Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump susține relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei ca parte a unui posibil acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit agenției ruse TASS. Declarația a fost făcută joi, 26 februarie 2026, la Casa Albă, unde liderul american a afirmat că „i-ar plăcea” ridicarea sancțiunilor dacă acest lucru ar contribui la oprirea rapidă a conflictului. Trump a precizat că a discutat cu președintele rus Vladimir Putin și că ambii ar dori încheierea războiului „cât mai repede”.
Afirmațiile vin la doar câteva zile după marcarea a patru ani de la invazia rusă la scară largă și la scurt timp după întâlnirea trimisilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff cu negociatori ucraineni la Geneva, relatată de Al Jazeera. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că următoarea rundă de discuții ruso-ucrainene ar putea avea loc în martie, la Abu Dhabi.
Declarația lui Trump marchează o schimbare de ton. La începutul anului, el susținuse un proiect de lege care prevedea tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere energie rusească și prelungise sancțiunile existente pentru încă un an. De asemenea, Trezoreria americană a sancționat companii petroliere majore precum Rosneft și Lukoil. Totuși, planul de pace în 28 de puncte prezentat anterior Kievului includea posibilitatea ridicării etapizate a sancțiunilor, în funcție de progresele negocierilor.
Contextul economic este relevant: potrivit Reuters și altor surse internaționale, deficitul bugetar al Rusiei ar putea ajunge în 2026 la până la 4,4% din PIB, veniturile din petrol și gaze au scăzut semnificativ, iar banca de dezvoltare VEB anticipează o contracție economică de 0,8%. Inflația rămâne la aproximativ 6%, iar dobânda-cheie este de 16%.
Rămâne însă incert dacă relaxarea sancțiunilor va deveni realitate. Negocierile sunt blocate de divergențe teritoriale majore, în special privind Donbasul, iar criticii susțin că Moscova tergiversează discuțiile în timp ce își consolidează pozițiile pe front.
Recomandate
Summitul Consiliului European pune pe masă bugetul UE 2028–2034 și agenda de competitivitate , iar România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, care pleacă la Bruxelles pentru reuniunea din 18–19 iunie, potrivit G4Media . Miza este una cu impact direct asupra economiei: direcțiile de finanțare și regulile bugetare ale Uniunii pentru următorul ciclu, alături de măsuri legate de costurile energiei și de piața unică. Președintele va participa la summit în contextul unei crize politice majore la București; de la nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier desemnat, șeful statului nu a mai avut ieșiri sau poziții publice pe acest subiect, menționează publicația, precizând că au existat doar consultări informale cu liderii de partide. Bugetul UE 2028–2034: negocieri pentru „resurse proprii” și un acord până la final de an Un punct central al reuniunii este Cadrul financiar multianual (CFM) pentru 2028–2034, adică bugetul pe termen lung al UE. Liderii vor continua discuțiile pornind de la un „cadru de negociere” prezentat de președinția cipriotă la 11 iunie 2026 și vor aborda elementele principale ale bugetului, inclusiv progresele privind „noile resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE). Obiectivul menționat este crearea condițiilor pentru obținerea unui acord până la sfârșitul anului. Competitivitate: simplificare, energie și digitalizare Pe agenda Consiliului se află și competitivitatea, cu o trecere în revistă a progreselor pe agenda „O Europă, o piață”, care include măsuri și calendare pentru inițiative legislative și de politică în cinci domenii-cheie: simplificarea normelor și reducerea sarcinilor administrative; aprofundarea și consolidarea pieței unice; promovarea unei agende comerciale ambițioase; reducerea costurilor energiei, cu promovarea decarbonizării; accelerarea transformării digitale și a transformării prin inteligența artificială. Liderii vor discuta și despre dezechilibrele macroeconomice la nivel mondial și impactul lor asupra competitivității și prosperității Europei, cu scopul de a contura o înțelegere comună a provocărilor și de a orienta lucrările viitoare ale Comisiei. Ucraina, extindere și securitate: teme cu efecte economice și de apărare Summitul are loc pe fondul încheierii reuniunii G7 din Franța, unde au participat liderii europeni alături de președintele SUA, Donald Trump, notează G4Media. În privința Ucrainei, liderii îl vor asculta pe președintele Volodimir Zelenski despre evoluțiile recente. La capitolul extindere, se discută deschiderea primului grup tematic de capitole în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Pe apărare și securitate europeană, liderii vor discuta punerea în aplicare a agendei UE privind „pregătirea pentru apărare”. În acest context, sunt menționate recente incursiuni ale unor drone în spațiul aerian al UE, inclusiv prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozivi în România, ca argument pentru necesitatea de a continua acțiunea, inclusiv prin consolidarea flancului estic al UE. Migrație și droguri ilicite Pe listă mai sunt migrația (cu o evaluare a progreselor privind punerea în aplicare a concluziilor anterioare ale Consiliului) și combaterea drogurilor ilicite, prin discutarea implementării Strategiei UE în materie de droguri. Orientul Mijlociu: energie și riscuri de piață Liderii UE vor discuta și evoluțiile din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și impactul asupra prețurilor energiei, situația din Gaza și Cisiordania, precum și evoluțiile din Liban, cu referire la sprijinul UE pentru încetarea focului și pentru statul și poporul libanez. [...]
