Știri
Știri din categoria Diverse
Taiwan spune că sancțiunile Chinei asupra unor producători europeni de armament au efect limitat asupra cooperării cu insula, potrivit Reuters.
Textul integral al materialului Reuters nu este disponibil în input (pagina returnează eroare 401/„Unauthorized”), astfel că nu pot reda în mod responsabil detalii precum numele companiilor vizate, tipul sancțiunilor, calendarul măsurilor sau eventuale reacții ale guvernelor/firmelor. Dacă furnizezi conținutul articolului (sau un extras lizibil), pot scrie imediat o știre completă, cu context și implicații economice/operaționale, strict pe baza informațiilor din sursă.
Recomandate
Invitarea AUR la consultările de la Cotroceni expune lipsa unei majorități și riscul unui premier „impus” fără acord politic , potrivit declarațiilor lui Petrișor Peiu , lider AUR, într-o intervenție la Digi24 . Peiu susține că președintele „nu are astăzi o majoritate” și că aceste consultări ar fi folosite pentru a justifica pașii următori în desemnarea premierului, în absența unei susțineri declarate în Parlament. În lectura AUR, consultările sunt „un semn de normalitate” tocmai pentru că ar fi fost dificil de justificat excluderea unui partid de la o rundă formală. Peiu afirmă însă că miza reală este că președintele nu vede o majoritate conturată „în jurul unui nume de premier”, ceea ce poate prelungi blocajul politic. Ce poziție spune AUR că va duce la Cotroceni Peiu afirmă că AUR nu va merge cu o propunere de premier, dar lasă deschisă posibilitatea unei nominalizări dacă președintele ar cere explicit acest lucru. „Îi vom spune excluziunile, nu-i vom spune ceea ce putem să facem și va rezulta din aceste negații, va rezulta ceea ce putem să facem.” Tot el spune că mesajul către președinte va fi centrat pe „ieșirea din criză pe cel mai scurt drum și mai puțin dureros”, fără a detalia în materialul citat ce măsuri concrete ar include această abordare. Linia roșie: majorități „la bucată” și un premier desemnat înaintea negocierilor Un punct central al intervenției este respingerea scenariului în care un partid ar încerca să-și construiască majoritatea prin atragerea de parlamentari „la bucată” din alte formațiuni. Peiu califică această practică drept „semn de anormalitate” și susține că astfel de majorități ar fi conjuncturale și instabile, nelegate de un program de guvernare sau de o înțelegere politică durabilă. În același registru, el face distincția între două abordări: partidele negociază înainte, agrează un nume de premier și principii de guvernare, apoi merg la președinte cu o majoritate transparentă; un partid obține mai întâi nominalizarea, apoi încearcă să impună „un fapt deja împlinit” celorlalți, ceea ce, în opinia sa, poate bloca orice înțelegere. Relația PSD–Nicușor Dan, în interpretarea AUR Peiu mai afirmă că PSD ar avea „o relație privilegiată” cu președintele Nicușor Dan, motivând că „până acum au cam vorbit aceeași limbă”. În același timp, el condiționează o eventuală colaborare PSD–AUR de existența unor discuții prealabile consultărilor, nu de o desemnare urmată de negocieri sub presiune. Materialul Digi24 menționează și reacții recente din PSD (Benea și Neacșu) privind ideea unei colaborări PSD–AUR; Peiu spune că a urmărit mesajele social-democraților și critică explicit varianta în care mandatul ar fi cerut pentru un nume (în discuție apare Sorin Grindeanu ), urmând ca majoritatea să fie „rezolvată” ulterior. În lipsa unor detalii suplimentare în textul disponibil despre calendarul exact și rezultatul consultărilor, rămâne de urmărit dacă partidele vor veni cu o majoritate declarată și un nume agreat sau dacă desemnarea va fi făcută în condiții de susținere incertă, cu risc de prelungire a impasului politic. [...]
