Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite iau în calcul ridicarea sancțiunilor pentru petrolul iranian aflat în tranzit, potrivit Mediafax. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, a declarat că ar fi vorba despre aproximativ 140 de milioane de barili de petrol iranian „aflat pe apă”, echivalentul a 10–14 zile de aprovizionare, măsură care ar putea limita direcționarea exclusivă a acestor volume către China.
Bessent a spus, conform Associated Press, că ridicarea sancțiunilor ar putea avea loc „în zilele următoare” și că administrația americană ar urmări să mențină prețul petrolului la un nivel mai scăzut pe termen scurt, în timp ce își continuă campania. „În zilele următoare, este posibil să ridicăm sancțiunile pentru petrolul iranian aflat pe apă. Este vorba de aproximativ 140 de milioane de barili. În esență, vom folosi barilii iranieni împotriva iranienilor pentru a menține prețul scăzut în următoarele 10 sau 14 zile, în timp ce continuăm această campanie”, a afirmat oficialul.
Săptămâna trecută, SUA au acordat o derogare de 30 de zile pentru folosirea petrolului rusesc aflat pe mare, iar Bessent a susținut că măsura a fost una limitată, aplicată doar petrolului deja în tranzit și fără beneficii financiare semnificative pentru guvernul rus. Contextul este o creștere rapidă a cotațiilor: Brent a depășit 119 dolari pe baril, în urcare cu 5,6% într-o zi, iar West Texas Intermediate a ajuns la 96,39 dolari pe baril; înainte de începerea războiului din Orient, prețul era în jur de 70 de dolari pe baril.
Recomandate
SUA încearcă să reducă riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz prin presiune diplomatică asupra Chinei , după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a cerut Beijingului să intervină pe lângă Iran pentru redeschiderea rutei maritime, potrivit Digi24 . Miza este una economică: Ormuz este o cale navigabilă strategică pentru transportul de petrol, iar orice restricție menține presiune pe prețurile energiei și pe costurile de transport. Bessent a spus că subiectul va fi discutat săptămâna viitoare, la întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată la Beijing în 14-15 mai. Într-un interviu pentru Fox News, oficialul american a cerut Chinei „să-și intensifice acțiunile diplomatice” pentru a-i determina pe iranieni „să deschidă strâmtoarea”, conform Agerpres, citată de Digi24. De ce contează: presiunea pe petrol și pe lanțurile de aprovizionare Bessent a susținut că o nouă operațiune a Marinei SUA de ghidare a transporturilor maritime prin această rută „va reduce prețurile petrolului” și a descris scumpirea combustibililor drept o „anomalie temporară”, care s-ar putea încheia „în câteva săptămâni sau luni”. Totodată, el a afirmat că piața petrolului va fi „bine aprovizionată”, recunoscând însă că scumpirea bruscă afectează consumatorii americani. Ce cere Washingtonul Beijingului Potrivit declarațiilor lui Bessent, argumentul central al SUA este legat de relația comercială China–Iran: Beijingul ar cumpăra 90% din exporturile de petrol ale Iranului, ceea ce, în viziunea oficialului american, înseamnă că „finanțează cel mai mare stat sponsor al terorismului”. În acest context, Bessent a cerut Chinei: să se alăture SUA „în această operațiune internațională” pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz (fără a detalia ce măsuri ar trebui să ia Beijingul); împreună cu Rusia, să înceteze blocarea inițiativelor la ONU, inclusiv a unei rezoluții care ar încuraja măsuri pentru protejarea transportului maritim comercial prin Ormuz. Context: discuțiile Trump–Xi și „armistițiul comercial” Bessent a mai spus că Trump și Xi au discutat deja despre situația din Iran și că vor face schimb de opinii pe tema Ormuz la summitul din 14-15 mai. El a legat stabilitatea relației SUA–China de armistițiul comercial convenit în octombrie anul trecut, la Busan (Coreea de Sud). În același timp, oficialul american a afirmat că SUA ar deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz prin blocada impusă transporturilor maritime iraniene. [...]
