Știri
Știri din categoria Externe

Statele Unite iau în calcul ridicarea sancțiunilor pentru petrolul iranian aflat în tranzit, potrivit Mediafax. Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, a declarat că ar fi vorba despre aproximativ 140 de milioane de barili de petrol iranian „aflat pe apă”, echivalentul a 10–14 zile de aprovizionare, măsură care ar putea limita direcționarea exclusivă a acestor volume către China.
Bessent a spus, conform Associated Press, că ridicarea sancțiunilor ar putea avea loc „în zilele următoare” și că administrația americană ar urmări să mențină prețul petrolului la un nivel mai scăzut pe termen scurt, în timp ce își continuă campania. „În zilele următoare, este posibil să ridicăm sancțiunile pentru petrolul iranian aflat pe apă. Este vorba de aproximativ 140 de milioane de barili. În esență, vom folosi barilii iranieni împotriva iranienilor pentru a menține prețul scăzut în următoarele 10 sau 14 zile, în timp ce continuăm această campanie”, a afirmat oficialul.
Săptămâna trecută, SUA au acordat o derogare de 30 de zile pentru folosirea petrolului rusesc aflat pe mare, iar Bessent a susținut că măsura a fost una limitată, aplicată doar petrolului deja în tranzit și fără beneficii financiare semnificative pentru guvernul rus. Contextul este o creștere rapidă a cotațiilor: Brent a depășit 119 dolari pe baril, în urcare cu 5,6% într-o zi, iar West Texas Intermediate a ajuns la 96,39 dolari pe baril; înainte de începerea războiului din Orient, prețul era în jur de 70 de dolari pe baril.
Recomandate

Benjamin Netanyahu a cerut menținerea relației cu SUA , după ce administrația americană a transmis public critici la adresa Israelului, un semnal cu potențial de a complica coordonarea politică și de securitate dintre cei doi aliați, potrivit Al Jazeera . Premierul israelian a insistat asupra „păstrării” relației cu Washingtonul, în contextul în care vicepreședintele SUA, JD Vance , criticase anterior Israelul pentru acțiunile sale în Liban. În același timp, Vance a mustrat membri ai cabinetului israelian pentru criticile lor la adresa „înțelegerii lui Trump”, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre conținutul acordului sau despre natura exactă a criticilor. Mesajul lui Netanyahu indică o preocupare de a limita deteriorarea relației bilaterale într-un moment în care tensiunile politice sunt exprimate deschis, iar diferențele de poziție dintre Washington și Ierusalim devin mai vizibile în spațiul public. [...]

Atacul cu drone asupra a două nave civile în Marea Neagră ridică riscurile operaționale pentru transportul maritim comercial , după ce un marinar a murit și alți doi au fost răniți, potrivit Digi24 , care citează un anunț al vicepremierului ucrainean Oleksii Kuleba . Oficialul ucrainean, viceprim-ministru pentru Reconstrucția Ucrainei și ministru al Dezvoltării, a transmis că Rusia ar fi atacat cu drone două nave aflate în Marea Neagră. Conform informațiilor prezentate, un membru al echipajului a fost ucis, iar alți doi au fost răniți. Incidentul vine într-un context în care securitatea navigației în zonă rămâne fragilă, iar orice escaladare poate afecta fluxurile de transport și costurile asociate (asigurări, rute ocolitoare, timpi de tranzit). În materialul Digi24 nu sunt oferite detalii despre identitatea navelor, încărcătură sau ruta exactă, iar informațiile sunt atribuite părții ucrainene. Ca element de context, o relatare separată a publicației Adevărul (care citează Ukrainska Pravda ) menționează că ar fi fost vizate nave sub pavilion Panama și St. Kitts și Nevis și că navele și-ar fi reluat tranzitul, însă aceste detalii nu apar în textul Digi24. [...]