Volodimir Zelenski spune că alegerile nu pot fi organizate cât timp războiul continuă , invocând blocaje legale și logistice, dar mai ales riscuri de securitate, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor interne despre oportunitatea unui scrutin în Ucraina în timpul ostilităților. Într-un interviu pentru CBS, Zelenski afirmă că ar fi „gata să organizeze alegeri chiar mâine”, însă consideră imposibilă desfășurarea lor în condiții de război, din cauza constrângerilor din Constituție și legislația electorală, dar și a situației de securitate. El leagă direct fezabilitatea alegerilor de funcționarea normală a societății, inclusiv de posibilitatea copiilor de a merge la școală. Problemele invocate: diaspora, teritoriile ocupate și controlul votului Președintele ucrainean indică dificultăți majore legate de votul în străinătate și în teritoriile ocupate temporar. Zelenski spune că aproximativ 9 milioane de ucraineni se află în afara țării și amintește că, în mod obișnuit, circa 500.000 de cetățeni votează în străinătate. În ceea ce privește zonele ocupate, el ridică problema controlului procesului electoral în prezența trupelor ruse, punând sub semnul întrebării cine ar putea garanta corectitudinea votului. Legătura cu încetarea focului și disputa politică internă Zelenski reamintește că Ucraina a propus în repetate rânduri un regim de încetare a focului care ar putea fi folosit pentru pregătirea alegerilor și ca pas spre dezescaladare, însă susține că Rusia respinge aceste propuneri. În același context, el critică ideea promovării alegerilor de către unele voci din eșaloanele înalte, menționând că a considerat o astfel de poziție o greșeală și sugerând că miza ar fi politică, nu una legată de prioritățile populației în război. „Consider că este o greșeală. În timpul războiului, pacea este obiectivul numărul unu, politica nu este nici măcar numărul doi.” Potrivit Digi24, informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda , care citează interviul acordat CBS. [...]
PNL exclude refacerea coaliției cu PSD și își menține propunerea de premier , ceea ce prelungește incertitudinea negocierilor pentru formarea unui guvern și blochează, deocamdată, o formulă „fără linii roșii” sugerată din zona social-democrată, potrivit Digi24 . Într-o conferință de presă comună la Strasbourg, mai mulți europarlamentari PNL au respins ideea lansată de europarlamentarul PSD Victor Negrescu , care a spus că o guvernare alături de PNL și USR ar fi „în continuare posibilă” dacă aceste partide ar renunța la unele „linii roșii”. Liberalii spun că nu văd o colaborare cu PSD și că vor merge mai departe la Cotroceni cu propunerea Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Poziția PNL: „Nu vom vota niciun guvern din care să facă parte PSD” Europarlamentarul Daniel Buda a afirmat că PNL are o decizie în forurile de conducere: nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca premier, fără „nicio altă decizie” în acest moment. Tot el a respins scenariul unui premier independent susținut de PNL, dar cu miniștri PSD sau „cu conexiuni la PSD”. Mesajul politic: PSD, descris drept „agresor”, iar PNL–USR–UDMR drept „victimă” Gheorghe Falcă a argumentat că, în logica sa, „agresorul” ar trebui să își schimbe poziția, nu „victima”, referindu-se la partidele aflate la guvernare (PNL, USR și UDMR). În aceeași intervenție, Falcă a susținut că PSD ar fi contribuit la demiterea unui „guvern legitim” printr-o alianță cu AUR și că, de patru luni, nu s-ar fi reușit formarea unui nou guvern, deși „majoritatea” care a dat jos guvernul ar trebui să își asume această responsabilitate. Replica cea mai dură: comparația cu războiul din Ucraina Siegfried Mureșan a respins „politicos” invitația unor colegi PSD de a reveni într-o alianță, folosind o comparație cu agresiunea Rusiei asupra Ucrainei: „Refuzăm politicos această invitaţie, este ca şi cum, după ce a invadat ilegal şi ilegitim Ucraina, Vladimir Putin l-ar invita pe preşedintele Zelenski să i se alăture pentru a fi agresat în continuare.” Mureșan a concluzionat că PNL „lucrează la propriul viitor”, iar participarea într-o coaliție de guvernare alături de PSD „nu este parte a planurilor” nici acum, nici pe viitor. La rândul său, Victor Negrescu a reiterat că o guvernare PSD–PNL–USR ar fi posibilă dacă se renunță la „liniile roșii”, însă, întrebat dacă PSD ar renunța la propriile condiții și ar susține un premier propus de liberali, „a evitat un răspuns tranșant”, mai notează publicația. [...]
