Știri
Tag: ucraina
Știri despre „ucraina”
Marco Rubio respinge acuzațiile lui Volodimir Zelenski privind limitarea sprijinului SUA - admite posibile întârzieri la rachete interceptoare și spune că Ucraina nu ar exista fără asistența americană
Washingtonul transmite că sprijinul militar pentru Ucraina rămâne condiționat de priorități și evaluări interne , după ce secretarul de stat Marco Rubio a respins acuzațiile Kievului privind limitarea ajutorului și a avertizat implicit că livrările pot suferi întârzieri, potrivit Digi24 . Rubio a declarat, într-o vizită în India, că fără asistența Statelor Unite – inclusiv cea acordată în timpul administrației Donald Trump – Ucraina „nu ar mai exista în acest moment” ca stat suveran. Declarația vine după ce Kievul a semnalat restricții în furnizarea de informații de către serviciile americane și întârzieri în livrarea rachetelor interceptoare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că limitările ar reflecta o intenție a Washingtonului de a forța Ucraina să capituleze în fața Rusiei. Rubio a negat existența unei directive politice deliberate care să afecteze Ucraina, dar a admis că pot exista întârzieri la rachetele interceptoare, pe fondul evaluării altor necesități militare. Totodată, el a respins acuzațiile potrivit cărora SUA ar refuza să furnizeze informații de avertizare privind atacurile rusești. Negocieri: propuneri pregătite pentru partea rusă Rubio a mai spus că întâlnirea dintre emisarul SUA, Steve Witkoff, și Zelenski a fost „pozitivă”, iar în urma discuțiilor au fost pregătite propuneri pentru negocierile cu Rusia. „Din informaţiile pe care mi le-a transmis şi din raportul pe care l-am primit, înţeleg că întâlnirea a fost pozitivă. Nimic neaşteptat, nimic surprinzător.” Oficialul american a precizat că Witkoff lucra la definitivarea propunerilor pentru a le prezenta părții ruse și a avertizat că negocierile sunt complicate. „Dacă ar fi fost un război uşor de rezolvat, ar fi fost încheiat de mult timp.” Întâlnirea Witkoff–Putin și miza G20 în SUA Miercuri, Witkoff s-a întâlnit la Sankt Petersburg cu președintele rus Vladimir Putin, căruia i-a prezentat propunerile convenite de Statele Unite, Ucraina și europeni la Oslo. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin va analiza propunerile. În același context, Witkoff i-a cerut lui Putin să susțină reluarea negocierilor trilaterale, chiar dacă acestea ar urma să aibă loc la nivel tehnic. Emisarul american a confirmat și că Rusia a fost invitată oficial la următoarele reuniuni ale G20 organizate pe teritoriul SUA. Rubio a afirmat că se așteaptă ca ministrul rus de externe Serghei Lavrov să participe la reuniunea de la Atlanta din 30–31 octombrie și a menționat „posibilitatea” ca Vladimir Putin să participe la summitul de la Miami (14–15 decembrie), fără ca o confirmare să existe în acest moment. În fundal, Digi24 amintește că Zelenski a spus că conectivitatea rețelei de sateliți Starlink/Starshield rămâne limitată în mai multe sectoare ale frontului, ceea ce complică eforturile de interceptare a dronelor rusești. [...]
