Ungaria ar putea introduce un nou impozit pe avere, cu efect direct asupra marilor deținători de active și asupra modului în care statul își poate lărgi baza de venituri, potrivit Digi24, care citează o analiză The Guardian despre planurile guvernului condus de Peter Magyar și reacțiile din mediul de afaceri apropiat fostei puteri.

Miza este una de reglementare fiscală, dar și de repoziționare economică: Ungaria are în prezent un sistem considerat favorabil celor cu venituri și averi mari (cotă unică de 15% la impozitul pe venit, 15% la dividende și câștiguri de capital, 9% impozit pe profit), în timp ce povara pe consum rămâne ridicată (TVA 27%, cea mai mare din UE) și contribuțiile sociale pentru salariați sunt de 18,5%, potrivit datelor prezentate în material.

Ce se știe despre taxa pe avere și calendarul anunțat

Ministrul de finanțe Andras Karman ar urma să prezinte până pe 5 iunie mai multe detalii despre o reformă a sistemului fiscal care „ar putea” face din Ungaria primul stat membru actual al UE care introduce un nou impozit pe avere „din anii 1980 încoace”, conform aceleiași surse.

Deocamdată, informațiile publice sunt limitate, iar conturul măsurii vine mai ales din programul electoral al partidului Tisza:

• taxă anuală de 1% pentru cei cu active de peste 1 miliard de forinți, aplicată asupra părții care depășește pragul;
• în baza de calcul ar intra proprietăți, acțiuni în companii și active deținute în străinătate;
• ar fi incluse și bunuri precum iahturi, avioane private, tablouri și mașini sport;
• pentru a reduce riscul de evitare a taxei, ar urma să fie luate în calcul și averile deținute de soți și copii.

Peter Magyar a susținut anterior, într-o postare pe X citată în material, că măsura „nu este o pedeapsă, ci un semn de justiție socială și solidaritate”.

Impactul economic: cine ar putea fi afectat și de ce contează pentru companii

Articolul descrie o reacție de „alertă” în rândul unor beneficiari ai perioadei Viktor Orban, pe fondul pierderii accesului la contracte publice și al perspectivei unei fiscalități mai dure asupra averilor mari. Un exemplu este Balasy Gyula, magnat din publicitate, care afirmă că și-a cedat afacerile statului și o parte din economiile personale, invocând lipsa de viitor a grupului său de companii în noul context.

În plan mai larg, dezbaterea atinge direct structura economiei: potrivit economistului politic Zoltan Pogatsa (citat), mulți dintre cei mai bogați maghiari și-ar fi acumulat averile în timpul guvernării Orban prin licitații publice sau ar fi beneficiat semnificativ de achiziții publice, în cadrul sistemului NER (Sistemul de Cooperare Națională), care ar fi recompensat loialitatea politică prin oportunități economice.

Controverse: între „justiție socială” și risc de dezavantaj competitiv

Nu există consens nici în mediul de afaceri, nici între economiștii citați. Pe de o parte, antreprenorul Gabor Bojar (citat de site-ul Telex, fără link în materialul Digi24) susține că sistemul actual este nedrept, deoarece „omul de rând plătește proporțional mult mai mult”.

Pe de altă parte, administratorul de fonduri Viktor Zsiday avertizează că soluția pentru îmbogățirea nejustificată ar trebui să fie urmărirea penală, nu impozitarea, și susține că un impozit pe avere poate pune firmele maghiare într-o poziție dezavantajoasă față de companiile deținute de cetățeni străini.

O critică separată vizează pragul: Istvan Karagich, director executiv al Blochamps Capital, consideră că 1 miliard de forinți ar fi prea puțin și ar putea prinde și antreprenori cu afaceri mici și mijlocii, nu doar „super-bogați”.

Ce urmează

În lipsa detaliilor oficiale, punctul de inflexiune este anunțul promis de Ministerul de Finanțe până pe 5 iunie. În funcție de praguri, baza de calcul și mecanismele anti-evaziune, noua taxă poate deveni fie un instrument cu efect bugetar limitat, fie o schimbare structurală care obligă la reevaluarea modului în care sunt deținute și declarate activele în Ungaria, inclusiv cele din străinătate.