Parlamentul Ucrainei pregătește o strategie națională de securitate biologică, chimică și nucleară , pe fondul riscului ca Rusia să recurgă la arme de distrugere în masă, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: stabilirea unor proceduri și responsabilități instituționale pentru scenarii de criză, inclusiv o posibilă utilizare a armelor nucleare. Roman Kostenko , secretarul comitetului de apărare din Rada Supremă , a spus într-un interviu pentru postul NTA că Ucraina trebuie să ridice „la cel mai înalt nivel” gradul de pregătire, în condițiile în care se confruntă cu „cel mai mare arsenal de arme de distrugere în masă”. Ce se discută în Rada Supremă și de ce contează Strategia analizată vizează securitatea biologică, chimică și nucleară, într-un context în care, potrivit lui Kostenko, Ucraina și-a pierdut în timp o parte din capacitățile și măsurile de siguranță din aceste domenii. Deputatul a comparat situația cu abordarea unor state din NATO, despre care afirmă că au strategii și cadre de acțiune mai bine definite. În acest cadru, parlamentarul cere o „revizuire urgentă” care să definească rolurile instituțiilor-cheie în gestionarea amenințărilor de acest tip. Doctrina nucleară a Rusiei, un factor de presiune Un element care alimentează îngrijorarea este modificarea doctrinei nucleare a Rusiei în 2024, despre care Kostenko afirmă că ar extinde circumstanțele în care Moscova ar putea folosi arme nucleare, inclusiv preventiv, dacă există percepția unui atac iminent. „Dacă rușii consideră pur și simplu că cineva ar putea să-i atace, pot să le folosească preventiv. Practic, și-au dat mână liberă pentru a folosi armele nucleare. Ucraina trebuie să fie pregătită pentru acest scenariu. Toate serviciile trebuie să fie pregătite.” Cine ar urma să fie implicat și ce urmează Kostenko spune că strategia trebuie să stabilească explicit responsabilitățile instituțiilor implicate, menționând Ministerul Apărării, DSNS (serviciul ucrainean pentru situații de urgență) și Ministerul Afacerilor Interne. „Trebuie să anticipăm totul și să fim pregătiți pentru orice, pentru că știm cu cine luptăm.” În paralel, materialul amintește că Vladimir Putin a transmis în februarie un mesaj de intimidare nucleară la adresa Ucrainei și a Occidentului, într-un discurs ținut la Serviciul Federal de Securitate (FSB), la împlinirea a patru ani de la declanșarea războiului la scară largă. În forma prezentată, strategia este „analizată” de Rada Supremă, iar publicația notează că parlamentul „urmează să discute” documentul, fără a indica un calendar sau o dată pentru adoptare. [...]
Donald Trump a amenințat că Iranul va fi „șters de pe fața Pământului” dacă vase americane sunt atacate în Strâmtoarea Hormuz , pe fondul escaladării tensiunilor maritime și al menținerii unei blocade americane asupra Iranului, potrivit The Jerusalem Post . Declarația a fost făcută într-un interviu la FOX News, în care Trump a susținut că SUA au „mai multe arme și muniție” și „cel mai bun echipament”, invocând inclusiv rețeaua de baze americane din lume și capacitatea de a folosi rapid resursele militare „dacă va fi nevoie”. Contextul operațional: atacuri și interceptări în regiune Comentariile lui Trump au venit la scurt timp după ce mai multe rachete ar fi fost lansate din Iran către Emiratele Arabe Unite. În același interval, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) , amiralul Brad Cooper, a declarat că SUA au distrus șase ambarcațiuni mici iraniene și au interceptat rachete de croazieră și drone lansate de Teheran. Cooper a spus că a „sfătuit ferm” forțele iraniene să stea departe de activele militare americane în timpul operațiunii și a adăugat că blocada SUA asupra Iranului — care împiedică navele să ajungă în Iran sau să plece din apele/teritoriul iranian — rămâne în vigoare și „depășește așteptările”. Incidentul