Emisarul SUA Steve Witkoff îi cere lui Vladimir Putin reluarea negocierilor cu Ucraina - discuțiile au loc pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra civililor
Tonul conciliant al emisarului american Steve Witkoff față de Vladimir Putin riscă să slăbească presiunea diplomatică asupra Moscovei , într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Digi24 . Întâlnirea a fost a noua dintre Witkoff și președintele rus și a avut loc la Sankt Petersburg, într-un palat imperial. Emisarul SUA l-a îndemnat pe Putin să ia în considerare reluarea negocierilor de pace cu Ucraina, mediate de Statele Unite, și să analizeze noi propuneri pentru încheierea războiului, în contextul eforturilor Washingtonului de a opri conflictul. Pe fondul discuțiilor, Rusia a făcut un gest prezentat ca „bunăvoință”: eliberarea lui Stephen Hubbard, un profesor american pensionat reținut în Rusia, acuzat că ar fi luptat ca mercenar pentru Ucraina. Witkoff a mulțumit pentru eliberare, iar la un moment dat a avut o intervenție elogioasă la adresa liderului de la Kremlin. „Vorbiți atât de mult despre președintele meu, președintele Trump, ca fiind un om cu spirit umanitar. Și dumneavoastră sunteți un om cu spirit umanitar, domnule, iar pentru asta vă salut, vă felicit și vă mulțumesc încă o dată”, a spus Witkoff. În aceeași întâlnire, Putin i-a oferit lui Donald Trump sprijin în relația cu Iranul, invocând relația de lungă durată a Rusiei cu Teheranul. Totodată, liderul rus a spus că Rusia ar putea furniza „cantități mari” de îngrășăminte către Statele Unite, pentru a ajuta fermierii americani. Putin a mai indicat că dorește să discute despre o posibilă întâlnire în China, luna viitoare, cu Trump, la care – potrivit sugestiei Kremlinului – ar putea participa și președintele chinez Xi Jinping. Contextul imediat al discuțiilor rămâne însă deteriorarea situației de securitate din Ucraina. Digi24 notează că întâlnirea are loc pe fondul atacurilor tot mai intense ale Rusiei asupra țintelor civile: luni, un atac rusesc cu dronă a ucis șase persoane, inclusiv trei copii, într-un parc din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei. [...]
Volodimir Zelenski cere lui Donald Trump rachete de interceptare pentru apărarea infrastructurii energetice a Ucrainei - Kievul acuză restricții americane, inclusiv la Starlink și schimbul de informații
Volodimir Zelenski cere SUA mijloace de interceptare pentru a proteja infrastructura energetică și critică restricțiile impuse de administrația americană, inclusiv limitări legate de Starlink și de schimbul de informații, potrivit Digi24 . Mesajul este transmis în contextul unei discuții recente cu Donald Trump și indică o presiune crescută a Kievului pentru sprijin operațional concret, pe fondul atacurilor rusești. Într-un interviu acordat cotidianului italian Corriere della Sera , președintele ucrainean spune că vrea să păstreze o relație „deschisă, onestă și pragmatică” cu Statele Unite, dar denunță decizii pe care le consideră „profund nedrepte”. El reamintește, totodată, sprijinul american de la începutul invaziei rusești pe scară largă și faptul că „cooperarea există cu adevărat”. Ce solicită Kievul: capabilități de apărare, nu doar apeluri la „oprire” Zelenski afirmă că, în discuția cu Trump, a cerut rachete de interceptare pentru protejarea infrastructurilor energetice, invocând o asimetrie: Ucraina este atacată, dar nu poate riposta în aceleași condiții. „Am spus că, dacă rușii ne atacă și noi nu putem riposta, este nedrept. Dar dacă nu-l puteți opri pe Putin, dați-ne măcar rachetele de interceptare de care avem nevoie pentru a ne proteja infrastructurile energetice.” În același context, liderul ucrainean deplânge faptul că Statele Unite ar fi refuzat, în cele din urmă, să furnizeze aceste rachete. Restricții invocate: Starlink și schimbul de informații Zelenski vorbește despre „sancțiuni deja foarte reale”, indicând două exemple: reducerea vitezei Internetului furnizat prin rețeaua Starlink; restricții drastice privind schimbul de informații dintre cele două țări. „Pe scurt, ne cer pur și simplu să ne oprim.” Ce urmează: disponibilitate pentru discuții cu Washingtonul În pofida tensiunilor, Kievul transmite că rămâne deschis unei întâlniri cu Washingtonul „încă din această săptămână”, iar Zelenski spune că Ucraina este dispusă să discute despre negocieri și un acord de pace cu Vladimir Putin , subliniind că „pacea rămâne prioritatea” sa. Întrebat despre ipoteza unui summit în trei între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, Zelenski își exprimă temerile privind „ieșirea treptată a lui Putin din izolare” și spune că, dacă se discută despre Ucraina, Kievul ar dori să fie consultat. [...]