Viktor Orbán își menține linia de confruntare cu UE , semnalând că, deși a pierdut alegerile din aprilie și a părăsit funcția în mai, va rămâne un actor politic care poate complica relația Budapestei cu Bruxelles-ul, într-un moment în care noul guvern promite „resetarea” dosarelor-cheie, inclusiv deblocarea fondurilor europene înghețate, potrivit Politico . Fostul premier ungar a revenit la Bruxelles miercuri, înaintea summitului liderilor UE de joi și vineri, și a spus că „obiectivul” său față de Uniune „nu s-a schimbat”, indicând că va continua să se opună pe teme precum migrația. În discuția cu jurnaliști, Orbán a susținut că „trebuie să reformăm Bruxelles-ul” și că Ungaria are șanse mai mici de succes dacă UE „nu este pe aceeași traiectorie”. Ce se schimbă după alegeri: un guvern pro-Bruxelles și miza banilor blocați Orbán a pierdut alegerile din aprilie, însă rămâne liderul partidului Fidesz. Între timp, liderul opoziției de centru-dreapta Péter Magyar a câștigat detașat, iar partidul său, Tisza, a obținut o majoritate de două treimi în parlament. Magyar a promis să refacă relațiile cu Bruxelles-ul, inclusiv prin: deblocarea cererii Ucrainei de aderare la UE, pe care Budapesta a blocat-o; încercarea de a recupera până la 17 miliarde de euro fonduri înghețate de Comisia Europeană din cauza problemelor legate de statul de drept din perioada Orbán. Orbán rămâne în joc: gruparea „Patrioți pentru Europa” și planul de limitare a mandatelor Fidesz are eurodeputați în grupul „Patrioți pentru Europa” din Parlamentul European, alături de formațiuni precum Adunarea Națională din Franța, condusă de Jordan Bardella. Orbán a argumentat că înfrângerea sa electorală nu oprește avansul „partidelor patriotice” în Europa și a indicat că gruparea are încă un reprezentant în Consiliul European: premierul ceh Andrej Babiš. Pe plan intern, Tisza a inițiat și o măsură cu potențial de a-i bloca revenirea: introducerea unei limite de opt ani pentru mandatul de prim-ministru, aplicată retroactiv. Orbán a spus că este „fericit” cu această decizie și și-a minimalizat șansele de a candida din nou pentru funcția de premier. Presiunea dosarelor de corupție: acuzații respinse de Orbán Politico notează și un alt front de risc pentru fostul premier: șeful Autorității Ungare pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a cerut ca „politicieni de rang înalt” să fie urmăriți penal pentru presupusa fraudare a contribuabililor europeni „de miliarde” în perioada Orbán. Biró a fost ulterior pus sub acuzare pentru delapidare, acuzații formulate de procurori, iar el le neagă. Întrebat dacă se teme de un risc de urmărire penală pe fapte de corupție, Orbán a respins ideea că el sau miniștrii săi ar fi „băgat în buzunar” bani publici, afirmând: „Nu am văzut așa ceva până acum.” De ce contează Mesajul lui Orbán de la Bruxelles sugerează că schimbarea de guvern la Budapesta nu închide automat conflictul politic cu instituțiile UE. În paralel cu eforturile noului executiv de a debloca fonduri și de a repoziționa Ungaria în dosare sensibile (inclusiv Ucraina), Orbán încearcă să rămână relevant prin rețelele sale politice europene și printr-o retorică de „reformare” a Bruxelles-ului, într-un context în care discuțiile despre statul de drept și utilizarea banilor europeni rămân un punct de tensiune. [...]
