Știri
Tag: ungaria

Decizia UE de a valida împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei) deblochează primele plăți, după ridicarea veto-ului Ungariei , iar Moscova încearcă să o discrediteze public, printr-un mesaj al lui Dmitri Medvedev , potrivit Adevărul . Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut pe platforma X că banii ar proveni „din buzunarele contribuabililor europeni” și că nu vor fi recuperați. În același mesaj, el a afirmat că, „conform logicii” de la Bruxelles, Rusia ar urma să „plătească nota de plată”. „În sfârșit, UE acordă împrumutul mult așteptat hoțului de la Kiev (...). Bucurați-vă că sunteți din nou duși de nas, europeni - asta înseamnă 90 de miliarde de euro din buzunarele voastre!” Ce a decis UE și de ce contează operațional Uniunea Europeană a anunțat aprobarea finală a pachetului financiar de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei și adoptarea unei noi serii de sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit informațiilor citate, împrumutul a fost validat după ce Ungaria și-a retras veto-ul, iar președinția cipriotă a Consiliului UE a confirmat că „impasul a fost ridicat”. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a salutat deblocarea pe X și a legat decizia de presiunea asupra economiei de război a Rusiei și de sprijinul acordat Ucrainei. Ce urmează Ciprul, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat lansarea unei proceduri care ar urma să permită efectuarea primelor plăți din împrumut, anterior blocat de veto-ul Budapestei. În material nu sunt precizate un calendar sau tranșe concrete ale plăților. [...]

Noul premier ungar Péter Magyar își leagă resetarea relației cu UE de deblocarea a 18 miliarde de euro și de construirea unui bloc central-european care să cântărească mai mult la vot în Consiliul UE, potrivit Economica , care preia o analiză Politico. Miza imediată este una financiară și de influență: fonduri europene înghețate, împrumuturi pentru apărare și o amendă zilnică legată de migrație. Magyar spune că vrea să aprofundeze legăturile cu statele vecine, în special cu Austria, invocând „motive istorice, dar și culturale și economice” și faptul că cele două țări au împărțit cândva aceeași entitate statală în cadrul Imperiului Austro-Ungar. El a câștigat alegerile de la începutul lunii împotriva lui Viktor Orbán, pe fondul promisiunii de a reseta relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană. Bloc central-european: de la simbolistică la arhitectură de cooperare Concret, noul lider a avansat ideea unei fuziuni între două formate regionale: Grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) și formatul Slavkov (Austria, Cehia, Slovacia). În logica descrisă de Politico, un astfel de aranjament ar funcționa „după modelul Benelux”, adică o coordonare mai strânsă între state de dimensiuni comparabile pentru a crește relevanța în procesul decizional european. Primele vizite externe ale lui Magyar ar urma să fie la Viena și Varșovia. În Polonia, el ar urmări să învețe din experiența premierului Donald Tusk privind revenirea la o democrație liberală și, implicit, despre cum pot fi deblocate fonduri europene reținute din cauza problemelor legate de statul de drept. Miza financiară: fonduri înghețate, împrumuturi și amendă Una dintre prioritățile declarate este eliberarea a 18 miliarde de euro (aprox. 90 miliarde lei ) din fonduri UE înghețate pentru Ungaria. În plus, Magyar ar trebui să insiste pentru acces la 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei ) în împrumuturi europene pentru apărare și pentru eliminarea unei amenzi de un milion de euro pe zi (aprox. 5 milioane lei/zi ) aplicate Ungariei pentru refuzul de a respecta legislația UE privind migrația. Din perspectiva Austriei, un diplomat de rang înalt citat de Politico susține că o cooperare regională mai strânsă are „o logică inerentă” în interiorul UE, deoarece statele ar avea interese comune și, împreună, o capacitate de vot mai relevantă. Austria, mai receptivă după schimbarea de la Budapesta Analiza notează că, pentru guvernul austriac condus de conservatori, aprofundarea legăturilor cu Ungaria a fost o ambiție strategică de durată, iar ieșirea lui Orbán din prim-plan ar deschide o fereastră de oportunitate. Europarlamentarul austriac Reinhold Lopatka afirmă că, de-a lungul anilor, colaborarea cu Orbán a devenit „din ce în ce mai dificilă și, în cele din urmă, imposibilă”. Discuțiile bilaterale ar fi început chiar înainte de alegeri: Politico scrie că Magyar s-a întâlnit în februarie, la Conferința de Securitate de la München, cu Christian Stocker, cancelarul austriac, iar conversațiile au vizat inclusiv vizita inaugurală la Viena și îmbunătățirea condițiilor pentru firmele austriece care fac afaceri în Ungaria. Obstacolul politic: divergențe pe Ucraina și migrație Politico avertizează însă că o alianță mai strânsă poate fi complicată de diferențe de poziționare. Pe Ucraina, Austria și Polonia susțin activ ajutorul suplimentar al UE, în timp ce Ungaria a avut o linie de opoziție sub Orbán. Chiar și sub conducerea lui Magyar, Ungaria s-ar alătura Cehiei și Slovaciei în opțiunea de a nu sprijini pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei ) al UE pentru Kiev, iar statele au și opinii divergente privind aderarea Ucrainei la UE. În pofida acestor diferențe, experți citați în analiză susțin că există interese comune puternice, mai ales pe proiecte economice și de infrastructură. Politologul Reinhard Heinisch (Universitatea din Salzburg) argumentează că propuneri și proiecte integrate, coordonate regional, ar întări poziția statelor central-europene în negocierile privind distribuirea fondurilor și banilor de coeziune de la Bruxelles. [...]