Volodimir Zelenski spune că Ucraina ar accepta „înghețarea” războiului pe linia actuală a frontului - armistițiul ar deschide negocieri și cereri de garanții de securitate SUA-UE
Volodimir Zelenski spune că Ucraina este pregătită să „înghețe conflictul” pe actuala linie a frontului , într-un armistițiu care ar deschide calea negocierilor diplomatice, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: oprirea luptelor fără o retragere ucraineană și cu solicitarea de garanții de securitate din partea SUA și a țărilor europene. Într-un interviu pentru Fox News, Zelenski a spus că un armistițiu ar fi „minimul” pe care Ucraina îl așteaptă de la Rusia și a descris înghețarea ca pe o „cale reală” de a pune capăt războiului. El a indicat că, după o astfel de oprire a ostilităților, Kievul ar urma să ceară garanții de securitate Washingtonului și capitalelor europene. „Da. În acest moment trebuie să înghețăm conflictul, și cred că aceasta este o cale reală de a pune capăt acestui război.” Linia de plecare pentru negocieri: pozițiile actuale, fără cedări asumate Întrebat dacă Ucraina ar accepta să cedeze Donbasul în schimbul încetării războiului, Zelenski a respins ideea că Rusia ar câștiga pe câmpul de luptă și a susținut că Moscova încearcă să forțeze Kievul să se retragă de pe teritoriul său. Totodată, a recunoscut oboseala populației după război, dar a insistat că Ucraina nu își poate abandona teritoriul. Președintele ucrainean a reiterat că negocierile ar trebui să pornească de la pozițiile actuale de pe front, urmând ca un plan de pace să fie construit prin diplomație. Ce ar putea include „dezamorsarea”: energie, mare, securitate alimentară Zelenski a descris întâlnirea de la Oslo cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff , drept „productivă” și a spus că discuțiile au vizat posibile măsuri în direcția păcii. Printre opțiunile menționate se află încetări ale focului punctuale, care să vizeze: securitatea alimentară; activitatea maritimă; infrastructura energetică. El a afirmat că a susținut „imediat” ideea unui armistițiu energetic propus de președintele SUA, Donald Trump, și și-a exprimat speranța că întâlnirea lui Witkoff în Rusia va produce rezultate rapide. Dimensiunea tehnologică: Starlink/Starshield și schimbul de informații cu SUA Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru reluarea schimbului de informații și a spus că speră să fie eliminate în curând restricțiile privind serviciile prin satelit Starlink și Starshield. În același context, a afirmat că a discutat cu secretarul de stat american, Marco Rubio, care ar fi promis eforturi pentru a soluționa problemele legate de Starshield (descris ca o versiune de uz militar a Starlink, dezvoltată pentru Pentagon). Digi24 notează că Zelenski a făcut aceste declarații la o zi după ce Wall Street Journal a relatat că Elon Musk ar fi dispus încetinirea funcționării tehnologiei pe care Ucraina se bazează pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete. Rubio a spus jurnaliștilor că deciziile privind accesul Ucrainei la Starlink țin de SpaceX și de Elon Musk, nu de Casa Albă. Ce urmează, potrivit declarațiilor din articol Zelenski a insistat asupra ideii de negocieri „trilaterale” între el, Trump și Vladimir Putin și a spus că ar fi preferabilă implicarea țărilor europene. Mesajul central transmis este că Ucraina se declară deschisă negocierilor „în orice format”, dar cere să nu se discute despre viitorul ei fără participarea sa. [...]