cu nava sud-coreeană și presiunea pentru coaliție Tot luni, o navă sud-coreeană care naviga în apropierea Strâmtorii Hormuz a fost atacată, potrivit publicației sud-coreene Chosun Daily, care citează un oficial guvernamental. Trump a confirmat în interviu că a existat un atac, dar a insistat că nu au fost raportate alte pagube în strâmtoare. În același context, Trump a spus că Coreea de Sud ar trebui să se alăture eforturilor SUA de protejare a traficului maritim în apropierea Iranului și a indicat că secretarul Apărării, Pete Hegseth, va susține marți o conferință de presă împreună cu șeful Statului Major Interarme, Dan Caine. Dispută pe informații: Iranul revendică lovirea unei nave americane, SUA neagă Agenția Fars News, afiliată Gardienilor Revoluției (IRGC), a susținut că două rachete ar fi lovit o fregată americană în apropierea portului Jask, la intrarea sudică în strâmtoare, forțând-o să se întoarcă. Un oficial american a declarat ulterior pentru The Jerusalem Post că afirmația IRGC este falsă, iar CENTCOM a precizat că două nave sub pavilion american au tranzitat cu succes Strâmtoarea Hormuz luni — lucru negat de IRGC. Publicația notează că, în ultimele luni, Iranul a revendicat în mod repetat lovirea unor nave militare americane din regiune, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln, la începutul lunii martie. [...]
Ucraina și Slovacia pregătesc o reuniune comună de guvern la final de iunie , un pas care poate debloca proiecte bilaterale cu efect direct în conectivitatea regională, inclusiv pe transport, după o perioadă de tensiuni între Kiev și Bratislava, potrivit Digi24 . Întâlnirea dintre premierul slovac Robert Fico și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut loc la Erevan, în marja summitului Comunității Politice Europene (CPE). Cei doi au convenit să pregătească o reuniune comună a guvernelor de la Kiev și Bratislava, menită să consolideze relațiile bilaterale și sprijinul Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Robert Fico a spus, într-un comunicat preluat de EFE, potrivit Agerpres, că reuniunea comună ar urma să aibă loc „la sfârșitul lunii iunie”, fie la Bratislava, fie la Kiev. Premierul slovac a susținut că formatul ar trebui să producă „rezultate concrete”, dând ca exemplu crearea de legături de transport între cele două țări. Zelenski a transmis, într-un mesaj pe rețeaua X, că Slovacia sprijină Ucraina în procesul de aderare la UE și este pregătită să o asiste „pe acest drum”. Înaintea întâlnirii de la Erevan, cei doi au avut și o discuție telefonică, după care Fico a confirmat sprijinul pentru aspirațiile Ucrainei de aderare la Uniune. Contextul tensiunilor: conducta Drujba și acuzațiile de „șantaj politic” Relațiile dintre Ucraina și Slovacia (și, separat, Ungaria) s-au deteriorat suplimentar de la sfârșitul lunii ianuarie, după oprirea tranzitului petrolului rusesc prin conducta Drujba pe teritoriul Ucrainei, în urma unui atac cu drone al Rusiei. În acest context, Zelenski a invocat durata reparațiilor, în timp ce Viktor Orban și Robert Fico au acuzat Ucraina că ar fi tergiversat lucrările, descriind situația drept o formă de presiune politică, pe fondul disputelor legate de sprijinul pentru Ucraina și de perspectiva aderării la UE. Potrivit informațiilor citate, după ce Orban a pierdut alegerile din 12 aprilie, Ucraina a finalizat reparațiile, iar Zelenski a anunțat pe 21 aprilie repunerea conductei în funcțiune. Ce urmează Dacă reuniunea comună de guvern va avea loc la final de iunie, aceasta ar putea deveni primul cadru formal pentru relansarea cooperării practice dintre cele două state, cu accent pe proiecte de transport și pe coordonarea politică legată de parcursul european al Ucrainei. În acest stadiu, sursa nu oferă detalii despre agenda exactă sau despre proiecte concrete deja agreate. [...]