Condamnarea unui român la 15 ani în Rusia pentru „spionaj” indică o înăsprire a riscurilor legale pentru străinii acuzați de colaborare cu Ucraina , într-un context în care serviciile ruse transmit public mesaje de descurajare și amenință cu urmăriri penale, potrivit Adevărul . Adrian-David Cherciu, născut în 2002, a fost condamnat la 15 ani de închisoare într-o colonie penitenciară cu regim strict, după ce Tribunalul Regional Krasnodar l-a găsit vinovat de spionaj în favoarea Ucrainei. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat că sentința a intrat în vigoare, informația fiind relatată de Interfax . „Verdictul de vinovăţie al Tribunalului Regional Krasnodar împotriva cetăţeanului român Chercio D.A., născut în 2002, pentru activităţi de informaţii pentru serviciile speciale ucrainene a intrat în vigoare.” Ce susțin autoritățile ruse că ar fi făcut Potrivit versiunii prezentate de autoritățile ruse, românul ar fi transmis „serviciilor speciale ucrainene” informații despre amplasarea sistemelor de apărare antiaeriană din orașul Soci. FSB afirmă că aceste informații ar fi fost colectate și transmise în august 2024, în timp ce acesta se afla în regiunea Krasnodar. Cronologia cazului: reținerea la Soci și acuzațiile FSB a anunțat în aprilie 2025 reținerea lui Adrian-David Kerch la Soci, acuzându-l că a desfășurat activități de informații în favoarea Ucrainei. În relatarea din sursă este menționat și un comunicat citat atunci de agenția rusă TASS, potrivit căruia românul ar fi acționat la instrucțiunile serviciilor speciale ucrainene și ar fi transmis informații privind amplasarea unor instalații de apărare aeriană din Soci. Autoritățile ruse au mai susținut că, în schimbul acestor informații, partea ucraineană i-ar fi promis sprijin pentru a părăsi Rusia „în siguranță” și pentru a se alătura unei unități de voluntari ucraineni care luptă împotriva forțelor ruse. Mesajul FSB: avertisment public și efect de descurajare În comunicatul citat de Interfax , FSB afirmă că serviciile speciale ucrainene ar continua să încerce să recruteze cetățeni străini pentru activități care ar putea afecta interesele Rusiei și avertizează că persoanele care oferă sprijin Ucrainei vor fi identificate și trase la răspundere penală. (FSB: site oficial .) Din informațiile disponibile în material nu reiese poziția autorităților române sau existența unor reacții oficiale la acest caz. Pentru context, Adevărul a relatat anterior despre un român acuzat de spionaj în favoarea Ucrainei, într-un material separat: „condamnat pentru spionaj” . [...]