WSJ: Elon Musk ar fi limitat accesul Ucrainei la Starshield (Starlink militar) fără consultarea Casei Albe - restricția de viteză ar fi perturbat operarea dronelor
Limitarea accesului Ucrainei la Starshield riscă să transforme Starlink într-un punct de vulnerabilitate operațională , dacă deciziile de funcționare pot fi schimbate rapid și fără coordonare politică, potrivit Antena 3 , care citează declarații ale unor oficiali americani pentru The Wall Street Journal. Conform relatării, Elon Musk ar fi decis pe 14 octombrie să limiteze accesul Ucrainei la versiunea militară a serviciului, Starshield, fără să consulte Casa Albă. O altă sursă citată susține însă că Musk ar fi discutat în prealabil cu oficiali de rang înalt din administrație și chiar cu președintele Donald Trump, ceea ce lasă neclară responsabilitatea exactă pentru decizie. Ce s-a schimbat tehnic și ce impact a avut Starshield este descris ca „vital” pentru Ucraina, fiind folosit pentru operarea dronelor de atac și a dronelor de interceptare. După limitarea impusă, „orice obiect care zbura cu peste 160 km/h nu se mai putea conecta la Starshield”, iar acest lucru ar fi perturbat operațiunile cu drone. Musk a justificat public poziția SpaceX printr-un mesaj în care a susținut că Starlink este un serviciu comercial și că poate fi folosit „doar în scopuri civile sau defensive”, nu pentru acțiuni militare ofensive. Dispută politică la Washington: Trump și Rubio neagă implicarea Donald Trump a negat categoric orice implicare și a spus că, din câte știe, serviciul „nici nu cred că a fost încetinit”. Totodată, el a afirmat că nu a fost nici inițiativa lui și „nu cred că a fost Elon”. Secretarul de stat Marco Rubio a negat marți că ar fi existat vreo întrerupere a serviciilor Starlink sau a informațiilor transmise către Kiev și a respins acuzațiile potrivit cărora oameni din Ucraina ar muri din cauza refuzului SUA de a furniza informații. „Este scandalos și revoltător. Pur și simplu nu este adevărat.” Rubio a mai spus că, dacă s-a întâmplat ceva „pe 13 și pe 18”, ar fi fost o problemă tehnică și că nu a existat „nicio directivă americană” de a opri avertizările către Ucraina. Cine își asumă decizia: SpaceX, Casa Albă sau Pentagonul În material se menționează că Reuters și The Telegraph au relatat versiuni diferite despre cine poartă responsabilitatea: Musk sau Casa Albă. În plus, un oficial al administrației a declarat pentru The Post că ar fi fost „o inițiativă pe cont propriu a Pentagonului”, negând implicarea directă a Casei Albe. Volodimir Zelenski a susținut, la rândul său, că „mesajul a venit de la guvern” și că a fost „un mesaj al guvernului american să se limiteze viteza”, adăugând că „tehnic, SpaceX a făcut-o”. În context, Antena 3 notează că luna trecută șeful Pentagonului, Pete Hegseth, l-a numit pe Musk într-un grup de experți care analizează viitorul tehnologiilor militare, Project Meridian, alături de Palmer Luckey (fondatorul Anduril) și Newt Gingrich. Context suplimentar: acordul SUA–Rusia privind motorina Situația este prezentată ca fiind complicată și de un acord încheiat de Trump cu Rusia pe 9 octombrie, prin care SUA cumpără motorină rusească pentru export. Ucraina acuză că banii vor finanța războiul lui Vladimir Putin, în timp ce Trump susține că măsura va reduce prețul carburantului la nivel mondial. În lipsa unei versiuni unice acceptate de toate părțile, episodul ridică o problemă practică pentru Ucraina: dependența de o infrastructură critică operată de o companie privată, unde o modificare tehnică punctuală poate afecta direct capacitatea de operare a dronelor. [...]
ISW: Ucraina se confruntă cu restricții de viteză la Starlink/Starshield - limitări în contracararea dronelor rusești, pe fondul unui atac cu 165 de drone
Restricțiile de viteză „în mișcare” impuse comunicațiilor prin satelit Starlink/Starshield continuă să afecteze capacitatea Ucrainei de a contracara dronele rusești , potrivit evaluării zilnice a Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post pentru 20 octombrie 2026. Din perspectivă operațională, limitarea reduce eficiența reacției ucrainene în fața dronelor de atac cu motor cu piston și a celor cu reacție. În aceeași evaluare, ISW notează că forțele ucrainene au publicat detalii suplimentare despre „ Operațiunea Vivaldi ”, descrisă ca o contraofensivă care a perturbat fundamental campania Rusiei în regiunea Donețk, prin înfrângerea cleștelui nordic pe care armata rusă intenționa să îl folosească pentru încercuirea „Fortress Belt” din nord. Elemente operaționale și evoluții pe front ISW consemnează și schimbări de comandă în structurile ucrainene: fostul comandant al Brigăzii 60 Mecanizate Separate „Ingulets”, maiorul Dmytro Rohoziuk, a devenit comandant interimar al Corpului 3 de Armată, în timp ce generalul de brigadă Andrii Bilețkîi continuă să comande „Center Group of Forces” în „Fortress Belt” din Donețk. Pe partea de atacuri aeriene, Rusia a lansat 165 de drone asupra Ucrainei peste noapte, conform punctelor-cheie din evaluare. Context geopolitic cu implicații de securitate Evaluarea mai arată că oficiali de rang înalt de la Kremlin au reafirmat sprijinul pentru Iran și au definit explicit Statele Unite drept adversar pe termen lung al Rusiei. ISW plasează această poziționare în contextul unei concesii unilaterale recente a SUA către Moscova, menționată ca o „derogare” (waiver) pentru exporturile rusești de motorină. Mișcări raportate în teren În sinteza ISW, forțele ucrainene ar fi avansat la est de orașul Sumî, iar forțele ruse ar fi avansat la sud de Orikhiv. Publicația nu oferă, în extrasul disponibil, detalii suplimentare privind amploarea sau confirmarea independentă a acestor avansuri. [...]
