Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump susține relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei ca parte a unui posibil acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit agenției ruse TASS. Declarația a fost făcută joi, 26 februarie 2026, la Casa Albă, unde liderul american a afirmat că „i-ar plăcea” ridicarea sancțiunilor dacă acest lucru ar contribui la oprirea rapidă a conflictului. Trump a precizat că a discutat cu președintele rus Vladimir Putin și că ambii ar dori încheierea războiului „cât mai repede”.
Afirmațiile vin la doar câteva zile după marcarea a patru ani de la invazia rusă la scară largă și la scurt timp după întâlnirea trimisilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff cu negociatori ucraineni la Geneva, relatată de Al Jazeera. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că următoarea rundă de discuții ruso-ucrainene ar putea avea loc în martie, la Abu Dhabi.
Declarația lui Trump marchează o schimbare de ton. La începutul anului, el susținuse un proiect de lege care prevedea tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere energie rusească și prelungise sancțiunile existente pentru încă un an. De asemenea, Trezoreria americană a sancționat companii petroliere majore precum Rosneft și Lukoil. Totuși, planul de pace în 28 de puncte prezentat anterior Kievului includea posibilitatea ridicării etapizate a sancțiunilor, în funcție de progresele negocierilor.
Contextul economic este relevant: potrivit Reuters și altor surse internaționale, deficitul bugetar al Rusiei ar putea ajunge în 2026 la până la 4,4% din PIB, veniturile din petrol și gaze au scăzut semnificativ, iar banca de dezvoltare VEB anticipează o contracție economică de 0,8%. Inflația rămâne la aproximativ 6%, iar dobânda-cheie este de 16%.
Rămâne însă incert dacă relaxarea sancțiunilor va deveni realitate. Negocierile sunt blocate de divergențe teritoriale majore, în special privind Donbasul, iar criticii susțin că Moscova tergiversează discuțiile în timp ce își consolidează pozițiile pe front.
Recomandate
Viktor Orban propune un nou sistem european de securitate care să fie aprobat și de Rusia , susținând că doar un acord pan-european de anvergură ar putea pune „fundamentul păcii pentru următoarele decenii”, potrivit Știrile ProTV , care citează presa publică maghiară. Premierul ungar a pledat, la Budapesta, în cadrul conferinței președinților parlamentelor din Europa de Sud-Est, pentru crearea unui nou cadru de securitate european și pentru reluarea acordurilor de control al armamentelor, care să includă și Moscova. Conform relatării publicate de Hirado , Orban consideră că doar după stabilirea unui astfel de sistem poate fi discutat viitorul Ucrainei. În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, Orban susține că strategia majorității statelor europene – axată pe sprijin militar pentru Kiev – este greșită și că conflictul nu are o soluție militară. Potrivit poziției exprimate de liderul de la Budapesta, un acord amplu, care să ofere garanții tuturor statelor participante, ar trebui să includă Rusia ca parte a arhitecturii de securitate. Propunerea sa vine într-un moment în care relațiile dintre Budapesta și alte capitale europene sunt tensionate pe tema sprijinului acordat Ucrainei. Orban s-a poziționat în repetate rânduri împotriva sancțiunilor suplimentare și a livrărilor de armament, argumentând că acestea prelungesc conflictul. Declarațiile premierului ungar riscă să adâncească diviziunile din interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care majoritatea statelor membre susțin continuarea sprijinului pentru Kiev și menținerea presiunii asupra Moscovei. [...]
Mai mulți congresmeni americani au criticat atacul SUA asupra Iranului și l-au descris drept „acte de război neautorizate de Congres”, potrivit Știrile ProTV , care citează POLITICO . Reacțiile au venit după acțiunea militară desfășurată sâmbătă dimineață, înainte de zori, împotriva Teheranului, pe fondul dezbaterii din SUA privind limitele constituționale ale puterii președintelui de a angaja țara în operațiuni militare fără un vot al legislativului. Reprezentantul Thomas Massie , republican din Kentucky și critic frecvent al lui Donald Trump , a calificat atacurile, într-o postare pe rețelele de socializare, drept „acte de război neautorizate de Congres”. În același registru, senatorul Ruben Gallego a susținut că SUA pot sprijini „mișcarea democratică și poporul iranian” fără a trimite trupe „să moară”, conform relatării citate. Miza politică imediată este legată de o inițiativă legislativă care ar limita capacitatea președintelui de a decide unilateral acțiuni militare împotriva Iranului. Massie și reprezentantul Ro Khanna, democrat din California , intenționau să forțeze săptămâna următoare un vot pe o astfel de legislație, însă atacurile de sâmbătă dimineață au avut loc înainte ca demersul bipartizan să ajungă în plen. [...]
