleară în spațiu nu ar semăna cu un atac convențional pe Pământ, însă ar lovi direct dependența societăților moderne de sateliți, inclusiv pentru comunicații, navigație și servicii critice. El a menționat explicit și domenii cu impact economic, precum bankingul, transporturile și prognoza meteo, pe lângă utilizările militare (țintire și comunicații). Ca reper, comandantul german a invocat testul nuclear american „Starfish Prime” din 1962 și a spus că, dacă „s-ar întâmpla ceva similar astăzi”, „până la o treime” dintre sateliții aflați pe orbita joasă ar putea înceta să funcționeze în săptămânile și lunile următoare. Răspunsul Berlinului: capabilități „non-cinetice” și comunicații satelitare suverane În acest context, Germania își repoziționează spațiul ca pilon central al politicii de apărare. Strategia germană de securitate spațială prevede că Bundeswehr trebuie nu doar să protejeze accesul Germaniei și al aliaților la spațiu, ci și să poată limita capacitatea unui adversar de a-l folosi. Traut a descris o paletă de amenințări care „s-au dezvoltat masiv” în ultimii ani, de la bruiaj GPS și lasere până la atacuri fizice asupra sateliților. La nivelul de jos al escaladării, el a spus că perturbările electromagnetice și interferențele cu laser sunt deja o realitate zilnică, oferind ca exemplu bruiajul GPS în regiunea baltică, cu efecte asupra aviației civile și traficului maritim. În replică, Germania vizează achiziția și dezvoltarea unor sisteme „non-cinetice” (adică fără lovire fizică directă), inclusiv: bruiaje (jammers) și lasere; sateliți de inspecție; pe termen mai lung, „avioane spațiale” (spaceplanes). Traut a argumentat că descurajarea nu poate fi doar defensivă: „Nu intri în arenă doar cu un scut. O descurajare funcțională are întotdeauna o componentă activă, ofensivă.” El a adăugat că „ofensiv” nu înseamnă „agresiv”, dar că Germania trebuie să poată prelua inițiativa într-un conflict, inclusiv prin acțiuni împotriva sistemelor spațiale ale adversarului, nu neapărat pe orbită, ci și în infrastructura mai largă care face sateliții să funcționeze (de la stații la sol la bruiaje). Separat, Berlinul planifică o constelație militară suverană de comunicații satelitare, prin programul SATCOMBw 4, pentru a acoperi cererea în creștere a Bundeswehr pentru conectivitate securizată. Traut a spus că proiectul nu este văzut ca rival pentru constelația europeană IRIS², ci ca o completare, care ar reduce presiunea pe sistemul UE și ar lăsa mai multă lățime de bandă pentru alți utilizatori. Germania vrea, de asemenea, ca viitoarea rețea să poată fi folosită de parteneri europeni, în special de state care nu pot sau nu doresc să-și construiască propriile constelații de sateliți. [...]