Wall Street Journal: Elon Musk ar fi ordonat limitarea Starshield în Ucraina - Pentagonul neagă că ar fi cerut modificări, iar Trump respinge implicarea
O posibilă limitare a Starshield în Ucraina ridică riscuri operaționale pentru armata ucraineană , în condițiile în care comunicațiile prin satelit sunt esențiale pentru drone și coordonarea pe câmpul de luptă, potrivit Digi24 . Informația centrală, relatată de Wall Street Journal și preluată în articol, este că Elon Musk ar fi ordonat limitarea serviciilor rețelei de sateliți Starshield în Ucraina, prin reducerea vitezei conexiunilor pentru echipamentele ucrainene. Măsura ar fi făcut inutilizabile unele drone folosite de Kiev, potrivit publicației americane, care citează oficiali SUA sub protecția anonimatului și persoane familiarizate cu dosarul. Pe fondul acuzațiilor, Pentagonul neagă că ar fi cerut vreo modificare. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că nu a existat nicio directivă din partea Departamentului Apărării privind Starshield: „Nimic nu s-a schimbat din punctul nostru de vedere. Nu am dat nicio directivă, nimic asemănător.” Și președintele SUA, Donald Trump, a respins ideea că ar fi cerut restricționarea serviciilor, afirmând că nu a fost inițiativa lui și că „nu crede” că ar fi fost a lui Musk. De ce contează: dependența Ucrainei de comunicațiile prin satelit Potrivit articolului, Ucraina folosește Starshield – serviciu de comunicații prin satelit destinat în special aplicațiilor militare – pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, pentru atacuri cu rază medie asupra teritoriilor ocupate de Rusia și pentru operarea dronelor de interceptare. În paralel, Kievul utilizează și rețeaua civilă Starlink, operată tot de SpaceX . Săptămâna trecută, Kievul a anunțat că întreaga sa capacitate de conectare la rețea a fost limitată, iar serviciile sunt descrise ca „esențiale” pentru apărarea împotriva invaziei ruse. Anunțul a venit la scurt timp după ce Trump a criticat Ucraina și i-a cerut să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Disputa privind controlul: Musk indică guvernul SUA În acest context, Musk a sugerat public că responsabilitatea pentru încetinirea serviciilor aparține guvernului american. El a scris pe platforma X că sistemele Starshield sunt „deținute și controlate” de guvernul SUA, iar orice limitare ar fi decisă de armata americană și, „în ultimă instanță”, de președintele american. Totuși, relatarea Wall Street Journal – menționată în articol – indică o intervenție directă a lui Musk, ceea ce ar contrazice această poziționare. Reuters notează, la rândul său, că informația intră în contradicție cu afirmațiile anterioare ale miliardarului. Ce urmează Materialul indică faptul că rămâne neclar cine a decis efectiv limitările, în condițiile în care Pentagonul neagă emiterea unei directive, iar Trump respinge responsabilitatea. În același timp, episodul adaugă presiune asupra unei probleme mai largi: controlul unei infrastructuri de comunicații de care depinde operațional armata ucraineană, într-un moment de tensiuni reînnoite între Washington și Kiev. [...]