Belarusul își extinde infrastructura de producție militară pentru a alimenta efortul de război al Rusiei , iar asta poate face tot mai dificil pentru regimul Lukașenko să evite o implicare directă în conflictul din Ucraina, potrivit Digi24 , care citează declarațiile unui reprezentant al ONG-ului BelPol. Afirmațiile îi aparțin lui Vladimir Jigar , reprezentant al BelPol, o organizație care monitorizează abuzurile regimului de la Minsk. El a vorbit la o masă rotundă organizată la Kiev, dedicată militarizării Belarusului și riscurilor pentru securitatea Ucrainei, potrivit publicației The Odessa Journal. Producție militară pentru Rusia: „peste 500 de întreprinderi” și investiții noi Jigar susține că în Belarus funcționează în prezent peste 500 de întreprinderi implicate în producția unei game largi de produse militare destinate Rusiei, într-un proces de militarizare „susținut financiar de Moscova”. În același context, el afirmă că unele instalații industriale sunt construite de la zero pentru a răspunde nevoilor de apărare ale Rusiei, iar producția ar fi transferată ulterior direct în Rusia și folosită în operațiuni militare. Exemplul invocat: o fabrică de muniție „cu ciclu complet”, programată să pornească până la finalul anului Ca exemplu, reprezentantul BelPol a indicat o nouă fabrică de muniție „cu ciclu complet”, care ar urma să înceapă activitatea în districtul Slutsk până la sfârșitul anului. Potrivit lui Jigar, unitatea ar urma să producă obuze de artilerie și rachete de artilerie de calibre de 122 mm și 152 mm, cu o producție totală de aproximativ 240.000 de unități pe an, într-un program de lucru în două schimburi. El a adăugat că fabrica este construită pe locul unor foste depozite militare distruse în 1996 și că ar urma să producă anual 120.000 de obuze și 120.000 de rachete, afirmând că „este evident” că munițiile vor fi furnizate Rusiei. De ce contează: integrarea industrială crește dependența și reduce spațiul de manevră al Minskului În evaluarea lui Jigar, militarizarea Belarusului se accelerează, iar baza industrială îndeplinește tot mai mult comenzi rusești din domeniul apărării, inclusiv pentru muniție, sisteme de drone și reparații de echipamente militare. BelPol este prezentată ca o asociație independentă formată din foști angajați ai serviciilor de securitate, axată pe investigații și drepturile omului. Informațiile din articol se bazează pe declarațiile acestui reprezentant, fără a fi prezentate verificări independente ale datelor invocate. [...]

Noile celule clandestine atribuite Gardienilor Revoluției riscă să complice relațiile Irakului cu statele din Golf și să crească presiunea SUA asupra Bagdadului , potrivit unei investigații Reuters . Opt surse irakiene au declarat agenției că Iranul ar fi creat în Irak grupuri mici, care raportează direct către Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) , ocolind rețelele consacrate de miliții pentru a reduce riscul de detectare și a păstra „negarea plauzibilă”. Potrivit a trei dintre surse, ar fi fost formate „trei sau patru” celule, fiecare cu aproximativ 10 luptători șiiți irakieni de elită, care au lansat cel puțin șapte atacuri cu drone din zone deșertice din apropierea orașelor Basra și Samawa, între 20 aprilie și 17 mai. Țintele au vizat locații din Kuweit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, state care găzduiesc forțe americane. Ocolirea milițiilor mari și un semnal despre resurse mai limitate O parte dintre membri ar proveni din „Rezistența Islamică din Irak”, o umbrelă de facțiuni șiite radicale cu mii de luptători, însă noile grupuri ar opera în afara lanțului său de comandă și ar raporta direct către IRGC, au spus sursele, inclusiv doi oficiali militari irakieni, un oficial de securitate și cinci comandanți locali de miliții. În lectura comandanților de miliții citați, această schimbare ar reflecta o adaptare de tactică: Iranul încearcă să-și mențină capacitatea de a proiecta forță în regiune într-un moment în care grupările sale proxy sunt „mult diminuate”, iar resursele militare și economice ale Teheranului sunt descrise ca fiind afectate. Reuters notează că nu a putut verifica independent relatările surselor. Atacuri cu drone asupra Kuweitului, Arabiei Saudite și EAU Sursele de securitate irakiene au indicat că noile grupuri, apărute în timpul conflictului, au operat adesea sub denumiri necunoscute și cu profil public minim și ar fi desfășurat: cel puțin trei atacuri cu drone care au vizat Kuweitul; două atacuri care au vizat Arabia Saudită; două atacuri îndreptate către Emiratele Arabe Unite. Printre ținte s-ar fi aflat baza aeriană Ali Al Salem din Kuweit, unde sunt desfășurate forțe americane, și un terminal militar al aeroportului internațional al țării, potrivit surselor, fără alte detalii. Atacurile către Arabia Saudită și EAU ar fi fost interceptate, însă sursele au spus că nu pot confirma țintele intenționate. Presiune diplomatică și un test timpuriu pentru noul premier al Irakului Din perspectiva oficialilor irakieni citați, IRGC ar fi recurs la aceste celule pentru a devia responsabilitatea de la principalele grupuri pro-iraniene și pentru a reduce presiunea SUA asupra Bagdadului de a dezarma milițiile. În paralel, mai multe facțiuni șiite puternice ar fi semnalat, încă de anul trecut, că sunt pregătite să se dezarmeze și să se concentreze pe politica internă, pentru a evita escaladarea cu administrația președintelui american Donald Trump; două dintre ele, Asaib Ahl al-Haq și Brigăzile Imam Ali, au anunțat luna aceasta că vor începe să predea armele autorităților. Pentru premierul Ali al-Zaidi, instalat luna trecută, episoadele reprezintă un test timpuriu: Kuweitul, Arabia Saudită și EAU au convocat în aprilie trimișii Irakului pentru a protesta față de lovituri, iar atacurile „emanând din Irak” riscă să submineze eforturile Bagdadului de a repara relațiile cu vecinii bogați din Golf, arată Reuters. Zaidi a condamnat două dintre atacuri, pe care le-a descris drept acte criminale, și a promis o anchetă comună cu statele din Golf pentru a verifica dacă teritoriul irakian a fost folosit pentru a le viza. Purtătorul său de cuvânt militar, Sabah al-Numan, a refuzat să comenteze pentru articol. Context: acordul SUA-Iran nu acoperă sprijinul pentru „grupuri de rezistență” Reuters mai relatează că președinții SUA și Iranului au semnat miercuri un acord interimar pentru a pune capăt războiului, urmând negocieri pe teme dificile precum programul nuclear al Teheranului. Totuși, oficiali iranieni au spus că sprijinul pentru „grupurile de rezistență” nu este negociabil, iar acordul nu abordează acest subiect. Departamentul de Stat al SUA a reiterat așteptarea ca guvernul irakian să ia „măsuri imediate” pentru a demonta instrumentele activităților destabilizatoare ale Iranului în Irak, inclusiv IRGC și milițiile aliniate Iranului. Iranul nu a răspuns imediat întrebărilor detaliate transmise de Reuters, iar instituțiile din Kuweit, Arabia Saudită și EAU menționate în material nu au răspuns solicitărilor de comentarii. [...]

