Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană deschide în zilele următoare primul grup de negocieri cu Ucraina și Republica Moldova, un pas procedural care marchează intrarea oficială într-o nouă etapă a aderării, potrivit Euronews. Mesajul a fost transmis la Bruxelles de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul anunțării detaliilor despre împrumutul financiar acordat Kievului.
Von der Leyen a spus că Ucraina „și-a îndeplinit angajamentele” legate de parcursul european și a insistat că „este momentul” ca UE să își respecte promisiunile, în pofida faptului că reformele sunt derulate în condiții de război.
Deschiderea primului grup de discuții este prezentată ca începutul oficial al negocierilor de aderare, adică trecerea de la faza de pregătire și evaluare la una de negociere efectivă pe capitole și condiționalități. În termenii Comisiei, acest pas „deschide ușa” către următoarea fază a procesului de aderare.
În același anunț, șefa Comisiei Europene a detaliat calendarul unor plăți din împrumutul UE către Ucraina, în valoare totală de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei):
Von der Leyen a descris drept „impresionantă” determinarea Ucrainei de a continua reformele în timpul atacurilor și a reiterat că Executivul european este „pe deplin pregătit” să sprijine Ucraina pe drumul către UE, „unde își are locul”.
Recomandate
UE pregătește restricții mai dure pe finanțare și transportul petrolului rusesc , printr-un al 21-lea pachet de sancțiuni care vizează bănci comerciale și așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru ocolirea embargourilor, potrivit Euronews . Pachetul este prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și trebuie aprobat de Consiliul UE înainte să intre în vigoare. Propunerea acoperă sectoare considerate „esențiale” pentru economia Rusiei și pentru susținerea efortului de război: energie, servicii financiare, comerț și pescuit. În plan operațional, ținta este să fie îngreunată atât finanțarea, cât și logistica exporturilor rusești, inclusiv prin măsuri care lovesc în rețelele de intermediere. Băncile și „flota fantomă”, în centrul pachetului Noile măsuri ar urma să includă: 31 de bănci comerciale din Rusia , care ar urma să fie adăugate pe lista entităților sancționate de Uniunea Europeană; încă 30 de nave asociate „flotei fantomă” a Rusiei, folosită pentru a evita restricțiile comerciale. Acestea s-ar adăuga celor 632 de nave deja sancționate la nivel european. Schimbări propuse la plafonarea prețului petrolului UE intenționează, de asemenea, să elimine mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului rusesc exportat la un nivel cu aproximativ 15% sub cotațiile internaționale. Plafonarea prețului, introdusă de statele G7, se aplică tuturor companiilor și intermediarilor implicați în exportul de petrol brut rusesc. Pentru a evita un sistem „prea rigid”, în ianuarie a fost introdus un mecanism de ajustare automată a plafonului în funcție de evoluțiile pieței, mai notează sursa. Interdicții de intrare și restricții pe pescuit În același pachet, Comisia propune pentru prima dată interzicerea intrării în UE pentru orice persoană care a participat la invadarea Ucrainei, potrivit declarațiilor Ursulei von der Leyen la Bruxelles. Mai multe state membre, inclusiv țările baltice, ar fi susținut de luni de zile o astfel de interdicție. Pe zona de comerț, sunt avute în vedere restricții importante la importurile unor produse de pescuit și o interdicție totală pentru altele, precum morunul . Ce urmează Pachetul de sancțiuni nu intră automat în vigoare : este necesară aprobarea Consiliului UE. Până la acel vot, propunerea rămâne la stadiul de măsuri anunțate de Comisie, iar forma finală poate depinde de negocierile dintre statele membre. [...]
Polonia amenință cu blocarea acordurilor despre Ucraina dacă e ținută în afara negocierilor , un semnal care poate complica coordonarea europeană și, implicit, predictibilitatea deciziilor cu impact regional, potrivit Antena 3 . Premierul polonez Donald Tusk a avertizat marți că Varșovia „nu se va simți obligată să respecte niciun acord” rezultat din negocierile privind războiul din Ucraina în formatul „E3” (Regatul Unit, Franța și Germania) dacă Polonia este exclusă de la discuții. Declarația vine după ce Tusk s-a arătat nemulțumit că nu a fost invitat la ultima reuniune a europenilor cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , desfășurată duminică la Londra. Într-o conferință de presă la Varșovia, Tusk a indicat că la întâlnirea de la Londra au participat premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, alături de Zelenski. Tot marți, Tusk a spus că a avut „o discuție extinsă” cu Merz, care l-a informat despre detaliile reuniunii. „Din perspectiva Poloniei, nu vom fi obligați și nu vom respecta niciun acord la care nu participăm”, a transmis Tusk, potrivit relatării citate de Antena 3. Miza: legitimitatea deciziilor și coeziunea europeană Tusk și-a justificat poziția prin rolul Poloniei în arhitectura regională, afirmând că țara sa este „o verigă absolut esențială” pentru discuții serioase despre viitorul Ucrainei și al regiunii. În același context, el a criticat „fragmentarea” produsă de „aceste formate reduse” și a susținut că și alți parteneri europeni împărtășesc nemulțumirea. Materialul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete pe care Polonia le-ar putea lua în continuare sau despre un răspuns al statelor din formatul E3. [...]