PNL pregătește un Congres Extraordinar care poate decide sancțiuni interne, într-un moment de tensiune politică legat de nominalizarea lui Adrian Veștea pentru formarea noului guvern , potrivit Biziday . Conducerea partidului a decis convocarea Consiliului Național Extraordinar pentru vineri, 19 iunie, și propune organizarea Congresului Extraordinar pentru duminică, 21 iunie. Congresul ar urma să aibă loc la Romexpo, unde sunt așteptați aproximativ 2.500 de membri. Ședința de vineri este prezentată ca obligatorie pentru convocarea oficială a congresului de duminică. Miza: disciplină de partid și validarea direcției politice În interiorul PNL există informații că, la congresul de duminică, Adrian Veștea ar putea fi sancționat sau exclus din partid, pe motiv că ar fi încălcat statutul în momentul în care a refuzat să renunțe la poziția de premier desemnat. Totuși, agenda oficială a congresului urmează să fie stabilită abia vineri, în cadrul lucrărilor Consiliului Național. În acest context, Ilie Bolojan a indicat nevoia unei repoziționări interne, afirmând că partidul trebuie „să-și reconfirme direcția politică, să-și clarifice mesajul și să-și mențină credibilitatea”. Ce spune regulamentul PNL despre sancționarea aleșilor Conform regulilor interne citate, sancționarea membrilor care ocupă funcții alese se decide prin votul Congresului, după o procedură care implică: o propunere a Biroului Permanent; adoptarea acesteia de către Consiliul Național; votul final în Congres. Regulamentul mai prevede că, în acest caz, este convocat automat un Congres Extraordinar. [...]
PNL intră în reorganizare accelerată, cu miză directă pe stabilitatea guvernării , după ce conducerea partidului a convocat un Consiliu Național vineri și a propus un Congres extraordinar duminică, la Romexpo, potrivit Stirile Pro TV . În paralel, surse liberale indică faptul că premierul desemnat Adrian Veștea ar vrea să candideze la șefia PNL, urmând să îl înfrunte pe Ilie Bolojan. Primele efecte ale crizei interne se văd deja la vârful partidului: în ședința Biroului Politic Național, Cătălin Predoiu și-a anunțat demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Consiliul Național de vineri ar urma să se desfășoare online, cu aproximativ 800 de delegați, iar tema centrală este convocarea Congresului extraordinar. Calendarul deciziilor și miza: conducerea PNL și soarta lui Veștea în partid În partid, disputa s-a mutat „pe față”, cu tabere care își pregătesc strategiile înaintea voturilor decisive. Pentru vineri este pregătit un Consiliu Național în care Ilie Bolojan ar urma să propună convocarea Congresului extraordinar; dacă procedura trece, congresul ar putea avea loc duminică. Potrivit informațiilor prezentate de publicație, delegații ar urma să voteze două chestiuni majore: alegerea noii conduceri a PNL; excluderea lui Adrian Veștea și a liberalilor care ar accepta funcții în viitorul guvern. Totuși, în cazul lui Veștea, excluderea nu poate fi decisă de Consiliul Național, deoarece funcția de prim-vicepreședinte a fost validată de Congres, iar o astfel de decizie ar urma să fie tranșată tot la congres. Negocieri în culise și contacte PNL–PSD, potrivit surselor Pe fondul negocierilor pentru instalarea guvernului, tabăra premierului desemnat ar încerca să își asigure voturile necesare și să își consolideze sprijinul în interiorul PNL înaintea unui posibil congres extraordinar. În acest context, potrivit unor surse politice citate de Știrile Pro TV, Alina Gorghiu, Lucian Bode și Hubert Thuma s-ar fi întâlnit marți seară, la Vila Lac, cu Adrian Veștea, Marian Neacșu și liderul PSD Sorin Grindeanu. Publicația precizează că a solicitat un punct de vedere liderilor liberali menționați, dar până la momentul relatării nu primise un răspuns. De cealaltă parte, apropiați ai lui Ilie Bolojan s-ar fi reunit tot marți seară, într-un restaurant din Capitală, unde Mircea Abrudean și alți lideri liberali ar fi discutat strategia pentru perioada imediat următoare. Ce urmează Dacă procedura de convocare este aprobată, Congresul extraordinar ar putea decide atât formula de alegere a conducerii (cu candidați care își prezintă echipa și „viziunea” pentru partid), cât și eventuale sancțiuni politice interne legate de participarea la viitorul guvern. În acest moment, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „surse”, iar confirmările oficiale privind întâlnirile din culise lipsesc. [...]
Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri mută negocierile în zona „impact bugetar” , după ce premierul desemnat Adrian Veștea a indicat că documentele vor ajunge joi dimineață la Parlament , potrivit Digi24 . Veștea a transmis că programul este în „etapa finală de definitivare” și că fiecare măsură este evaluată prin prisma impactului asupra bugetului, astfel încât să fie respectate țintele asumate privind deficitul și să rezulte un plan „realist, aplicabil și sustenabil”. În aceeași logică, el a spus că echipa sa caută „echilibrul corect” între nevoile societății și posibilitățile bugetare ale statului. De ce contează: programul devine testul de credibilitate fiscală Dincolo de calendarul politic, accentul pus pe „impact bugetar” sugerează că pachetul de măsuri va fi construit cu constrângeri fiscale explicite, ceea ce poate limita spațiul pentru promisiuni costisitoare și poate împinge discuția către prioritizare: ce intră în program și ce rămâne în afara lui, tocmai pentru a nu deraia țintele de deficit. În acest context, depunerea documentelor la Parlament este un pas procedural care poate accelera clarificarea conținutului programului și a responsabilităților pe portofolii, odată cu publicarea listei de miniștri. Ce urmează Conform anunțului, programul de guvernare și lista Cabinetului ar urma să fie depuse joi, în prima parte a zilei, la Parlament. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre componența listei sau despre măsurile concrete din program, dincolo de criteriul de evaluare bugetară invocat de premierul desemnat. [...]
AUR ar putea înclina balanța la învestirea Guvernului Veștea , după ce deputatul Mohammad Murad a spus la Antena 3 că formațiunea are „53% șanse” să voteze noul Executiv, în condițiile în care UDMR a anunțat că nu va susține guvernul. Murad a afirmat miercuri seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că George Simion „nu este în țară” și că, pe tema voturilor pentru noul guvern, „nu negociază”, ci se află în faza în care „comunică” cu cei care „fac guvernul”. Deputatul a susținut că nu are „informații complete” și nici „informații sigure”, dar a transmis că „simte că ceva pozitiv se întâmplă” și că „mâine vom avea șansa să vedem răsăritul”. Condiția invocată: „măsuri concrete” și un program „pentru români” Întrebat dacă ar vota Guvernul Veștea „mâine”, Murad a răspuns că, „acum, nu”, motivând că nu a auzit „nimic concret” din partea premierului desemnat. El a relatat că a discutat cu Rareș Bogdan și a cerut ca viitoarea guvernare să vină cu „măsuri concrete” și să explice „exact cum vede viitoarea guvernare”. În același context, Murad a criticat direcția economică pe care o asociază cu Ilie Bolojan, invocând creșteri de taxe și un climat pe care îl descrie drept „colaps economic și psihic”. Ca exemplu, a spus că „nu e nimeni pe litoral”, pe care îl leagă de o criză de încredere. „Vom vota în bloc” și estimarea de „53%” Deputatul AUR a insistat că, dacă partidul decide să acorde voturile, acestea vor fi date „în bloc”, respingând ideea unor facțiuni interne. Întrebat explicit „în procente” ce șanse are Guvernul Veștea să fie votat de AUR, Murad a indicat „53%”, precizând că nu este un procent rezultat din discuții recente cu George Simion, cu care ar fi comunicat „foarte puțin” în ultimele aproximativ 12 ore. Ce urmează Din declarațiile lui Murad reiese că decizia AUR ar depinde de semnale rapide privind programul și măsurile viitorului guvern, în condițiile în care tabăra Veștea ar urmări un vot în Parlament „mâine sau până vineri”. Informațiile rămân însă la nivel de estimare și percepție personală, deputatul subliniind că nu are „detalii” și nici „informații complete” despre o eventuală înțelegere. [...]
