Știri
Tag: tanczos barna

Vicepremierul Tanczos Barna avertizează că o corecție bugetară făcută abrupt poate adânci criza , chiar dacă ar fi bine primită de piețe sau de Comisia Europeană , potrivit Mediafax . În opinia sa, „doar austeritatea” și tăierile de cheltuieli nu rezolvă o criză bugetară, iar ajustările trebuie calibrate gradual pentru a limita efectele negative în economie. Vicepremierul a spus, la Digi24, că actuala criză politică nu ar urma să genereze un „șoc” major în economie, însă „cu siguranță” nu ajută și afectează perspectivele de relansare. El a susținut că ar fi fost nevoie de „calm, de liniște și de reforme” și de măsuri economice care să sprijine revenirea. Mesajul pe deficit: austeritatea nu e suficientă Tanczos Barna a argumentat că austeritatea, în sine, nu a rezolvat crize bugetare „în nicio țară”, invocând inclusiv exemplul Greciei. În același context, a afirmat că reducerile de cheltuieli nu sunt o soluție, „mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, fără a detalia în material la ce perioadă se referă aceste valori. De ce contează ritmul ajustării Vicepremierul a insistat că „corecțiile majore se resimt în economie imediat” și a avertizat că măsurile luate „prea repede și prea abrupt” pot declanșa „o spirală de adâncire a crizei”. El a dat ca exemplu o corecție de 1,4% realizată în 2025, pe care a descris-o drept una „majoră”, ce ar putea fi evaluată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca „un rezultat extraordinar”, dar cu riscul unor efecte economice adverse dacă este accelerată excesiv. Context politic și relația cu premierul Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan , Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene. [...]

Instabilitatea guvernamentală, cu o „durată medie” de 8–10 luni, complică menținerea coalițiilor și afectează predictibilitatea deciziei publice , potrivit declarațiilor vicepremierului Tánczos Barna , citate de Mediafax . Oficialul a spus că dificultatea nu este doar formarea unei majorități, ci mai ales păstrarea ei în timp, într-un context în care „statistic, guvernele nu reușesc să depășească pragul de 10 luni”. În intervenția la Digi24, Tánczos Barna a descris această situație drept „statistica clasică românească”, susținând că Parlamentul și partidele „nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”. „Când intrăm în statistica clasică românească, unde media de viață a unui guvern este între 8 și 10 luni, ceva de genul acesta. Din păcate, nu reușește Parlamentul României și partidele politice. Nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni” Excepții rare și rotația miniștrilor Vicepremierul, proaspăt numit ministru al MADR, a arătat că există și guverne care rezistă mai mult, însă le consideră excepții care nu schimbă tendința. El a dat ca exemplu situații în care guvernele au stat „un an și jumătate” și a menționat că a avut „un record absolut de 2 ani și jumătate” la Ministerul Mediului într-o guvernare precedentă, dar a adăugat că nu este „caracteristic” ca un ministru să rămână ani de zile în funcție. Contextul invocat: din 2004 încoace, fără mandate duse „cap-coadă” Tánczos Barna a susținut că instabilitatea nu este „un lucru bun” și că se repetă constant „din 2004 încoace”. Potrivit lui, ultimul guvern care și-a dus mandatul „cap-coadă” ar fi fost guvernul Năstase , iar „din 2005 încoace” niciun guvern nu ar fi reușit acest lucru. „Nu este un lucru bun. Din păcate, aceasta este realitatea românească din 2004 încoace. Ultimul guvern care, cap-coadă, și-a dus mandatul la bun sfârșit a fost, cred, guvernul Năstase. Din 2005 încoace, niciun guvern nu a reușit acest lucru.” [...]