Premierul Danemarcei a convocat alegeri anticipate pe 24 martie , potrivit Euractiv , declanșând un scrutin cu câteva luni înainte de termenul-limită din octombrie 2026. Mette Frederiksen a făcut anunțul joi, în Parlamentul de la Copenhaga, printr-o intervenție descrisă drept „o remarcă de natură specială”, semnalul informal folosit atunci când un prim-ministru convoacă alegeri generale. Frederiksen a spus că va fi „o alegere importantă”, susținând că, în următorii patru ani, danezii și europenii trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe, să își redefinească relațiile cu Statele Unite , să se reînarmeze pentru a asigura pacea pe continent, să mențină Europa unită și să protejeze viitorul regatului. Contextul este una dintre cele mai mari crize de politică externă ale Danemarcei din ultimele decenii, după ce SUA au amenințat că vor prelua Groenlanda, teritoriu semiautonom din cadrul regatului danez. Publicația notează că Frederiksen a înregistrat o creștere modestă în sondaje după reluarea amenințărilor președintelui american Donald Trump privind Groenlanda și după demersurile diplomatice ulterioare, care au dus la trimiterea de trupe europene pe insulă, inclusiv din Germania și Franța. Analista politică Elisabet Svane , de la Politiken, a declarat pentru Euractiv că această criză i-a întărit imaginea de manager de criză, similar cu perioada pandemiei din 2020. Frederiksen, aflată la putere din 2019, conduce din 2022 o coaliție centristă rară, formată din social-democrații de centru-stânga, Moderates și liberalii de centru-dreapta, însă sondajele indică faptul că alianța ar putea pierde majoritatea în viitorul parlament; Euractiv amintește și că premierul a ieșit din linia social-democraților europeni prin apropierea de premierul italian Giorgia Meloni pe tema migrației. [...]
Robert De Niro a lansat un nou atac la adresa lui Donald Trump , susținând că președintele SUA „nu va pleca niciodată” și că americanii trebuie să îl îndepărteze, relatează Euronews . Declarațiile au fost făcute în timpul unei intervenții la postul de televiziune MS NOW, în emisiunea „The Best People”, moderată de Nicolle Wallace, în timp ce Trump prezenta raportul privind starea națiunii. Actorul, cunoscut pentru criticile sale constante la adresa liderului de la Casa Albă, a spus că nu se așteaptă ca acesta să respecte limita constituțională a mandatului. „Nu va pleca niciodată. Trebuie să-l facem să plece”, a afirmat actorul câștigător al premiului Oscar despre președintele SUA. Întrebat explicit dacă Trump va părăsi funcția în trei ani, conform Constituției, De Niro a insistat că acest lucru nu se va întâmpla și a îndemnat la mobilizare civică. Într-un moment descris ca emoționant, actorul a repetat apelul la „rezistență”, spunând că nu există o cale ușoară pentru a contracara actuala administrație. Euronews amintește că schimburile de replici dure dintre cei doi nu sunt noi: De Niro l-a numit anterior pe Trump „sadic” și „clovn”, iar Trump a susținut că actorul suferă de un „caz incurabil de sindrom de deranjament Trump”, formulare folosită frecvent pentru a respinge criticile politice. Declarațiile vin și pe fondul unor date dintr-un sondaj Reuters/Ipsos, potrivit căruia 61% dintre americani consideră că Trump a devenit imprevizibil odată cu înaintarea în vârstă , iar 79% sunt de acord că oficialii aleși din Washington sunt prea în vârstă pentru a reprezenta majoritatea populației. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle, a respins rezultatele, vorbind despre „narațiuni false și disperate”, în timp ce un alt sondaj, Washington Post/ABC News/Ipsos, indică o rată de aprobare de 39% pentru modul în care Trump își exercită atribuțiile. [...]