PNL își consolidează grupul parlamentar prin noi transferuri din zona SOS România , după ce deputata Andreea-Petronela Cîmpianu a notificat oficial Camera Deputaților că trece la liberali, potrivit Digi24 . Cîmpianu, aleasă în Circumscripția electorală nr. 43 (pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării), a transmis o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, în care precizează că, începând cu 14 septembrie, își va continua activitatea ca deputat al grupului parlamentar PNL. Informația este atribuită de Digi24 agenției News.ro. Deputata anunțase la finalul lunii iunie demisia din partidul S.O.S România, iar trecerea la PNL vine pe fondul mai multor mutări similare menționate de aceeași sursă. Context: transferuri repetate către PNL Înaintea acestei mutări, au mai trecut la PNL, conform Digi24: senatorii Dorin Petrea și Ștefan Borțun , care au activat la grupurile SOS și PACE; Adrian Peiu , fost senator ales pe listele SOS România. La nivel intern, Ilie Bolojan a decis numiri în organizațiile locale: Dorin Petrea a fost pus la șefia Organizației Municipale PNL Brăila, iar Adrian Peiu a fost desemnat lider interimar al filialei PNL Ialomița. [...]
Australia ar putea explora o apropiere de UE , dar, în practică, miza imediată rămâne punerea în aplicare a acordului comercial UE–Australia, semnat recent și încă neratificat, potrivit Digi24 . Discuția apare pe fondul repoziționărilor comerciale generate de politica tarifară a SUA și al precedentului creat de invitația lansată Canadei pentru un statut de „membru asociat” al Uniunii Europene. Ideea este ridicată de The Sydney Morning Herald , care leagă întrebarea „Ar putea Australia să adere la UE?” de evoluțiile din jurul Canadei: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , i-a propus Canadei să devină primul stat „membru asociat” al UE, iar premierul canadian Mark Carney a asistat la discursul despre „starea Uniunii” și urma să se adreseze Parlamentului European, la Strasbourg. În analiza citată, ziarul australian pornește de la argumentele economistului Warwick McKibbin, consultat în contextul tarifelor promovate de Donald Trump. McKibbin admite existența unor „pagube”, dar susține că impactul nu ar fi „catastrofal”, deoarece ponderea SUA în comerțul mondial ar fi de 15%, iar restul ar urma să se reorganizeze „în jurul” Statelor Unite. Publicația notează că, în acest cadru, Canada – descrisă drept „victima unei ostilități comerciale brutale” – s-a apropiat de Uniunea Europeană, iar Mark Carney ar construi „un viitor postamerican” pentru țara sa. Ce spune guvernul australian și unde se oprește, deocamdată, discuția Ministrul australian al Comerțului, Don Farrell, afirmă că Australia „împărtășește aceeași viziune” și că urmărește „cu mare interes” inițiativele lui Carney. El se declară deschis „tuturor posibilităților” privind eventuale acorduri cu UE și plasează discuția într-o logică de politică economică: o competiție între „protecționiști” și „liber-schimbiști”, în care prosperitatea Australiei din ultimele decenii ar fi fost susținută de deschiderea către comerț. De ce contează: acordul de liber-schimb UE–Australia, testul operațional Dincolo de speculația despre un statut similar cu cel propus Canadei, elementul concret este acordul de liber-schimb UE–Australia, semnat la sfârșitul lunii martie, după opt ani de negocieri, în ideea reducerii dependenței Australiei față de SUA și China. Potrivit aceleiași surse, acordul este atât de recent încât nu a fost ratificat, iar înainte de a discuta noi formule de cooperare cu UE, Australia ar trebui să îl pună în aplicare. Concluzia The Sydney Morning Herald, redată de Digi24, este că Australia rămâne, în acest moment, departe de un statut de „membru asociat” al Uniunii Europene, similar celui oferit Canadei. [...]
Porturile militare de la Marea Neagră și Dunăre intră în linie pentru sisteme antidronă capabile să detecteze și să neutralizeze inclusiv drone marine , aflate acum în teste la Constanța și programate să devină operaționale până la finalul anului, potrivit Digi24 . Sistemele sunt în probe în această perioadă și, odată operaționale, vor fi folosite pentru apărarea portului militar Constanța și a Portului Constanța , dar și pentru protecția porturilor militare din Mangalia, Tulcea și Brăila. Ce se schimbă operațional în porturi Conform informațiilor din material, echipamentele vor acoperi trei zone: spațiul aerian, suprafața apei și zona submersă. Capacitățile menționate includ identificarea, clasificarea și neutralizarea dronelor, atât aeriene, cât și marine. Achiziția ar fi durat „câteva luni”, iar instalarea în porturile vizate urmează să aibă loc în perioada următoare. De ce contează: protecția infrastructurii militare pe flancul estic Publicația notează că, după intrarea în operare, aceste sisteme ar urma să apere zona portuară de pe flancul estic al NATO și, implicit, sud-estul României. În practică, miza este creșterea capacității de reacție și protecție pentru infrastructura portuară militară, într-un context în care amenințările cu drone au devenit recurente în regiune. [...]