Iranul pregătește o taxă de tranzit în Strâmtoarea Ormuz , cu potențial de a crește costurile de transport pentru petroliere și de a complica fluxurile comerciale pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie , potrivit Profit . Teheranul a anunțat că intenționează să introducă, peste două luni, un sistem de taxe maritime în Strâmtoarea Ormuz, după o perioadă de 60 de zile de negocieri declanșată prin semnarea unui memorandum cu SUA. Iranul susține că strâmtoarea se află „sub controlul său” și a transmis că un plan european privind o misiune navală de escortare a navelor prin zonă „nu este binevenit”, conform informațiilor citate. De ce contează pentru companii și piețe Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă esențială, iar introducerea unor taxe de tranzit ar putea însemna costuri suplimentare pentru operatorii de nave și pentru lanțurile de aprovizionare care depind de această trecere, în special în zona transporturilor de petrol. În același timp, semnalul politic privind controlul asupra strâmtorii și respingerea unei eventuale misiuni europene de escortare adaugă un risc operațional pentru armatori și pentru companiile care își planifică rutele și asigurările. Contextul anunțului Potrivit materialului, Statele Unite au ridicat blocada impusă Iranului, iar petrolierele au început să circule liber pe această rută, informație atribuită publicației The Guardian. Anunțul Teheranului vine și pe fondul unor tensiuni regionale, în contextul în care cotidianul israelian Yedioth Ahronoth este citat cu declarații ale premierului Benjamin Netanyahu despre menținerea unei „zone de securitate” în sudul Libanului. Materialul din sursă este însă trunchiat, astfel că nu rezultă ce măsuri concrete ar urma sau care ar fi parametrii viitorului sistem de taxare. [...]