Volodimir Zelenski spune că scrisoarea deschisă către Vladimir Putin a avut efectul urmărit, mizând pe ea ca instrument de poziționare diplomatică în fața aliaților , potrivit Meduza . Președintele Ucrainei a afirmat, după summitul NB8 (Nordic Baltic 8), că și-a atins obiectivul, fără să detalieze însă „rezultatul” obținut. Zelenski a spus la o conferință de presă că nu poate, deocamdată, să explice în ce constă concret efectul la care se referă. El a adăugat că, prin scrisoare, a urmărit să le arate partenerilor Ucrainei „cine este pregătit pentru pace și cine nu”. Mesajul către SUA: mutarea atenției de pe Orientul Mijlociu pe Ucraina În același context, Zelenski a vorbit și despre o altă scrisoare, adresată lui Donald Trump. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul a fost diferit: să încerce să reorienteze, măcar parțial, atenția Statelor Unite de la Orientul Mijlociu către situația din Ucraina. Totodată, președintele ucrainean a spus că țara are nevoie de „capacități serioase de apărare antirachetă” (apărare împotriva rachetelor). Context: propunerea de dialog direct și reacția lui Putin Pe 4 iunie, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă către Putin, în care a propus încheierea războiului „prin dialog direct” și o întâlnire personală. Putin a răspuns a doua zi, în timpul discursului din plenul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , susținând că scrisoarea conține „elemente de grosolănie”. Liderul rus a mai afirmat că nu a refuzat niciodată întâlniri și că Zelenski poate veni la Moscova. În finalul răspunsului, Putin s-a adresat militarilor ruși cu formula: „Lucrați, fraților”. [...]
Președintele Estoniei spune că în vara lui 2026 s-ar putea deschide o fereastră de negocieri pentru încheierea războiului, iar Europa trebuie să fie pregătită să intre la masă , potrivit Kyiv Post , care relatează despre declarațiile lui Alar Karis făcute la Tallinn, alături de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski . Karis a afirmat pe 9 iunie că este „destul de probabil” să existe „o fereastră de oportunitate” în această vară și a cerut pregătirea din timp a Europei pentru un astfel de moment. În același timp, liderul eston a spus că presiunea asupra Rusiei trebuie să continue, inclusiv prin canale diplomatice, pentru ca Moscova „să vină la masa negocierilor și să încheie războiul”. Miza pentru Europa: rol direct în eventualele discuții Mesajul central al președintelui Estoniei este că eventualele negocieri nu ar trebui purtate „separat”, fără participarea tuturor părților implicate în conflict. Karis a adăugat că Europa ar trebui să participe la orice viitoare negocieri, dacă Ucraina își dorește implicarea europeană, iar participarea SUA ar fi „benefică” dacă discuțiile avansează. Declarațiile vin în contextul continuării luptelor și al atacurilor rusești asupra Ucrainei, în timp ce eforturile diplomatice pentru oprirea războiului rămân în desfășurare. Ce se știe (și ce nu) despre „fereastra” din vară Potrivit publicației, nici Karis, nici Zelenski nu au oferit detalii despre ce evoluții ar putea crea această oportunitate de negocieri mai târziu în vară. Kyiv Post notează și poziția repetată a guvernului ucrainean: orice înțelegere viitoare trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Context: discuții despre înghețarea frontului În material este menționat și un interviu acordat de Zelenski postului Sky News, în care acesta a spus că ar accepta înghețarea războiului pe actualele linii ale frontului ca cea mai rapidă cale către o încetare a focului, cu condiția ca aceasta să ducă la diplomație și să prevină reluarea agresiunii. În același timp, Moscova ar insista ca o eventuală înțelegere să includă cedarea integrală a regiunii Donețk de către Ucraina, mai scrie Kyiv Post. Estonia, între sprijin militar și presiune politică Estonia este prezentată drept unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, sprijinind constant ajutorul militar, sancțiunile împotriva Moscovei și integrarea Ucrainei în instituțiile europene. În lipsa unor detalii despre condițiile concrete ale unei eventuale runde de negocieri, semnalul transmis de Tallinn este unul de pregătire instituțională: dacă apare o „fereastră” în vară, Europa ar trebui să fie gata să joace un rol direct, nu doar să susțină de la distanță. [...]