Pentagonul a relaxat regulile de angajament în Strâmtoarea Ormuz , permițând lovirea rapidă a unor ținte iraniene considerate „amenințări imediate” pentru navele comerciale , într-o mișcare care poate schimba riscul operațional pentru transportul maritim printr-un coridor-cheie al comerțului global cu energie, potrivit Mediafax . Decizia vizează forțele americane din Orientul Mijlociu și le autorizează să atace ținte care reprezintă o „amenințare imediată” pentru navele care tranzitează strâmtoarea, a relatat jurnalistul Axios Barak Ravid, citând un oficial american de rang înalt. Permisiunea se aplică, conform aceleiași relatări, ambarcațiunilor rapide ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și lansatoarelor de rachete iraniene. Ce se schimbă pentru tranzitul comercial Strâmtoarea Ormuz este blocată de la începutul operațiunii militare americane și israeliene împotriva Iranului, în februarie. Pe 3 mai, președintele SUA Donald Trump a anunțat Operațiunea „Proiectul Libertate” în strâmtoare, programată să înceapă pe 4 mai, cu obiectivul de a îndepărta navele blocate de la începutul blocadei. În ziua începerii operațiunii, IRGC a refuzat accesul navelor de război americane și israeliene, mai notează materialul. Primele nave sub pavilion SUA au ieșit din Golf, cu sprijin militar Două nave comerciale sub pavilion american au ieșit luni din Golf prin Strâmtoarea Ormuz cu asistența Marinei SUA, potrivit unui comunicat al CENTCOM . Acestea au fost primele două nave care au tranzitat strâmtoarea de când armata americană a lansat „Proiectul Libertate” pentru a „ghida” navele luni dimineață. CENTCOM a mai transmis că distrugătoare ale Marinei SUA cu rachete ghidate au tranzitat din Marea Arabiei prin Strâmtoarea Ormuz și operează în prezent în Golf. Un oficial american citat în articol susține că cele două nave nu au fost escortate, ci au navigat printr-o zonă defensivă desemnată și că iranienii nu au tras asupra navelor. Mesaje contradictorii și risc de escaladare Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat pentru Fox News că SUA „deschid” strâmtoarea și că armata americană are „control absolut” asupra căii navigabile, dar va trage „doar atunci când va fi atacată” de iranieni. De partea cealaltă, forțele armate iraniene au avertizat, într-un comunicat, că „acțiunile agresive ale SUA nu vor face decât să complice situația actuală” și să pună în pericol securitatea navelor din Golf, cerând navelor comerciale și petrolierelor să evite trecerea fără coordonare cu armata iraniană. Agenția de știri iraniană Fars, afiliată IRGC, a susținut că două rachete iraniene au lovit luni o navă a marinei americane care încerca să traverseze strâmtoarea; după ce CENTCOM a negat, IRGC a afirmat că a tras „focuri de avertisment” în direcția navei americane. [...]
Atacurile rusești cu drone asupra porturilor ucrainene s-au intensificat puternic în 2026, crescând riscul de blocaje logistice și presiunea pe exporturile care aduc valută economiei Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează o relatare Reuters. Kievul afirmă că Rusia a folosit peste 800 de drone în atacurile din primele patru luni ale anului 2026, de peste 10 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, vizând infrastructura portuară ucraineană. Miza economică: porturile din Odesa, esențiale pentru exporturi Menținerea deschisă a porturilor maritime din regiunea sudică Odesa este prezentată drept un obiectiv critic pentru Ucraina în timpul războiului, întrucât exporturile – în principal de cereale – sunt importante pentru veniturile în valută forte. În pofida atacurilor, ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksii Kuleba , a declarat că de la începutul anului au fost procesate în porturile ucrainene peste 30 de milioane de tone de mărfuri. Impact operațional: atacuri aproape zilnice și pagube acumulate Regiunea sudică a Ucrainei a fost ținta aproape zilnică a atacurilor rusești în ultimele luni, oficialii raportând cu regularitate „daune aduse infrastructurii și depozitelor portuare”. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022 , atacurile rusești au deteriorat sau distrus parțial peste 900 de instalații portuare, inclusiv 177 de nave civile, potrivit declarațiilor lui Kuleba pe Telegram. [...]