Discursul lui Donald Trump privind Starea Națiunii a fost marcat de tensiuni și momente simbolice puternice , într-o intervenție de 108 minute în fața Congresului, desfășurată pe 24 februarie 2026. Potrivit Axios , mesajul președintelui a accentuat contrastul dintre republicani și opoziția democrată, pe teme precum imigrația, taxele vamale și identitatea culturală. 1. Schimb dur de replici cu democrații Unul dintre cele mai tensionate momente a avut loc când Trump a cerut celor prezenți să se ridice dacă sunt de acord că „prima datorie a guvernului american este să protejeze cetățenii americani, nu imigranții ilegali”. O parte dintre democrați au rămas așezați, iar președintele le-a spus că „ar trebui să le fie rușine”. Mai mulți congresmeni democrați au protestat vocal, iar Rashida Tlaib și Ilhan Omar au părăsit sala la scurt timp. 2. Decorații acordate în timpul discursului Trump a oferit mai multe distincții chiar în timpul alocuțiunii. Printre acestea: Medalia Prezidențială a Libertății pentru portarul echipei de hochei a SUA, Connor Hellebuyck; Legiunea de Merit pentru un salvator din Garda de Coastă; două Medalii de Onoare ale Congresului pentru militari distinși. De asemenea, au fost acordate medalii Purple Heart unor membri ai Gărzii Naționale implicați într-un atac armat la Washington, în noiembrie 2025. 3. Apariția echipei masculine de hochei Campioana olimpică la hochei masculin a fost invitată în plen și a primit una dintre cele mai lungi ovații ale serii. Victoria din 2026 a fost prima medalie de aur obținută de echipa masculină după celebrul succes din 1980. 4. Protestul congresmanului Al Green Democratul Al Green a afișat un mesaj în care condamna rasismul, făcând referire la un videoclip controversat distribuit anterior pe rețeaua Truth Social, asociată lui Trump. Incidentul a dus la altercații verbale și la evacuarea sa din sală. 5. Critici la adresa Curții Supreme privind taxele vamale Președintele a criticat decizia Curții Supreme de a bloca mai multe taxe vamale impuse de administrația sa, calificând hotărârea drept „foarte nefericită”. Reacția din sală a fost mai reținută decât în alte momente, semnalând o anumită rezervă inclusiv în rândul republicanilor. Discursul a avut loc într-un context politic tensionat, cu absența mai multor membri ai Congresului și cu proteste din partea opoziției. Potrivit Axios, intervenția a reflectat strategia politică a președintelui de a consolida mesajele-cheie pentru anul electoral. [...]
Președintele american Donald Trump a rostit în fața Congresului un discurs de 108 minute, cel mai lung din istoria modernă a Statelor Unite , depășind inclusiv propriul record stabilit anul trecut. Intervenția a marcat revenirea sa la Casa Albă și a combinat mesaje economice, avertismente de politică externă și atacuri la adresa democraților, într-un context politic tensionat înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie 2026. Mesaj economic: tarifele, alternativa la impozitul pe venit Trump a susținut că tarifele vamale impuse de administrația sa au generat venituri substanțiale și ar putea „înlocui în mod substanțial” sistemul modern de impozitare pe venit. Declarația vine după ce Curtea Supremă a invalidat o parte din regimul tarifar anterior, decizie calificată de președinte drept „regretabilă”. El a promis că va folosi alternative legale pentru a menține taxele de import în vigoare și a afirmat că prețurile la energie și combustibil sunt în scădere. În același timp, liderul de la Casa Albă a cerut Congresului să adopte legea „Save America Act”, care ar impune prezentarea dovezii cetățeniei la înregistrarea pentru vot, susținând că măsura ar preveni frauda electorală. Iran, Ucraina și Venezuela Pe plan extern, Trump a avertizat că nu va permite Iranului să dezvolte arme nucleare și a afirmat că Teheranul construiește rachete capabile să ajungă în SUA. A spus că preferă soluția diplomatică, dar a subliniat că America „nu va ezita” în fața amenințărilor. Referitor la războiul din Ucraina, președintele a reiterat ideea că invazia Rusiei nu ar fi avut loc dacă el s-ar fi aflat la putere și a promis eforturi pentru încheierea conflictului. În același discurs, a prezentat Venezuela drept „noul prieten și partener” al SUA, după înlăturarea de la putere a lui Nicolás Maduro, și a vorbit despre eliberarea unor deținuți politici. Imigrație și ordine publică Trump a afirmat că frontiera SUA este „cea mai puternică și sigură din istorie” și că fluxul de fentanil a scăzut cu 56% într-un an. A lăudat mobilizarea Gărzii Naționale în orașe precum Memphis, New Orleans și Washington, invocând scăderea criminalității, deși datele arată că trendul descendent începuse anterior. Discursul a fost marcat și de momente tensionate. Congresmanul democrat Al Green a fost escortat din sală după un protest, iar peste 20 de democrați au boicotat intervenția, organizând un miting alternativ. Trump a acordat mai multe medalii în timpul discursului și a lansat noi critici la adresa opoziției. Intervenția, desfășurată sub tema „America la 250 de ani: Puternică, Prosperă și Respectată”, a avut un pronunțat caracter electoral, președintele încercând să consolideze sprijinul republican înaintea scrutinului din toamnă. [...]