Comisia Europeană leagă explicit proiecte turistice de miliarde din Albania de condițiile de mediu din negocierile de aderare , potrivit G4Media . Bruxelles-ul avertizează că un complex de lux asociat cu Jared Kushner ar putea pune în pericol parcursul european al Albaniei dacă autoritățile nu respectă legislația UE de mediu. Avertismentul vizează în special zona protejată Vjosa-Narta. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, a declarat că instituția „urmărește cu atenție evoluțiile” și că a transmis deja îngrijorări privind posibile deficiențe ale proiectului. Potrivit Comisiei, pentru închiderea capitolului 27 din negocierile de aderare (mediu și schimbări climatice), Albania trebuie să se alinieze integral directivelor europene privind păsările și habitatele și să abroge legea privind investițiile strategice din 2015. Două proiecte, mize financiare mari și presiune pe reglementare În material sunt descrise două investiții turistice majore: Stațiune pe insula Sazan , unde în perioada comunistă a funcționat o bază militară secretă: proiect de aprox. 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,1 miliarde lei) . Guvernul albanez a acordat în 2024 statutul de „investitor strategic” companiei Affinity Partners, deținută de Jared Kushner. Proiect turistic în zona protejată a lagunei Vjosa-Narta , estimat la peste 4 miliarde de euro (peste 20,2 miliarde lei) , atribuit unor parteneri qatarezi ai lui Kushner, frații Al-Khayyat. Procuratura Specială Anticorupție din Albania a deschis o investigație privind transferuri de titluri de proprietate care au permis inițierea proiectului. Ce a promis guvernul și unde apare blocajul Conform aceleiași surse, ministrul albanez al mediului ar fi promis Comisiei Europene suspendarea lucrărilor și realizarea unui studiu de impact asupra mediului , „în consultare cu societatea civilă”. În paralel însă, premierul Edi Rama a afirmat public, în repetate rânduri, că proiectul va continua. Tensiune socială și risc politic intern În Albania au loc proteste de stradă de circa o săptămână împotriva proiectelor, cel mai amplu fiind organizat sâmbătă la Tirana, unde manifestanții au cerut inclusiv demisia premierului. Rama respinge criticile și susține că nu va renunța la proiecte, acuzând „forțe străine” că ar incita protestele. Pentru Albania, mesajul Comisiei ridică miza de la o dispută locală de urbanism la una de conformare la standardele UE , cu potențial efect direct asupra ritmului negocierilor de aderare, în special pe capitolul de mediu. [...]
Comisia Europeană pregătește un nou set de sancțiuni care ar putea înăspri semnificativ accesul pe piața UE și fluxurile comerciale legate de Rusia , inclusiv printr-o propunere de interzicere a intrării în Uniune a persoanelor care au servit în armata rusă de la începutul războiului din Ucraina, potrivit news.ro . Măsura este inclusă în propunerea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni de la invazia din februarie 2022. Propunerea privind vizele vizează „pentru prima oară” interzicerea intrării în UE a „oricărei persoane care a servit în forțele armate ruse” de la începutul războiului, a declarat la Bruxelles președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Mai multe state membre, inclusiv țările baltice și nordice, susțin de luni de zile o astfel de interdicție, argumentând că este inadmisibil ca militarii ruși să facă turism în Europa după ce au luptat în Ucraina. Petrolul rusesc: suspendarea ajustării automate a plafonului Pe componenta energetică, Comisia vrea să suspende mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului brut rusesc exportat cu 15% sub prețul pieței. Plafonarea, decisă de statele G7, se aplică intermediarilor care exportă petrol brut rusesc, iar din ianuarie fusese introdus un mecanism de ajustare automată pentru a păstra diferența de cel puțin 15% sub piață. În contextul scumpirilor generate de războiul din Orientul Mijlociu, acest mecanism „nu mai permite atingerea obiectivului inițial” – reducerea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol, care finanțează efortul de război, potrivit explicațiilor prezentate de von der Leyen. Ea a afirmat că veniturile energetice ale Rusiei „au scăzut cu aproximativ 40% la începutul lui 2025”. Comisia propune „simpla suspendare” a ajustării automate până în ianuarie anul viitor. În ianuarie, plafonarea fusese stabilită la 44,10 dolari pe baril, iar prețul barilului Ural (referința mecanismului) ar fi ajuns în prezent la aproximativ 90 de dolari, dublu față de ianuarie. Pescuit, companii chineze și criptomonede: extinderea ariei sancțiunilor Noul pachet ar urma să includă, în premieră, sectorul pescuitului. Von der Leyen a anunțat propuneri de „restricții importante” la import pentru anumite produse de pescuit și o interzicere totală pentru altele, „ca de exemplu codul”. Pe zona de evitare a sancțiunilor, Comisia propune adăugarea a 14 întreprinderi chinezești pe lista celor cărora li se interzice comerțul cu state membre UE. Totodată, Bruxellesul vrea să interzică anumite tranzacții în criptomonede, despre care susține că sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile financiare occidentale impuse Rusiei. Context: evaluări privind costul sancțiunilor pentru Rusia Von der Leyen a susținut că sancțiunile „slăbesc bazele economice” ale efortului de război al Rusiei. Separat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a estimat la aproximativ 1.500 de miliarde de euro costul plătit de Rusia prin sancțiunile europene, conform aceleiași surse. [...]