Emisarul Casei Albe Steve Witkoff merge la Putin cu o propunere actualizată de pace pentru Ucraina - Washingtonul mizează pe concesii după relaxarea sancțiunilor la motorina rusească
Administrația Trump încearcă să deblocheze negocierile printr-o nouă propunere de pace, mizând pe concesii recente către Moscova , iar emisarul Casei Albe Steve Witkoff urmează să i-o prezinte direct lui Vladimir Putin, potrivit Axios . Witkoff va merge miercuri la Sankt Petersburg pentru o întâlnire cu președintele Rusiei, unde va prezenta o versiune „actualizată” a propunerii de încheiere a războiului din Ucraina, a declarat un oficial american. La discuție va participa online și Jared Kushner, ginerele și consilierul președintelui Donald Trump. De ce contează: pachetul de concesii și pariul pe „mai multă flexibilitate” din partea Rusiei Miza Casei Albe este ca Putin să fie mai dispus la compromis după ce Trump a acceptat ridicarea sancțiunilor privind vânzările de motorină rusească și a făcut și alți pași primiți favorabil la Moscova, notează publicația. În acest context, noua propunere este prezentată ca un instrument de a crea un traseu către negocieri directe și extinse. Ce s-a discutat la Oslo și ce urmează Witkoff ajunge în Rusia după o zi de discuții la Oslo, în Norvegia, cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, precum și cu liderii Norvegiei și Finlandei și reprezentanți din Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia, Uniunea Europeană și NATO. Potrivit oficialului american citat, întâlnirile de la Oslo au vizat conturarea unei propuneri comune pentru un „acord-cadru” de încetare a războiului, iar Ucraina a venit cu „idei și propuneri noi”, discutate în detaliu. Aceeași sursă susține că s-au înregistrat „progrese semnificative” și există „aliniere puternică la nivel de lucru” privind pașii următori. Zelenski a declarat marți că următorul pas ar trebui să fie o întâlnire trilaterală între el, Putin și Trump, format pe care Rusia l-a respins până acum. Presiunea pe Kiev: oprirea loviturilor asupra rafinăriilor rusești În paralel, Kushner ar fi insistat din nou asupra cererii lui Trump ca Ucraina să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești de petrol, potrivit unei surse cu cunoștință directă despre discuții. Zelenski a spus după întâlnire că este pregătit să înceteze aceste atacuri dacă Moscova face pași reciproci. Trump a afirmat marți că el crede că „Rusia ar vrea să o termine”, dar și-a exprimat îndoiala că Zelenski vrea să încheie războiul, avertizând că, în lipsa unui acord, situația „se va înrăutăți” pentru Ucraina. Publicația israeliană The Jerusalem Post a relatat, la rândul ei, despre planul întâlnirii și participarea lui Kushner, citând informațiile publicate de Axios. [...]
Zelenski respinge negocieri Trump–Putin–Xi despre viitorul Ucrainei fără participarea Kievului - avertisment pe fondul pregătirii unor propuneri SUA-Ucraina-UE pentru discuții cu Rusia
Volodîmîr Zelenski a transmis că Ucraina nu acceptă negocieri despre viitorul ei fără Kiev , pe fondul discuțiilor vehiculate despre un posibil format Trump–Putin–Xi, potrivit Kyiv Post . Mesajul are o miză de reglementare și securitate: legitimitatea oricărui acord privind suveranitatea și arhitectura de securitate post-război este condiționată, în viziunea Kievului, de participarea directă a Ucrainei. Zelenski a vorbit marți, 20 octombrie, la o conferință de presă comună la Oslo , alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, răspunzând relatărilor că Donald Trump și Vladimir Putin ar lua în calcul un summit trilateral cu Xi Jinping, care ar putea include discuții despre încheierea războiului. Întrebat dacă o astfel de întâlnire ar fi acceptabilă sau legitimă, Zelenski a făcut distincția între o discuție între marile puteri și negocierile despre viitorul Ucrainei. „Dacă subiectul este despre Ucraina, viitorul nostru, poate fi acceptabil doar când suntem la masa negocierilor.” Context: semnalele de la Trump și reacția Kievului Declarațiile vin după ce Trump a spus că ar fi dispus să se întâlnească cu Putin și Xi în China luna viitoare, posibil fără Zelenski, sugerând totodată că Ucraina ar trebui să aibă „pe altcineva” care să negocieze în numele ei. Conform aceluiași material, Trump a indicat că un eventual summit ar avea ca temă principală dezarmarea nucleară, dar ar putea aborda și războiul din Ucraina. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, respinsese deja perspectiva ca cei trei lideri să discute viitorul Ucrainei fără Kiev, avertizând că o astfel de întâlnire l-ar încuraja pe Putin să continue războiul, nu să-l oprească. Ce se discută în paralel: garanții de securitate, sancțiuni și reconstrucție La Oslo, Zelenski s-a întâlnit și cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care urma să meargă miercuri, 21 octombrie, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși. Potrivit relatării oficiale a guvernului norvegian (link în materialul sursă), Witkoff ar urma să prezinte propuneri dezvoltate de reprezentanți ucraineni, americani și europeni, ca posibilă pregătire pentru negocieri „la nivel de lideri”. Temele acoperite la Oslo au inclus: garanții de securitate pentru Ucraina; chestiuni teritoriale; sancțiuni; reconstrucția postbelică; viitoarea ordine de securitate europeană. Støre a reafirmat poziția Norvegiei că Ucraina nu poate fi exclusă din deciziile despre propriul viitor. „Nu va exista nimic despre Ucraina fără Ucraina.” Zelenski a spus că discuțiile au avansat și pe zona garanțiilor de securitate post-război, inclusiv aranjamente „modelate” după prevederi de apărare colectivă similare NATO, menționând că mai multe propuneri au fost incluse într-un document de negociere pe care Witkoff îl va împărtăși părții ruse. Cooperare SUA–Ucraina: avertizare timpurie, Starlink și Patriot Zelenski a indicat și o îmbunătățire a comunicării cu oficiali americani, invocând o convorbire telefonică cu secretarul de stat Marco Rubio și „semnale pozitive” din partea SUA. Totodată, el a confirmat reluarea cooperării de informații privind lansările de rachete balistice rusești, după întreruperi recente care au alimentat îngrijorări la Kiev. Pe agenda discuțiilor cu Rubio au mai fost, potrivit declarațiilor lui Zelenski, două subiecte operaționale sensibile pentru apărarea Ucrainei: comunicațiile prin satelit Starlink și sistemele de apărare antiaeriană Patriot. În acest cadru, Zelenski a avertizat că etapa următoare a negocierilor va fi „crucială”, iar Kievul așteaptă reacții după discuțiile emisarului american la Sankt Petersburg. [...]
Volodimir Zelenski și emisarii lui Donald Trump raportează „progrese reciproce” în discuții - Trump își menține presiunea pentru un acord cu Moscova
Discuțiile Zelenski–emisarii lui Trump indică un posibil cadru de negociere, dar sub presiune politică americană , un semnal relevant pentru stabilitatea regională și pentru riscurile economice din proximitatea UE, potrivit Agerpres , care citează AFP. Întâlnirea de marți dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisarii președintelui SUA, Donald Trump , ar fi dus la „progrese reciproce”, conform ambelor părți. În același timp, Trump își menține presiunea asupra lui Zelenski pentru a forța un acord cu Moscova, notează AFP. De ce contează: presiunea pentru un acord poate schimba rapid așteptările pieței Mesajul dublu – „progrese” în discuții, dar și presiune publică pentru accelerarea unui acord – sugerează că Washingtonul încearcă să împingă procesul într-o direcție mai rapidă, chiar dacă tensiunile persistă. Pentru mediul de afaceri european, inclusiv pentru România, orice schimbare de ritm în negocieri poate influența percepția de risc în regiune, cu efecte în lanț asupra costurilor de finanțare, investițiilor și logisticii. Ce informații lipsesc Materialul integral este disponibil doar abonaților Agerpres , astfel că nu sunt accesibile detalii despre conținutul concret al „progreselor” invocate, calendarul următorilor pași sau eventuale condiții discutate cu partea ucraineană ori cu Rusia. [...]
Ungaria blochează în UE următorul pas procedural pentru negocierile de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova - fără explicații, potrivit unor diplomați citați de Kyiv Independent
Ungaria a blocat următorul pas procedural din procesul de aderare la UE al Ucrainei și Republicii Moldova, ceea ce poate întârzia deschiderea ultimelor două capitole de negociere pe care cele două țări sperau să le avanseze până la finalul anului, potrivit Mediafax . Informația este atribuită unor diplomați din UE citați de Kyiv Independent . Reprezentanții Ungariei nu au confirmat public blocajul și, potrivit sursei, nu au oferit explicații nici celorlalte state membre. Ce anume a fost blocat și de ce contează Pe 20 octombrie, experți tehnici din cele 27 de state membre s-au reunit pentru a conveni asupra unui pas procedural care ar fi declanșat procesul de deblocare a ultimelor două capitole de negociere, vizând domenii precum agricultura, mediul și transporturile. Demersul a fost însă blocat de Ungaria, ceea ce a generat nemulțumirea celorlalte 26 de state membre, conform celor doi diplomați citați. Unul dintre diplomați a relatat că omologii maghiari au fost întrebați care este motivul, dar nu au oferit o explicație, transmițând doar că poziția lor „rămâne neschimbată”. Reprezentanța Permanentă a Ungariei pe lângă UE a fost solicitată să comenteze, fără răspuns până la momentul publicării. Unde se află Ucraina și Republica Moldova în negocieri Ucraina și Republica Moldova parcurg în paralel procesul de aderare, până la deblocarea tuturor celor șase capitole (clustere) de negociere, care includ reforme necesare pentru alinierea la legislația Uniunii Europene. Pe 13 octombrie, la Luxemburg, cele două țări au obținut deblocarea a încă două clustere. Totuși, rămân de deschis încă două capitole, pe care Chișinăul și Kievul ar fi dorit să le deschidă până la sfârșitul anului. Miza politică și ce urmează Experți citați în material estimează că blocajul ar putea fi temporar și ar avea și o componentă de politică internă în Ungaria, în contextul percepției în rândul opoziției că guvernul de la Budapesta ar fi „prea indulgent” față de Ucraina. Subiectul ar urma să fie discutat la fiecare reuniune a grupului de lucru pentru extindere, la Bruxelles, până la deblocarea situației. Avansarea negocierilor pentru Ucraina și Republica Moldova este prezentată ca o prioritate a președinției irlandeze a Consiliului UE , care conduce aceste reuniuni până la sfârșitul anului. [...]
Volodimir Zelenski spune că ar candida din nou la președinția Ucrainei dacă alegerile ar avea loc în timpul războiului - cere un armistițiu de 60 de zile pentru organizarea scrutinului
Volodimir Zelenski condiționează organizarea alegerilor în Ucraina de un armistițiu de 60 de zile , argumentând că, în plin război, scrutinul ar fi dificil de făcut „corect” și în siguranță, inclusiv pentru militarii de pe front, potrivit Stirile Pro TV . Într-un interviu pentru emisiunea „ Meet the Press ” de la NBC News, Zelenski a fost întrebat dacă ar candida din nou la președinție în cazul în care Ucraina ar putea organiza alegeri în timpul războiului. Răspunsul său, citat de Ukrainska Pravda , a fost afirmativ. „Dacă vor avea loc în timpul războiului – desigur. Este responsabilitatea mea, pentru că trebuie să-mi apăr țara de la începutul până la sfârșitul acestui război.” Ce condiții pune Zelenski pentru un scrutin în război Președintele ucrainean spune că, pentru a face posibilă organizarea alegerilor, ar fi nevoie de o încetare a focului de minimum 60 de zile, fără alte negocieri în paralel, timp în care autoritățile ar încerca să ajusteze legislația și să pregătească o infrastructură de securitate. Totodată, Zelenski a insistat că alegerile trebuie să fie „corecte” și să le permită soldaților să voteze, avertizând că, în condițiile actuale, un scrutin ar fi „periculos” și greu de crezut că poate fi organizat în mod credibil. Calendarul invocat după încheierea războiului Zelenski a mai spus că Ucraina ar avea nevoie de șase luni după încheierea războiului pentru a se pregăti pentru alegeri. Contextul politic: presiuni și replici între Washington, Kiev și Moscova Pe 10 octombrie, președintele SUA, Donald Trump, l-a acuzat pe Zelenski că nu ar dori să pună capăt războiului și a afirmat că a sosit momentul ca Ucraina „să își aleagă un nou președinte” care să poată ajunge la un acord cu Rusia. În același context, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să organizeze alegeri dacă Rusia acceptă un armistițiu complet de 60 de zile. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov , a răspuns că Rusia nu este pregătită pentru un astfel de armistițiu și că Putin ar fi dispus să oprească atacurile doar în ziua alegerilor. Pe 14 octombrie, Zelenski s-a declarat încrezător că, dacă Ucraina ar organiza alegeri prezidențiale, un nou lider nu ar încheia un acord cu Putin și ar continua să apere țara. [...]
